Connect with us

NATO

NATO încheie summitul de la Londra cu angajamentul solemn pentru Articolul 5. Declarație istorică adoptată de Donald Trump, Klaus Iohannis și ceilalți lideri aliați la 70 de ani de la înființare

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență din Londra

Liderii statelor membre ale NATO, reuniți la Londra cu prilejul aniversării a 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, au adoptat o declarație în care și-au reafirmat angajamentul solemn consacrat în articolul 5 al Tratatului fondator de la Washington, potrivit căruia ”un atac împotriva unui aliat este un atac împotriva tuturor”, o dovadă de unitate transatlantică fundamentală având în vedere declarațiile recente ale președintelui Franței privind ”moartea cerebrală a NATO” și presiunea președintelui american la adresa aliaților europeni privind împărțirea poverii financiare. În schimb, liderii l-au mandatat pe secretarul general Jens Stoltenberg să lanseze și să coordoneze un proces de reflecție pentru consolidarea dimensiunii politice a NATO și au stabilit că se vor reuni, din nou, în 2021.

”Astăzi, ne-am reunit la Londra, prima casă a NATO, pentru a sărbători șaptezeci de ani de cea mai puternică și de succes Alianță din istorie și pentru a marca treizeci de ani de la căderea Cortinei de Fier. NATO garantează securitatea teritoriului nostru și a unui miliard de cetățeni, libertatea noastră și valorile pe care le împărtășim, inclusiv democrația, libertatea individuală, drepturile omului și statul de drept. Solidaritatea, unitatea și coeziunea sunt principii fundamentale ale Alianței noastre. În timp ce lucrăm împreună pentru prevenirea conflictelor și păstrarea păcii, NATO rămâne temelia apărării noastre colective și forumul esențial pentru consultări și decizii de securitate între aliați. Reafirmăm legătura transatlantică durabilă între Europa și America de Nord, adeziunea noastră la scopurile și principiile Cartei Națiunilor Unite și angajamentul nostru solemn, astfel cum este consacrat la articolul 5 din Tratatul de la Washington, că un atac împotriva unui Aliat va fi considerat un atac împotriva tuturor”, se arată în primul paragraf al Declarației de la Londra, adoptată de Donald Trump, Emmanuel Macron, Klaus Iohannis, Angela Merkel, Boris Johnson și ceilalți lideri euro-atlantici.

Liderii și-au asumat și un angajament în ce privește creșterea investițiilor în materie de apărare, precizând că ”trebuie și vom face mai mult”.

Declarația alcătuită din 9 paragrafe recunoaște spațiul cosmic drept domeniu operațional de luptă și reprezintă primul document oficial aliat care menționează China și care admite ”influența crescândă” a acesteia și deopotrivă ”provocările și oportunitățile” pe care politicile internaționale al Chinei le generează.

”NATO este o alianță defensivă și nu reprezintă nicio amenințare pentru nicio țară”, au mai afirmat liderii.

În egală măsură, pe fondul dezbaterii strategice pe care președintele Franței a urmărit să o inițieze privind articolul V și definirea adversarilor NATO fără a include China și Rusia în acest spectru, aliații au definit acțiunile agresive ale Rusiei ca ”amenințări și provocări”  la adresa securității euro-atlantice alături de actori statali și non-statali care contestă ordinea internațională bazată pe reguli și care produc amenințări cibernetice și hibride. În schimb, aliații au subliniat că NATO va păstra o abordare deschisă pentru ”dialog și o relație constructivă cu Rusia atunci când acțiunile Rusiei o vor permite”.

 

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Autonomia strategică UE. Mircea Geoană: O semantică insuficient de precisă poate crea confuzii. Nu există securitate europeană credibilă fără o relație transatlantică puternică

Published

on

© NATO/ Flickr

NATO încurajează ca Europa să devină mai puternică, mai capabilă și mai puternic din punct de vedere militar și strategic, însă Alianța rămâne atentă ca acest efort să fie realizat în complementaritate cu ceea ce face NATO, a declarat vineri secretarul general adjunct al organizației nord-atlantice într-un briefing online cu jurnaliști români.

