Connect with us

NATO

NATO avertizează Rusia cu privire la ”orice nouă acțiune agresivă” la granița cu Ucraina: Cerem Moscovei să dea dovadă de transparență

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la ”concentrările masive și neobișnuite de forțe rusești în apropierea graniței cu Ucraina”, cerând Rusiei să dea dovadă de ”transparență privind activitățile sale militare.”

”Alianța rămâne vigilentă. Monitorizăm situația foarte atent și continuăm să ne consultăm între aliați și cu parteneri precum Ucraina și Uniunea Europeană. Orice nouă provocare sau acțiune agresivă din partea Rusiei ar fi o preocupare serioasă. Facem apel la Rusia să fie transparentă în ceea ce privește activitățile sale militare. Este important să prevenim escaladările și să reducem tensiunile. Nu acceptăm și nu vom accepta anexarea ilegală și nelegitimă a Crimeei de către Rusia și cerem Rusiei să pună capăt sprijinului acordat militanților din Donbass. Toți aliații NATO sunt uniți în condamnarea comportamentului Rusiei. Susținem agenda de reforme de mare anvergură, care vor contribui la promovarea aspirațiilor euroatlantice ale Ucrainei”, a subliniat Stoltenberg într-o conferință de presă comună cu ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, aflat la Bruxelles pentru a participa la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din cadrul Parteneriatului Estic, desfășurtă în vederea pregătirii summitului ce va avea loc la 15 decembrie.

La rândul său, oficialul ucrainean a atras atenția asupra ”războiului hibrid” purtat de Rusia împotriva ”comunității europene și euroatlantice”.

”Manevrele militare ale Rusiei, criza energetică din Europa, utilizarea dramatică a migranților ca armă la granițele Poloniei și Lituaniei cu Belarus și dezinformarea masivă nu sunt izolate. Toate acestea sunt elemente ale războiului hibrid al Rusiei împotriva comunității europene și euroatlantice”, a subliniat Kuleba.

Acesta urmează să aibă întrevederi cu omologii francez și german în încercarea de a relansa muribundul format Normandia, un forum care aduce împreună Parisul, Berlinul, Moscova și Kievul ce urmărește să identifice soluții la incursiunea Rusiei în estul Ucrainei, informează Politico Europe.  

De altfel, ”îngrijorătoarea activitate militară rusă” în Ucraina a reprezentat una dintre temele discutate de secretarul de stat american, Antony Blinken, cu ministrul francez de externe, Jean-Yves Le Drian, amintită de oficialul american și în convorbirea telefonică avută cu omologul polonez, Zbigniew Rau.

SUA consideră că regimul Lukașenko, ce servește interesele Moscovei, se folosește de migranții vulnerabili pentru a crea o criză la granița externă a UE menită să distragă atenția de la ”activitățile Rusiei la frontiera cu Ucraina.”

De mai multe zile, mii de migranţi din terţe ţări sunt blocaţi în tabere improvizate în pădure la frontiera cu Polonia în timp ce temperaturile se apropie de pragul îngheţului.  

Mulţimi de migranţi s-au adunat şi la graniţele cu Lituania şi Letonia, în căutarea unei căi de intrare pe teritoriul Uniunii Europene. Acesta este motivul pentru care țările baltice au reacționat printr-o poziție comună, trăgând un semnal de alară cu privire la escaladarea deliberată a atacului hibrid al regimului de la Minsk, ce ar putea duce la ”provocări şi incidente serioase, care ar putea să se extindă şi în sfera militară.”

În acest context, premierul polonez, Mateusz Morawiecki, a anunțat că poartă discuţii cu ”Letonia şi în special cu Lituania, dacă să declanşăm procedura prevăzută în articolul 4 al Tratatului NATO”, considerând că este ”nevoie de paşi concreţi şi de angajamentul întregii Alianţe.”

Într-o discuție la telefon cu președintele Andrzej Duda, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a acuzat Belarusul că recurge la o ”tactică hibridă inacceptabilă”, folosindu-se de migranți la granița cu Polonia, stat membru UE și NATO, și și-a exprimat solidaritatea cu toți aliații din regiune.

Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a fost acuzat de orchestrarea crizei migranţilor la frontiera de est a UE ca represalii la sancţiunile impuse de Bruxelles regimului său. El ar fi autorizat persoane din zone de criză să vină la Minsk cu avionul pentru ca apoi să-i redirecţioneze către ţările membre ale UE de la frontiera cu Belarus.

Miniștrii afacerilor externe din UE au luni o întrevedere în cadrul căreia se așteaptă ca sancțiunile împotriva Belarusului să fie extinse, dovadă în acest sens fiind decizia UE de a-și modifica regimul de sancțiuni ce îi astfel posibilitatea de a adopta măsuri țintite împotriva persoanelor și entităților care alimentează criza de la frontiera externă a Uniunii. 

