Connect with us

INTERNAȚIONAL

NATO cere respectarea pe deplin a statului de drept pentru depășirea crizei politice din Republica Moldova

Published

on

© NATO

Alianța Nord Atlantică a transmis un mesaj de îngrijorare cu privire la evoluțiile recente de pe scena politică din Republica Moldova, făcând apel la calm și dialog între forțele politice, potrivit unui comunicat de presă.

,,NATO urmărește cu îngrijorare criza politică din Republica Moldova. Solicităm tuturor forțelor politice din țară să-și exercite calmul și reținerea și să-și rezolve diferendele prin dialog, respectând pe deplin statul de drept”, este apelul făcut de NATO. 

Potrivit organizației, ,,liderii aleși în mod democratic din Republica Moldova trebuie să colaboreze pentru a depăși această criză”.

În acest context, NATO și-a reafirmat ,,sprijinul continuu oferit Republicii Moldova în reformarea instituțiilor sale de apărare și securitate” ținând cont de relațiile de cooperare dintre cele două părți.

,,NATO și Republica Moldova au fost parteneri apropiați de peste 25 de ani. Rămânem angajați în asigurarea independenței, suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova”, conchide comunicatul.

De asemenea, atât Uniunea Europeană, cât și SUA recunosc legitimitate noii conduceri de la Chișinău. 

Într-o declarație comună transmisă ieri, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Federica Mogherini, și comisarul european pentru politica de vecinătate și negocieri de extindere, Johannes Hahn, au declarat că UE este pregătită să colaboreze cu ,,guvernul legitim de la Chișinău pe baza unui angajament reciproc față de reforme și principiile fundamentale consacrate în acordul nostru de asociere”.

De asemenea, cei doi oficiali europeni au făcut apel la calm și dialog între actorii politici din Republica Moldova.

La rândul lor, SUA, prin Departamentul de Stat, au transmis că recunosc legitimitatea parlamentului Republicii Moldova:

,,Voința poporului moldovenesc exprimată în alegerile din 24 februarie trebuie respectată fără amestec”.

Amintim că Curtea Constituţională a Republicii Moldova, controlată de oligarhul Vlad Pahotniuc, a decis, duminică, suspendarea temporară a lui Igor Dodon din funcţia de preşedinte, iar premierul Pavel Filip a fost numit preşedinte interimar. De asemenea, instanța supremă din Republica Moldova a invalidat, sâmbătă, decretele preşedintelui Igor Dodon privind desemnarea ca premier a liderei Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), Maia Sandu, şi numirea guvernului condus de aceasta. Noul guvern depusese deja jurământul în faţa Parlamentului. 

În urma suspendării din funcţie, preşedintele Igor Dodon a publicat un mesaj pe pagina sa de Facebook prin care critică Partidul Democrat şi cere ajutorul comunităţii internaţionale.

La rândul său, premierul desemnat, Maia Sandu, a lansat duminică un apel funcționarilor publici, cerându-le acestora să reia luni lucrul și a promis că va desființa ,,controlul politic asupra instituțiilor”. În cadrul unei conferințe de presă susținute la Parlament, Maia Sandu i-a îndemnat pe cetățeni să susțină eforturile noului Guvern legitim.

În urma deciziilor adoptate de Curtea Constituțională, fostul premier Pavel Filip (PD), a preluat interimatul președinției Republicii Moldova și a anunțat dizolvarea Parlamentului și organizarea de alegeri anticipate pe 6 septembrie. Acest anunț a venit după ce Curtea a mai a decis că Parlamentul nu îşi mai poate exercita atribuţiile constituţionale, inclusiv cele de control asupra executivului, întrucât mandatul său a expirat. Conform instanţei, toate actele adoptate de legislativ în şedinţa de sâmbătă sunt neconstituţionale.

Citiți și

Haos în Republica Moldova. Curtea Constituțională l-a suspendat pe Igor Dodon din funcţia de preşedinte și a dizolvat Parlamentul. Președintele intermar Pavel Filip convoacă alegeri anticipate pentru 6 septembrie

Însă Parlamentul moldovean a decis să ignore aceste decizii și acțiuni ale președintelui interimar și s-a reunit duminică într-o nouă ședință, în care a adoptat o declaraţie prin care constată uzurparea puterii în stat de către fosta guvernare PD şi declară în afara legii Guvernul precedent condus de Pavel Filip. Declarația a fost citită de la tribuna Parlamentului de lidera PAS Maia Sandu, învestită ieri în funcţia de premier în urma votului deputaţilor PSRM şi ACUM. 

Citiți și reacția președintelui Klaus Iohannis și a premierului Viorica Dăncilă cu privire la evoluțiile politice din Republica Moldova:

Președintele României, Klaus Iohannis face apel la respectarea democrației și a statului de drept în Republica Moldova: Stabilitatea acestui stat este esențială pentru continuarea parcursului său european

Guvernul României face apel la toate forțele politice din Republica Moldova să respecte procesul democratic și voința cetățenilor exprimată prin vot la alegerile din februarie

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

INTERNAȚIONAL

Donald Trump și Emmanuel Macron, discuție telefonică în cadrul căreia au convenit asupra organizării reuniunii G7 ”în persoană” într-un viitor apropiat

Published

on

Președintele american Donald Trump și omologul său francez Emmanuel Macron au convenit joi, în cadrul unui apel telefonic, că reuniunea G7 ar trebui organizată ”în persoană”, într-un viitor apropiat, potrivit informațiilor date publicității de Casa Albă, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Președintele american a anulat în luna martie întâlnirea liderilor G7, care urma să aibă loc la 10 iunie în Statele Unite, în contextul restricțiilor de călătorie impuse ca urmare a pandemiei de coronavirus.

