Connect with us

INTERNAȚIONAL

NATO implică OSCE în relația cu Rusia: Țările aliate au cerut Moscovei să respecte regulile de desfășurare a activităților militare în Europa

Published

on

Țările NATO au transmis Rusiei îngrijorările provocate de practica excesivă a Moscovei în ceea ce privește exercițiile desfășurate fără notificare prealabilă (”snap exercises”) în cadrul reuniunii Consiliului NATO-Rusia în care s-au discutat criza din Ucraina, situația de securitate din Afganistan și eforturile de transparență și reducere a riscurilor în activitățile militare.

FOTO: US Mission to NATO

Este pentru a treia în acest an când Consiliul NATO-Rusia se întrunește. Aliații și Rusia au viziuni diferite, iar reuniunea noastră nu indică o reîntoarcere la business as usual”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la finalul reuniunii în care cele două părți au prezentat unele dintre exercițiile lor militare desfășurate în acest an.

”Rusia ne-a informat cu privire la exercițiul Kavkaz-2016, desfășurat recent, iar NATO a prezentat exercițiul Trident Juncture 2016”, a mai spus Stoltenberg, conform unui comunicat remis CaleaEuropeana.ro.

Reuniunea NATO-Rusia a avut loc în aceeași zi în care Consiliul UE a a prelungit în mod oficial sancțiunile economice impuse Rusiei.

NATO implică OSCE în relația cu Rusia

La reuniunea desfășurată la nivel de ambasadori, mai multe țări aliate au solicitat ca membrii Consiliului NATO-Rusia să contribuie la nivel OSCE la consolidarea Documentului de la Viena cu privire la activitățile și exercițiile militare.

”Transparența în rândul exercițiilor militare este esențială. La nivel OSCE, toate cele 57 de state – inclusiv aliații NATO și Rusia – au căzut de acord asupra regulilor de desfășurare a activităților militare în Europa. Inclusiv observarea exercițiilor și notificarea asupra acestora. Aliații au exprimat îngrijorări cu privire la utilizarea excesivă a exercițiilor surpriză (”snap exercises”). Mai mulți au solicitat membrilor Consiliului NATO-Rusia să contribuie la consolidarea Documentului de la Viena al OSCE”, a completat secretarul general al NATO.

Secretarul general al NATO a mai anunțat și găzduirea de către Finlanda, țară non-NATO și vecină cu Rusia, a unei reuniuni la nivel tehnic pentru îmbunătățirea siguranței aeriene în zona Mării Baltice, acolo unde SUA și Rusia s-au acuzat reciproc de manevre periculoase în ultimul an.

Criza din Ucraina: ”de acord că avem un dezacord”

Situația de securitate și criza din Ucraina a reprezentat primul subiect de pe agenda Consiliului NATO-Rusia, în cadrul căruia Alianța Nord-Atlantică și Federați Rusă rămân ”în profund dezacord”.

Aliații nu recunosc și nu vor recunoaște anexarea ilegală și ilegitimă a Crimeei de către Rusia și-au reiterat sprijinul pentru integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei”, a transmis Stoltenberg cu privire la acest subiect.

Mai mult decât atât, țările NATO privesc în continuare acordurile de la Minsk ca fiind planul de soluționare a conflictului din estul Ucrainei.

”Încălcări ale încetării focului au atins niveluri record. Armamentul greu nu a fost retras, iar observatorii OSCE au devenit de multe ori ținte. Toți semnatarii (n.r. – acordurile de la Minsk”) trebuie să își respecte angajamentele, iar aliații au cerut Rusiei să își utilizeze influența asupra militanților pentru ca aceștia să își respecte angajamentele”, a mai adăugat oficialul aliat.

Situația de Afganistan: subiectul fără tensiune de pe agendă

În ceea ce privește situația de securitate din Afganistan, acolo unde NATO continuă să sprijine forțele de securitate naționale, aliații au transmis Rusiei că toți actorii din regiune trebuie să joace un rol constructiv.

”Sprijinirea forțelor afgane pentru ca acestea să asigure securitatea țării lor rămâne crucială. Asta fac NATO și partenerii săi prin instruire și finanțare. Un Afganistan stabil este în interesul tuturor. Toți actorii din regiune trebuie să practice un rol constructiv în sprijinirea guvernului de unitate națională pentru a stabiliza Afganistanul”, a mai transmis Stoltenberg.

La capătul Consiliului NATO-Rusia secretarul general al NATO a mai transmis că NATO nu caută confruntare cu Rusia, iar consolidarea prezenței sale în est este defensivă, proporționată și în acord cu angajamentele sale internaționale.

