Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a subliniat că a avut duminică un schimb verbal ”foarte direct” cu premierul Ungariei, Viktor Orban, prilejuit de ceremonia de învestire a președintelui argentinian Javier Milei, desfășurată la Buenos Aires, dialogul dintre cei doi având loc înaintea unui summit important pentru deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina, informează EFE și Reuters, citate de Agerpres.

”A fost cât se poate de sincer – şi, evident, a fost vorba despre problemele noastre europene”, a declarat Zelenski în discursul său video nocturn postat pe canalul Telegram luni dimineaţă.

Today, I felt that @JMilei truly wants strength for his country and honesty in international relations.

I thanked him for supporting Ukraine and invited Argentina to work together with us to restore peace. We also discussed our bilateral cooperation, which can strengthen… pic.twitter.com/zlDayFSEBs

— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) December 11, 2023

Liderul de la Budapesta i-a scris președintelui Consiliului European, Charles Michel, pentru a-l îndemna să elimine de pe agenda discuțiilor prilejuite de summitul șefilor de stat sau de guvern tema referitoare la deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina și cea care face trimitere la sprjinul financiar de 50 de miliarde de euro destinat Kievului, pentru ambele fiind nevoie de unanimitate, doar că Viktor Orban pare pregătit să năruie intenția UE de a face noi pași pentru extindere și de a continua sprjinul pentru Ucraina, fapt ce a atras revolta Germaniei, exprimată prin vocea ministrului de externe Annalena Baerbock. 

Din dorința de a ridica opoziția lui Orban, președintele francez l-a primit pe acesta la Paris pentru discuții, iar țările membre UE au au aprobat PNRR-ul Ungariei și plata primei tranșe, așteptându-se ca executivul european să decidă deblocarea condiționată a fondurilor de coeziune pentru Budapesta.

Anterior acestui moment,  președintele Consiliului European Charles Michel a efectuat o vizită la Budapesta în încercarea de a reduce tensiunile cu liderul ungar și de a salva summitul din decembrie.

Șefii de stat sau de guvern se reunesc în perioada 14-15 decembrie la Bruxelles pentru a discuta, printre altele, despre politica de extindere a UE, în speță deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova, dar și pentru a aborda chestiunile legate de sprijinul pe termen lung pentru Ucraina prin pachetul de 50 de miliarde de euro, care cuprinde granturi și împrumuturi în condiții avantajoase ce ar urma să fie acordate, dacă trece de votul liderilor europeni, începând cu anul 2024, timp de trei ani.

Șeful diplomației britanice David Cameron a cerut ca 350 de miliarde de dolari 278 de miliarde de lire sterline din conturile bancare rusești înghețate să fie folosite pentru a finanța efortul de război al Ucrainei, relatează The Independent.

Ministrul britanic de externe a declarat că există un argument puternic pentru confiscarea activelor rusești înghețate și utilizarea lor pentru reconstrucția Ucrainei, în timpul unei vizite în SUA.

“În loc să înghețăm pur și simplu acei bani, haideți să luăm acei bani, să îi cheltuim pentru reconstrucția Ucrainei și aceasta este, dacă vreți, un avans pentru reparațiile pe care Rusia va trebui să le plătească într-o zi pentru invazia ilegală pe care a întreprins-o”, a declarat Cameron.

“Am analizat toate argumentele și, până acum, nu am văzut nimic care să mă convingă că aceasta este o idee proastă”, a subliniat el.

Guvernele occidentale au sancționat zeci de miliardari pentru a-l izola pe președintele rus Vladimir Putin și a-i sufoca sprijinul financiar. Aproape 350 de miliarde de dolari din rezervele băncii centrale rusești au fost înghețate de țări din întreaga lume, din care 26 de miliarde de lire sterline în Marea Britanie.

În timpul vizitei sale, Cameron a îndemnat, de asemenea, factorii de decizie politică din SUA să aprobe un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, după ce Congresul a blocat un pachet de 110 miliarde de dolari (88 miliarde de lire sterline) de finanțare pentru război pentru Ucraina și Israel, precum și alte priorități de securitate națională.

“Ar trebui să transmitem acești bani ucrainenilor”, a spus el. “Ar trebui să îi susținem și să ne asigurăm că Putin este cel care pierde, pentru că dacă acești bani nu vor fi votați, sunt doar doi oameni care vor zâmbi: unul dintre ei este Vladimir Putin în Rusia și celălalt este Xi Jinping la Beijing”, a mai spus fostul premier britanic.

În aprilie 2022, Casa Albă a anunțat o propunere de a confisca activele magnaților vizați și de a “permite ca veniturile să ajungă în Ucraina”. În cele 21 de luni care au trecut de atunci, însă, puțini dintre oamenii de afaceri sancționați l-au criticat pe Putin și doar 5,4 milioane de dolari au ajuns la Kiev.

Deoarece confiscarea activelor pentru a ajuta Ucraina este complexă, unii experți sugerează ca guvernele să caute metode mai creative.

O idee ar fi stabilirea unei politici în baza căreia oamenii de afaceri ruși să poată dezerta efectiv în Occident, să denunțe războiul și să facă o donație considerabilă din activele lor către Ucraina.

În luna octombrie, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au aprobat planurile pentru folosirea veniturilor din activele înghețate ale Rusiei la reconstrucția Ucrainei și calea către angajamentele de securitate pentru Ucraina.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a reafirmat sâmbătă sprijinul guvernului său pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană (UE), în ajunul Consiliului European din 14 şi 15 decembrie, care va aborda atât această candidatură de aderare, cât şi pe cea a Ucrainei, transmite EFE.

Într-o convorbire telefonică, Macron i-a transmis “deplinul său sprijin” pentru integrarea europeană preşedintei Republicii Moldova, Maia Sandu, potrivit unui comunicat de presă difuzat de Palatul Elysee, relatează Agerpres.

“Şeful statului a lăudat, înainte de toate, numeroasele progrese ale Republicii Moldova în reforma sistemului judiciar, a sistemului economic şi a luptei împotriva corupţiei”, se arată menţionează în comunicat.

Macron s-a declarat, de asemenea, “pe deplin dispus” să consolideze “cooperarea administrativă” între cele două ţări, punând “experţi detaşaţi la dispoziţia Republicii Moldova pentru a ajuta la impulsionarea reformelor în curs”.

Citiți și Maia Sandu și Emmanuel Macron au discutat despre procesul de aderare a R. Moldova la UE înainte de summitul Consiliului European de la Bruxelles

“În fine, (cei doi şefi de stat) s-au referit la relaţiile bilaterale excelente dintre Franţa şi R.Moldova, în special în domeniul economic, cultural şi al apărării”, a detaliat Elysee.

În declaraţie se aminteşte, de asemenea, că în timpul ultimei preşedinţii franceze a Consiliului Uniunii Europene Macron a contribuit în mod semnificativ la obţinerea statutului de candidat la aderare a Republicii Moldova, în iunie 2022. 

Republica Moldova așteaptă la summitul Consiliului European de săptămâna viitoare o decizie istorică privind lansarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, în conformitate cu recomandarea Comisiei Europene din luna noiembrie, executivul european îndemnând liderii statelor membre să deschidă tratativele cu R. Moldova și Ucraina.

Recent, premierul Dorin Recean a precizat că 94% din recomandările Comisiei Europene au fost implementate, însă a dat de înțeles că ar putea exista o amânare până în martie 2024 a deciziei Consiliului European.

Această situație de incertitudine este determinată de faptul că premierul maghiar Viktor Orban pune în pericol o decizie unanimă istorică a liderilor UE de a deschide negocierile de aderare a Ucrainei la UE, dar și aprobarea unui plan de ajutor de 50 de miliarde pentru Kiev.

Orbán amenință să deraieze summitul, precizând în două scrisori adresate președintelui Consiliului European, Charles Michel, că se opune negocierilor de aderare cu Kievul și că dorește, în schimb, să aibă o dezbatere strategică despre sprijinul blocului pentru Ucraina.

Pe cale de consecință, șeful Consiliului European s-a deplasat în Ungaria pentru a dezamorsa tensiunile cu Viktor Orban, iar acum își scurtează o călătorie la Beijing pentru summitul UE-China pentru a căuta în continuare un compromis.

În scenă a intrat și președintele francez Emmanuel Macron, care l-a găzduit pe Orban la Paris în încercarea de a-l convinge să nu blocheze decizii istorice. Într-o reacție post-întrevederii de la Elysee, Viktor Orbán și-a reafirmat opoziția față de deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina, dar arată că este dispus la compromisuri în alte privințe.