Dând curs invitației lansate de președinta Comisiei Europene, un prim pas de sancționare a acestui ”atac hibrid” condamnat de Joe Biden și Ursula von der Leyen a fost adoptat marțea trecută de statele membre, suspendând parțial aplicarea acordului UE-Belarus privind facilitarea eliberării vizelor.

 

 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

NATO

România și Olanda au organizat, la Haga, Conferința “NATO Cyber Defence Pledge”, Odobescu subliniind creșterea rolului securității cibernetice în apărarea NATO

Published

on

© MAE

Ministrul afacerilor externe, Luminiţa Odobescu, a evidenţiat vineri necesitatea creşterii rolului securităţii cibernetice în cadrul posturii generale de descurajare şi apărare a NATO, la Haga, unde a participat la Conferinţa “NATO Cyber Defence Pledge”.

Potrivit unui comunicat MAE, şefa diplomaţiei române a subliniat importanţa asigurării securităţii cibernetice, esenţială pentru securitatea naţională şi pentru apărarea colectivă.

Luminiţa Odobescu a pledat pentru o abordare unitară şi coordonată la nivelul NATO şi al partenerilor pentru a preveni şi a răspunde ferm atacurilor şi activităţilor cibernetice ostile. Acestea cresc în frecvenţă, intensitate şi sofisticare, după cum o demonstrează războiul din Ucraina şi presiunea în creştere resimţită de către statele din zona Mării Negre. Astfel, este necesară o bună pregătire în combaterea tuturor ameninţărilor din domeniul cibernetic.

Conferinţa a marcat încheierea unui nou ciclu de evaluare a progresului aliaţilor în asigurarea rezilienţei cibernetice proprii, precum şi a rezilienţei Alianţei în ansamblul său. Evenimentul are loc cu o periodicitate anuală. La ediţia din acest an au participat pentru prima dată şi state partenere ale NATO, în calitate de invitaţi în cadrul anumitor sesiuni.

Agenda de discuţii din acest an a vizat teme de o relevanţă deosebită atât în contextul conflictului din Ucraina, cât şi din perspectiva riscurilor şi oportunităţilor generate de noile tehnologii la adresa rezilienţei cibernetice a infrastructurilor critice. Securitatea cibernetică portuară şi impactul inteligenţei artificiale asupra protecţiei infrastructurilor critice şi securităţii cibernetice au fost printre subiectele principale de discuţie.

Conferinţa “NATO Cyber Defence Pledge”, care a avut loc joi şi vineri, a fost co-organizată de către România împreună cu Regatul Ţărilor de Jos.

În deschiderea evenimentului au participat, alături de ministrul Odobescu, ministrul apărării din Regatul Ţărilor de Jos, Kajsa Ollongren, şi secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, iar la lucrări au luat parte peste 150 de delegaţi din 50 de ţări aliate şi partenere ale NATO.

Co-organizarea şi participarea României la conferinţa “NATO Cyber Defence Pledge 2024” este în linie cu obiectivele aprobate de către Preşedintele României, precum şi la nivelul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, de intensificare a implicării României la nivelul NATO în domeniul apărării cibernetice.

Potrivit MAE, calitatea de co-organizator al conferinţei a sporit vizibilitatea eforturilor întreprinse de ţara noastră ca stat aliat NATO, punând totodată în valoare contribuţia şi expertiza pe care România o aduce deja la NATO în domeniul apărării cibernetice.

Continue Reading

NATO

Germania trimite 2.000 de soldați în România în cadrul celui mai mare exercițiu NATO de la sfârșitul Războiului Rece pentru a proteja flancul sud-estic al Alianței

Published

on

© Bundeswehr

În vederea protejării flancului sud-estic al NATO, în jur de 2.000 soldați germani din cadrul Diviziei Schnelle Kräfte (Division Rapid Forces) precum şi numeroși militari ai altor aliați NATO și personal de sprijin participă la un exercițiu în România, informează Ambasada Germaniei la București, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Pentru desfășurarea exercițiului multinațional de desant în România, a fost operaționalizat Forward Command Post al Diviziei în Ungaria, ca națiune gazdă, precum și postul de comandă al brigăzii aeropurtate 1.

Militarii germani, alături de aliații din Ţările de Jos, Franța, Spania, SUA și România, vor participa la cel mai mare exercițiu NATO de la sfârșitul Războiului Rece.

Aproximativ 5.000 de militari vor lua parte. La diferitele misiuni de desant vor participa până la 1.500 de parașutiști și forțe specializate. Locțiitorul șefului Statului Major al Forțelor Terestre, generalul de brigadă Pop, a numit această operațiune un eveniment istoric.