Săptămâna trecută, preşedintele Trump a spus că încearcă să reia ideea unei reuniuni cu participare ”în persoană” deoarece aceasta ar transmite mesajul că lumea revine la normal. El a propus organizarea conferinţei la reşedinţa prezidenţială de la Camp David din Maryland.

Consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe Robert O’Brien a declarat duminică că, în cazul organizării unei reuniuni G7 cu participare ”în persoană”, aceasta va avea loc la sfârşitul lunii iunie.

Emmanuel Macron, președintele Franței, țară care a deținut în 2019 președinția G7, predând ștafeta Statelor Unite la 1 ianuarie 2020, este deschis ideii de a călători în SUA pentru reuniunea G7 dacă situația epidemiologică o permite, potrivit declarațiilor de săptămâna trecută ale unui oficial al Administrației Prezidențiale de la Paris.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Președintele SUA Donald Trump a semnat un ordin executiv care limitează protecția rețelelor sociale: Aceste companii au o “putere necontrolată” de a cenzura informațiile

Published

on

© White House/ Flickr

Preşedintele american Donald Trump a semnat joi un ordin executiv ce vizează limitarea protecţiei reţelelor sociale şi limitarea libertăţii de care beneficiază acestea în gestionarea conţinutului publicat, informează AFP şi dpa, potrivit Agerpres.

“Suntem aici pentru a apăra libertatea de exprimare în faţa unuia din cele mai grave pericole care există”, a declarat preşedintele Trump din Biroul Oval al Casei Albe în timp ce semna ordinul care ar urma să fie punctul de plecare al unei lungi bătălii în justiţie.

Liderul de la Casa Albă a acuzat în special Twitter că acţionează părtinitor şi că nu se comportă ca o “platformă neutră”. “Nu putem lăsa să continue acest lucru, este foarte, foarte nedrept”, a subliniat preşedintele american.

Ordinul executiv a venit la o zi după ce Donald Trump a criticat Twitter pentru că rețeaua i-a marcat una dintre postări, legată de alegeri, drept potenţial falsă. Donald Trump s-a ținut de cuvânt și a luat măsurile pe care le anunța împotriva rețelelor sociale.

Practic, prin acest ordin executiv, șeful Casei Albe cere reexaminarea unei legi din anul 1996 prin care companiile online au primit imunitate juridică faţă de eventuale acţiuni judiciare referitoare la conţinutul apărut pe platforme sau pentru eliminarea conţinutului controversat. Este vorba despre Secţiunea 230 a Legii privind decenţa în comunicaţii, supranumită și „26 de cuvinte care au creat Internetul”, relatează și Digi24.

“Fiecare cetățean – liberal, conservator sau cu alte opțiuni – are dreptul să fie auzit și tratat în mod corect în mediul online”, se arată și într-o postare a Casei Albe.

Companiile de social media au, în opinia preşedintelui Trump, o “putere necontrolată” de a cenzura şi a restricţiona informaţiile pe platformele lor şi acţionează ca un “editor cu un punct de vedere”.  

Ordinul executiv urmăreşte să schimbe actuala interpretare a legii, care protejează platformele de socializare, ce nu pot fi făcute răspunzătoare pentru conţinutul publicat pe site-urile lor, a declarat procurorul general Bill Barr.

Companiile de socializare au “devenit editori şi nu ar trebui să aibă dreptul la acelaşi tip de scut” de protejarea a răspunderii, a adăugat Barr. 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ucraina încearcă să îşi diversifice sursele de aprovizionare cu energie. Guvernul de la Kiev a aprobat un memorandum privind importul de gaze naturale lichefiate din Statele Unite

Published

on

Guvernul ucrainean a aprobat miercuri un memorandum de cooperare privind posibilitatea importului unei cantități de cel puțin 5,5 miliarde de memtri cubi de gaze naturale lichefiate pe an din Statele Unite, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Olga Buslavets, ministrul ucrainean al Energiei, a menționat că în memorandum este precizat că firma care va vinde gazele lichefiate este compania Louisiana Natural Gas Exports iar preţul va fi stabilit în conformitate cu preţurile pe platforma americană Henry Hub.

Memorandumul de cooperare prevede şi construcţia unei noi conducte de gaze între hub-ul de gaze de la Hermanowice (Polonia) şi facilitatea de stocare a gazelor naturale de la Bilche-Volytsko-Uherske (Vestul Ucrainei). Finanţarea pentru acest proiect include sprijin de la anumite agenţii guvernamentale americane şi europene.

Ucraina încearcă să îşi diversifice sursele de aprovizionare cu energie, după ce relaţiile cu furnizorul tradiţional, Rusia, au intrat în colaps după anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia în anul 2014.

În 2019, Ucraina şi-a majorat importurile de gaze naturale cu 34,4% până la 14,25 miliarde de metri cubi.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending