Secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Simona Cojocaru, s-a întâlnit miercuri, 17 august, cu ministrul apărării din Regatul Țărilor de Jos, Kajsa Ollongren, aflată într-o vizită de lucru la sediul Centrului Național de Instruire Întrunită (CNIÎ) „Getica” din localitatea Cincu, potrivit comunicatului oficial al MApN.

Din delegația României au făcut parte comandantul Comandamentului Corpului Multinațional de Sud-Est, generalul-maior Dragoș-Dumitru Iacob, și locțiitorul comandantului Centrului Național de Instruire Întrunită, colonelul Ginel Blaga. Agenda discuțiilor a cuprins teme referitoare la contribuția Regatului Țărilor de Jos la eforturile de descurajare și apărare de pe flancul estic al Alianței prin dislocarea de trupe în cadrul Grupului de luptă pentru apărare colectivă, precum și situația de securitate regională, cei doi oficiali manifestându-și sprijinul ferm și solidaritatea pentru Ucraina, în contextul războiului de agresiune purtat de Federația Rusă.

Secretarul de stat a mulțumit ministrului Ollongren pentru excelenta colaborare între militarii olandezi și cei români în cadrul Grupului de Luptă, evidențiind importanța constituirii acestei structuri pentru securitatea Alianței Nord-Atlantice. Oficialul român a subliniat că acest efort demonstrează coeziunea aliată și a parteneriatului dintre țările noastre, cu rezultate benefice atât pentru asigurarea securității României, cât și la nivel regional.

„Am fost primită călduros de secretarul de stat, care mi-a afirmat faptul că România apreciază prezența militarilor noștri și contribuția la BGFP în vederea consolidării apărării teritoriului NATO. Battle Group-ul a fost dislocat în vederea descurajării Federației Ruse și în situații necesare, pentru apărarea teritoriului NATO. Prezența în România oferă oportunități pentru militarii noștri. Terenul este foarte diferit de cel din Țările de Jos, lucru care constituie o provocare în antrenamentul nostru”, a concluzionat ministrul apărării naționale din Regatul Țărilor de Jos

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat miercuri că este „urgent” ca o „inspecţie” a Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) să aibă loc la centrala nucleară de la Zaporojie, în Ucraina, aflată sub control rusesc şi unde loviturile de care cele două părţi se acuză reciproc s-au înmulţit în ultima vreme, relatează presa internațională și Agerpres.

Centrala, cea mai mare din Europa, a fost ocupată la începutul lui martie de trupele ruseşti. Din 5 august, Kievul şi Moscova se acuză reciproc de bombardamente, în contextul în care tirurile au lovit o dată aproape de o clădire de stocare de material radioactiv şi altă dată au provocat oprirea automată a unui reactor.

„Ocuparea sitului de către soldaţii ruşi reprezintă o ameninţare gravă pentru securitatea şi siguranţa acestei facilităţi, care creşte riscurile de accident sau incident nuclear. Este urgent să fie autorizată o inspecţie a AIEA şi să se obţină retragerea tuturor forţelor ruse”, a afirmat Stoltenberg în cadrul unei conferinţe de presă.

Controlul rusesc de la Zaporojie „pune în pericol populaţia Ucrainei, ţărilor vecine şi comunităţii internaţionale”, a subliniat el, după o întâlnire cu preşedintele sârb Aleksandar Vucic.

Citiți și: Volodimir Zelenski cere din nou retragerea trupelor ruse de la centrala nucleară din Zaporojie: Acest lucru trebuie să aibă loc „fără niciun fel de condiționări”

Loviturile care au vizat recent centrala, declanşând temeri privind o catastrofă nucleară, au provocat săptămâna trecută o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU şi directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a pledat pentru trimiterea unei misiuni la faţa locului „în cel mai scurt termen” pentru inspectarea sitului.

Rusia a acuzat serviciile ONU că au împiedicat misiunea AIEA. Ulterior, Organizaţia Naţiunilor Unite a respins  acuzaţiile ruse.

Vizita unei misiuni a AIEA la centrala nucleară de la Zaporojie va fi unul dintre subiectele ce vor fi discutate în timpul unei întrevederi între Zelenski, Guterres şi preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, ce va avea loc joi în oraşul Lvov din vestul Ucrainei. 

Reamintim că UE și alte peste 40 de țări, printre care și România, cer retragerea imediată a trupelor ruseşti de la centrala nucleară ocupată Zaporojie din Ucraina, se arată într-o declarație comună semnată la 12 august.

De asemenea, la 10 august, miniștrii de externe ai G7 împreună cu Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate au adoptat o declarație comună prin care solicită Federației Ruse să își retragă imediat trupele din interiorul Ucrainei și să restituie „imediat” autorităților ucrainene controlul deplin aspura centralei nucleare de la Zaporojie. 

Şase avioane militare Eurofighter ale Forţelor Aeriene Germane se aflau marţi în drum spre zona indo-pacifică pentru prima dată, a anunţat Bundeswehr  – armata germană – și Comandamentul Aerian Aliat al NATO.

La 15 august 2022, șase Eurofighter au decolat de la baza lor din sudul Germaniei pentru un zbor de desfășurare către Singapore în 24 de ore, pe o distanță de aproximativ 10.000 de kilometri. Pe lângă avioanele de luptă, această desfășurare în premieră în regiunea Indo-Pacific pentru Forțele Aeriene germane implică aproximativ 250 de soldați.

De asemenea, această dislocare aeriană este susținută de patru avioane de transport A400M, precum și de trei A330 ale Unității Multirol MRTT din Eindhoven pentru realimentarea în aer a avioanelor de luptă.

Proiectul provocator din punct de vedere logistic este numit “Rapid Pacific 2022”.

“Rapid Pacific este cea mai mare și cea mai dificilă dislocare pe care Forțele Aeriene Germane au văzut-o vreodată”, a declarat șeful Forțelor Aeriene Germane, generalul-locotenent Ingo Gerhartz, subliniind importanța deosebită a proiectului.

“Prin această desfășurare, participarea noastră la exercițiile din Australia și alte proiecte comune cu partenerii noștri din Singapore, Japonia și Coreea de Sud, transmitem un mesaj clar: Forțele Aeriene pot fi desfășurate rapid și pe distanțe globale – chiar și cu mai multe misiuni care trebuie îndeplinite în paralel”, a continuat el.

Decizia Germaniei de a efectua un prim gest militar către zona indo-pacifică, unde Statele Unite sunt prezente alături de aliații democratici din Japonia, Coreea de Sud, Australia și Noua Zeelandă, se dorește a fi o mostră a interesului Europei pentru o regiune indo-pacifică liberă și deschisă și pentru a fi un actor implicat în regiune.

UE a lansat o strategie proprie privind zona Indo-Pacifică, prezentată public anul trecut în aceeași zi în care Statele Unite, Marea Britanie și Australia au decis să anunțe înființarea unei pact trilateral de securitate AUKUS, care a provocat un scandal diplomatic transatlantic între americani și europeni, deoarece acordul prevedea anularea unui contract franco-australian privind vânzarea de submarine.

Pe de altă parte, misiunea militară aeriană germană în Indo-Pacific vine la scurt timp după ce democrațiile din regiune – Australia, Coreea de Sud, Japonia și Noua Zeelendă – au participat în premieră la un summit NATO, cel desfășurat la Madrid în perioada 29-30 iunie, pentru a transmite un semnal de unitate în obiectivul păstrării unei ordini internaționale bazate pe reguli în fața competiției strategice cu China.