Obiectivul exercițiului NATO SWIFT RESPONSE din România și Ungaria, desfășurat sub comanda general-maiorului german Dirk Faust, comandantul Diviziei Schnelle Kräfte, este protejarea flancului sud-estic al NATO.

“Prin participarea numeroasă a trupelor germane la exercițiul NATO SWIFT RESPONSE sub comanda general-maiorului german Dirk Faust, Germania demonstrează din nou că ne situăm ferm alături de aliații noștri, aducând o contribuție relevantă la asigurarea securității României și a flancului de sud-est al NATO. Mulțumesc militarilor Diviziei Schnelle Kräfte, precum și tuturor celorlalte forțe participante pentru contribuția lor importantă. În aceste vremuri dificile, trebuie să facem totul, ca aliați NATO, pentru asigurarea protecției cetățenilor noștri și a teritoriului aliat. În acest sens, capacitatea unei deplasări rapide de trupe este decisivă. Mulțumesc Forțelor Terestre române pentru ospitalitate și excelenta colaborare“, a declarat ambasadorul german Peer Gebauer, citat în comunicat.

“În cadrul operațiunii SWIFT RESPONSE, se desfășoară exerciții de desant și debarcare din elicoptere, în condiții de luptă, pentru a demonstra deplasarea rapidă a unor trupe rapid operaționale. Pe lângă pregătirea pentru deplasare și luptă, demonstrarea disponibilității de apărare a țării și a alianței la frontiera externă a NATO este obiectivul principal al acestui exercițiu. Aceasta este, desigur, comunicare strategică. Transmitem un semnal general foarte clar cu exercițiul «STEADFAST DEFENDER», că suntem oricând foarte rapid operaționali pentru deplasarea de forțe în acele zone, în care este nevoie de ele și în care descurajează agresiunea oricărui adversar“, a declarat și generalul-maior Dirk Faust, comandantul Diviziei Schnelle Kräfte. 

Divizia Schnelle Kräfte urmărește, în principiu, deplasarea strategică pe distanțe mari într-un timp foarte scurt, pentru a fi oriunde rapid operațională. În acest sens, sunt utilizate toate modalitățile de transport posibile: aerian, terestru și feroviar.

În acest sens, nu doar în cazul deplasărilor, ci și în cazul operațiunilor ale Air Mobile Task Force (AMTF), sunt utilizate cele mai diferite modele de aeronave ale națiunilor participante. În total, este vorba despre aproximativ 40 aeronave cu aripi fixe și 35 de elicoptere, precum și 200 vehicule terestre.

Continue Reading

NATO

Miniștrii de externe ai României și Olandei au discutat, la București, despre sprijinul pentru Ucraina și consolidarea apărării NATO pe flancul estic

Published

on

© MAE

Ministrul afacerilor externe Luminița Odobescu a avut miercuri consultări bilaterale cu ministrul afacerilor externe al Regatului Țărilor de Jos, Hanke Bruins Slot, aflată în vizită la București, întrevedea având loc pe fondul intensificării dialogului politic și sectorial bilateral, precum și a coordonării constante și strânse la nivel european și internațional, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În cadrul discuțiilor, ministrul afacerilor externe Luminița Odobescu a punctat relevanța deosebită a intensificării dialogului politico-diplomatic și a cooperării economice și sectoriale, mai ales în domenii precum energia, educația, agricultura și industria de apărare. A apreciat, de asemenea, creșterea schimburilor comerciale care au atins anul trecut 8,4 miliarde euro.

Ministrul Luminița Odobescu a salutat contribuția Olandei la postura NATO de descurajare și apărare din România, îndeosebi participarea militarilor olandezi, în anii 2022 și 2023, la Grupul de Luptă NATO condus de Franța, precum și dislocarea în România a aeronavelor F-16 și a altor capabilități militare. În context, a evidențiat conlucrarea eficientă în ceea ce privește Centrul European de Instruire pentru aeronavele F-16 din România.

Oficialul român a prezentat o evaluare a evoluțiilor regionale critice de securitate pe fondul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. În acest context, a evidențiat necesitatea continuării sprijinului ferm pentru Ucraina și a unei abordări cuprinzătoare de asigurare a securității în întreaga regiune a Mării Negre, prezentând și demersurile României în acest sens. Cei doi oficiali au abordat și aspectele privind pregătirea summit-ului NATO de la Washington și necesitatea de a obține rezultate consistente atât în ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina, cât și consolidarea posturii de descurajare și apărare a Flancului Estic.

Citiți și Rivali în bătălia pentru poziția de secretar general NATO, Klaus Iohannis și Mark Rutte au avut o întâlnire bilaterală la Bruxelles

Ministrul Odobescu a salutat implicarea Olandei în sprijinul Republicii Moldova pe linie de reformă, dezvoltare și consolidare a rezilienței. În context, a evocat proiectul de twinning finalizat recent și destinat consolidării sectorului financiar din Republica Moldova, dezvoltat cu sprijinul consorțiului din care au făcut parte băncile centrale ale României, în calitate de lider proiect, Olandei și Lituaniei.

Întrevederea a prilejuit, totodată, trecerea în revistă a unor subiecte prioritare ale agendei europene, precum finalizarea procesului de aderare a României la spațiul Schengen și politica de extindere a Uniunii Europene. De asemenea, cei doi miniștri au avut un schimb de vederi privind criza din Orientul Mijlociu.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
U.E.8 hours ago

Reacție comună Macron-Scholz privind legea “influenței străine” de la Tbilisi: “Calea europeană a Georgiei a fost trasată. Viteza și direcția de înaintare depind de Georgia”

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Volodimir Zelenski respinge propunerea lui Macron de suspendare a ostilităților pe durata Jocurilor Olimpice de Vară de la Paris: ”Suntem împotriva oricărui armistițiu care face jocul inamicului”

ROMÂNIA9 hours ago

Mecanismul de protecție civilă al UE: România a furnizat civililor palestinieni din Gaza un ajutor umanitar format din 88.000 de conserve

ROMÂNIA11 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu îl felicită pe Andrej Plenkovic pentru reconfirmarea în funcția de prim-ministru al Croației: Aștept cu nerăbdare să consolidăm colaborarea noastră în UE și NATO

CONSILIUL EUROPEAN13 hours ago

Charles Michel cere politicienilor din Georgia să profite de ”fereastra de oportunitate” deschisă de vetoul președintei Zurabişvili asupra legii privind ”influența străină”: Mențineți țara pe ”direcția europeană”

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Președinta Georgiei se opune printr-un veto mai mult simbolic legii “agenților străini” și îi cere lui Macron să vină la Tbilisi pentru a scoate Caucazul de sub influența rusă

REPUBLICA MOLDOVA16 hours ago

Maia Sandu a primit, la Leipzig, premiul inaugural Robert Blum pentru democrație pentru “angajamentul său de neclintit față de democrație și cooperarea europeană”

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Comisia Europeană salută decizia țărilor membre de a interzice activitățile de difuzare în UE a patru noi canale mass-media asociate Rusiei: Măsurile ar trebui menținute până când vor înceta să mai dezinformeze

U.E.1 day ago

”Scutul estic”. Polonia anunță o investiție de peste 2 miliarde de euro pentru întărirea frontierei sale estice: ”Va fi un element de descurajare”

REPUBLICA MOLDOVA1 day ago

Cel de-al optulea Consiliu de asociere UE-R. Moldova ce va avea loc în 21 mai se va axa pe procesul de aderare a acestei țări la Uniunea Europeană și pe reformele pe care trebuie să le implementeze Chișinăul

ROMÂNIA2 days ago

Ministerul Economiei și ROMCHIMICA își unesc forțele pentru tranziția energetică a industriei chimice. Ștefan-Radu Oprea: Menținerea competitivității economice este esențială în acest proces

ROMÂNIA2 days ago

Mai mulți copii palestinieni răniți vor fi tratați în spitalele din România, anunță ministrul Sănătății, Alexandru Rafila

INTERNAȚIONAL4 days ago

Președinta Georgiei consideră că noua lege privind ”influența străină” întoarce țara ”în trecut” și își arată intenția de a o respinge

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Marcel Ciolacu: Transformarea Portului Constanța în principalul hub logistic la Marea Neagră are relevanță sporită în contextul lansării procesului de reconstrucție a Ucrainei

ROMÂNIA6 days ago

Lansarea Strategiei Naționale împotriva Traficului de Persoane pentru 2024-2028. Marcel Ciolacu: Blamarea traficanților nu este suficientă. Avem o strategie sinergică care ne va ajuta să combatem fenomenul

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Klaus Iohannis a fost distins în SUA cu premiul Distinguished International Leadership “ca o recunoaştere a rolului de lider al României, în ultimii 20 de ani, ca membru NATO şi partener SUA”

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă afirmă că România trece printr-o situație „deosebit de complicată”, fiind necesară adaptarea strategiilor de țară și ralierea la temele europene

NATO2 weeks ago

Iohannis și Biden au decis “să continue dialogul” privind candidatura liderului român la șefia NATO: Nu se rupe Alianța cu doi candidați. Alianța este puternică

COMISIA EUROPEANA3 weeks ago

La Maastricht, Ursula von der Leyen și-a apărat mandatul în fața contracandidaților la șefia Comisiei Europene, criticându-i pe “reprezentanții lui Putin care încearcă să distrugă UE”

NATO3 weeks ago

Stoltenberg a discutat cu Zelenski la Kiev: Ucraina se află pe o „cale ireversibilă” către NATO, iar sprijinul va continua

Trending