Aceasta este cea de-a treia reuniune NATO-Rusia, la nivel ambasadori, din acest an, reuniunile Consiliului fiind suspendate în 2014 după anexarea Crimeei și acțiunile destabilizatoare din Ucraina. În aprilie a avut loc prima întrunire, având pe agendă situația din Ucraina, evoluțiile din Afganistan și s-a pus accentul pe transparența exercițiilor militare și reducerea riscurilor. Cea de-a doua reuniune a urmat summitului NATO de la Varșovia, desfășurându-se la câteva zile după ce liderii euro-atlantici au adoptat o postură puternică de descurajare în flancul estic al Alianței.

Citiți și Ambasadorul SUA la NATO, avertisment înaintea reuniunii cu Rusia: Moscova are o ”influență malignă”

Consiliul NATO-Rusia de luni a reprezentat prima reuniune dintre Alianță și Federația Rusă după ce Donald Trump a fost ales președinte al Statelor Unite. Reamintim că în timpul campaniei electorale, candidatul republican de atunci a pus la îndoială implicarea SUA în apărarea aliaților care nu își respectă angajamentele financiare cu privire la apărare. Totodată, Moscova este intens acuzată de administrația în exercițiu de la Washington că a organizat atacuri cibernetice pentru a favoriza alegerea lui Donald Trump în calitate de președinte al SUA.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Miniștrii de externe ai G7 și UE solicită Rusiei să restituie imediat autorităților ucrainene controlul deplin aspura centralei nucleare de la Zaporojie

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Miniștrii de externe ai G7 împreună cu Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate au adoptat o declarație comună prin care solicită Federației Ruse să îți retragă imediat trupele din interiorul Ucrainei și să restituie „imediat” autorităților ucrainene controlul deplin aspura centralei nucleare de la Zaporojie. 

„Solicităm ca Rusia să restituie imediat controlul deplin proprietarului suveran de drept, Ucraina, asupra centralei nucleare Zaporojie, precum și asupra tuturor instalațiilor nucleare din interiorul granițelor recunoscute la nivel internațional ale Ucrainei, pentru a asigura funcționarea lor în condiții de siguranță și securitate. Personalul ucrainean care operează centrala nucleară de la Zaporojie trebuie să își poată îndeplini sarcinile fără amenințări sau presiuni. Controlul continuu al centralei de către Rusia este cel care pune în pericol regiunea”, se arată în declarația comună. 

De asemenea, oficialii se arată „profund îngrijorați” de amenințarea gravă pe care confiscarea instalațiilor nucleare ucrainene de către armata Rusiei crește semnificativ riscul unui accident sau incident nuclear și pune în pericol populația Ucrainei, statele vecine și comunitatea internațională: „De asemenea, subminează capacitatea Agențiiei Internaționale pentru Energia Atomică (AIEA) de a monitoriza activitățile nucleare pașnice ale Ucrainei în scopuri de salvgardare.”

„Reiterăm sprijinul nostru deplin și continuu pentru AIEA. Personalul AIEA trebuie să poată avea acces la toate instalațiile nucleare din Ucraina în condiții de siguranță și fără impedimente și să poată colabora direct și fără interferențe cu personalul ucrainean responsabil de funcționarea acestor instalații. Siguranța tuturor persoanelor care pun în aplicare aceste eforturi trebuie să fie abordată pentru a consolida siguranța, securitatea și garanțiile nucleare în Ucraina. Încurajăm toate țările să sprijine eforturile AIEA”, au mai transmis oficialii în declarația comună. 

Continue Reading

SUA

SUA vor oferi 89 milioane de dolari Ucrainei pentru eforturile de îndepărtare a rămășițelor explozive rusești

Published

on

© U.S. Army National Guard photo by Spc. Jacob Hester-Heard

La 9 august, Departamentul de Stat al SUA și-a anunțat intenția de a oferi 89 de milioane de dolari din fondurile pentru anul fiscal 2022 pentru a ajuta guvernul Ucrainei să facă față provocărilor umanitare urgente reprezentate de rămășițele explozive de război create de războiul brutal de agresiune al Rusiei.

„Noua invazie ilegală și neprovocată a Rusiei în Ucraina a presărat zone masive din țară cu mine terestre, muniții neexplodate și dispozitive explozive improvizate. Utilizarea grotescă a dispozitivelor explozive improvizate în modul în care vedem în Ucraina de către actorii ruși era asociată anterior doar cu ISIS în Siria. Aceste pericole explozive blochează accesul la terenuri agricole fertile, întârzie eforturile de reconstrucție, împiedică comunitățile strămutate să se întoarcă la casele lor și continuă să ucidă și să mutileze civili ucraineni nevinovați. Guvernul Ucrainei estimează că 160.000 de kilometri pătrați din terenul său ar putea fi contaminat – ceea ce reprezintă aproximativ dimensiunea statului Virginia, Maryland și Connecticut la un loc”, transmite Departamentul de Stat al SUA.

Finanțarea americană va permite desfășurarea a aproximativ 100 de echipe de deminare și va sprijini un proiect de formare și echipare pe scară largă pentru a consolida capacitatea de deminare și de eliminare a munițiilor explozive (EOD) a guvernului ucrainean.

Din 1993, Statele Unite au investit peste 4,2 miliarde de dolari pentru eliminarea în siguranță a minelor terestre și a armelor de război explozive (ERW), precum și pentru securizarea și eliminarea în siguranță a armelor de calibru mic și armamentului ușor (SA/LW) și a munițiilor în exces în peste 100 de țări și teritorii. Statele Unite sunt cel mai mare susținător financiar al distrugerii armelor convenționale din lume.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Consiliul de Securitate al ONU va discuta despre starea centralei nucleare din regiunea Zaporojie (Ucraina)

Published

on

© United Nations

Consiliul de Securitate al ONU va discuta despre bombardamentele vizând centrala nucleară ucraineană din regiunea Zaporojie în estul ţării, informează miercuri DPA și Agerpres

Rusia a solicitat marţi o întâlnire a celui mai puternic organism al ONU pentru joi după-amiază la New York.

Consiliul de 15 membri va fi informat de Rafael Grossi, director general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), cu privire la situaţia de la centrala electrică Zaporojie.

Centrala nucleară din oraşul Energodar în regiunea Zaporojie a fost bombardată în mod repetat în weekend şi a suferit unele pagube, dar infrastructura critică este considerată a fi intactă.

Liderii europeni s-au arătat îngrijorați de ultimele evenimente ce au avut loc în apropierea centralei nucleare. 

Cu prilejul unei discuții telefonice cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, președintele Consiliului European, Charles Michel, a descris situația ca fiind ”alarmantă”.

La rândul său, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a punctat că ”orice atac asupra unei centrale nucleare este un act sinucigaș”, astfel că a solicitat ca inspectorii internaționali să aibă acces la centrala nucleară de la Zaporojie pentru a efectua verificări imparțiale, mesaj dublat și de directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA).

Citiți și: Președintele Consiliului European, îngrijorat cu privire la starea centralei nucleare Zaporizhzhia, cea mai mare din Europa

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL48 mins ago

Miniștrii de externe ai G7 și UE solicită Rusiei să restituie imediat autorităților ucrainene controlul deplin aspura centralei nucleare de la Zaporojie

U.E.58 mins ago

Premierul Poloniei cere o ”reformă profundă care să readucă egalitatea printre principiile fundamentale” ale UE

ROMÂNIA1 hour ago

Dezvoltare durabilă: Guvernul a aprobat proiectul de lege privind ratificarea acordului de împrumut de 600 milioane de euro dintre România și BIRD

ROMÂNIA2 hours ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

U.E.3 hours ago

Atena închide ”un capitol dificil” și ”nu va mai fi o excepție în zona euro”. După 12 ani, Grecia va ieși de sub supravegherea extinsă a Comisiei Europene

ROMÂNIA4 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă: Nu există date care să justifice niciun fel de îngrijorare cu privire la centrala nucleară de la Zaporojie

ROMÂNIA4 hours ago

Marcel Boloș: În ultimele trei luni am lansat măsuri de 1,5 miliarde de euro pentru sprijinirea mediului de afaceri

ROMÂNIA5 hours ago

Președintele Adunării Naționale a Coreei de Sud a discutat cu Marcel Ciolacu despre exportul de reactoare nucleare şi despre cooperare în domeniul sănătății

FONDURI EUROPENE6 hours ago

MIPE va lansa până la sfârșitul anului 2023 toate apelurile majore de proiecte aferente perioadei de programare 2021-2027: Avem o șansă istorică pe care nu putem să o ratăm

SUA6 hours ago

SUA vor oferi 89 milioane de dolari Ucrainei pentru eforturile de îndepărtare a rămășițelor explozive rusești

ROMÂNIA2 hours ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL6 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA1 week ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.1 week ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

Team2Share

Trending