“Suntem cu toții interesați ca Europa să devină mai puternică din punct de vedere militar, să investească în capabilități și din punct de vedere al acestui dezechilibru și al acestei asimetrii, inclusiv de natură financiară, între ceea ce fac Statele Unite și un număr de aliați este un subiect care trebuie să găsească un răspuns constructiv. Când este vorba de o Europă mai capabilă și mai echipată să își asume un rol strategic mai important, de la noi de la NATO acest lucru este încurajat și este un lucru l-am subliniat și eu în intervenția mea la conferința Agenției Europene de Apărare. Unde suntem, evident, foarte atenți este ca în acest efort de investiție mai importantă în capabilități europene este să reprezintă complementarități și sinergie între ceea ce face NATO și ceea ce se întâmplă la nivel de Uniune Europeană”, a răspuns Geoană unei întrebări din partea CaleaEuropeană.ro cu privire la primul raport din istorie publicat de Agenția Europeană de Apărare cu privire la apărarea europeană și concluzia că UE nu deține capabilitățile militare pentru a îndeplini obiectivele autonomiei sale strategice.

În răspunsul său, Geoană a spus că există două motive principale pentru care NATO și UE trebuie să etaleze abordări complementare, referindu-se la insuficiența resurselor pentru a crea elemente de duplicare și la faptul că nu există două bugete de apărare, două armate sau două servicii de informații diferite. El a mai pledat pentru coerență inclusiv la nivelul statelor care sunt aliate și care sunt membre UE, evocând că după plecarea Marii Britanii din UE, statele Uniunii Europene contribuie cu 20% la bugetul Alianței. 

“Discuția despre o Europă mai capabilă, mai robustă și mai puternic militar este o discuție constructivă. Ea face parte și din Parteneriatul Strategic dintre NATO și UE”, a spus secretarul general adjunct, manifestându-și speranța că la summitul NATO de anul viitor va putea avea loc și un summit NATO-UE, mai ales în contextul prezenței noului președinte american.

Fost ministru de externe al României, dar și ambasador român la Washington în anii 1996-2000, Mircea Geoană a arătat că anumite terminologii folosite de liderii UE în direcția emancipării strategice europene pot genera confuzie

Ați observat și discuții la nivelul Uniunii Europene cu privire la semantica și la terminologia folosită în această direcție. De foarte multe ori, terminologii care sunt insuficient de precise pot crea confuzii. Discutând cu partenerii europeni, discutând cu state care sunt state aliate și state membre ale Uniunii Europene, cred că putem găsi acel element de limbaj care să fie, în același timp, credibil din punct de vedere al resurselor și al ambițiilor și înțelegând că nu există securitate europeană credibilă fără o relație transatlantică puternică“, a spus el, într-o aluzie la lideri precum președintele francez Emmanuel Macron.

Într-un amplu interviu acordat pentru Le Grand Continent și intitulat sugestiv “Doctrina Macron”, președintele francez Emmanuel Macron a declarat că națiunile Uniunii Europene trebuie să continue eforturile pentru a deveni independente de SUA în domeniul chiar și după preluarea mandatului de președintele ales Joe Biden. Fidel și ferm susținător al conceptelor de “suveranitate europeană” și “autonomie strategică a UE”, Macron a admis totuși că primul concept este “puțin excesiv”, întrucât suveranitatea europeană ar implica și o uniune politică. În schimb, Macron este de părere că un concept neutru al suveranității europene ar fi “autonomia strategică”, pe baza căruia Europa trebuie să identifice mijloacele prin care să decidă pentru ea, să bazeze pe ea însăși și să nu depindă de alții. 

Interviul acordat de liderul francez a dat naștere unor polemici cu ministrul german al apărării Annegret Kramp-Karrenbauer, întrucât Emmanuel Macron a descris drept “o intepretare greșită istorică” apelul făcut de oficialul german în ajunul alegerilor prezidențiale americane când a vorbit despre “nevoia strategică copleșitoare” pentru o puternică cooperare transatlantică și susținând că Europa rămâne dependentă de protecția militară americană. Drept replică, Kramp-Karrenbauer a transmis ulterior că ideea autonomiei strategice a UE merge prea departe dacă încurajează iluzia că putem garanta securitatea Europei fără NATO și SUA. Într-o încercare ulterioară de clarificare a acestor dezbateri, șeful diplomației europene, Josep Borrell, a scris într-un editorial că “numai o Europă mai capabilă, și deci mai autonomă, va putea lucra semnificativ cu administrația Joe Biden pentru a face multilateralismul măreț din nou”.

Referitor la aceste dezbateri din interiorul UE privind autonomia strategică europeană, Geoană s-a arătat optimist că se va găsi un echilibru just.

“Implicarea Statelor Unite și a Canadei în securitatea europeană este un lucru bun pentru Europa. (…) Cred că venirea noii administrații americane și semnalul pozitiv pe care l-a dat pentru alianțele Americii în Europa, pentru o relație pozitivă între SUA și Uniunea Europeană, ne va permite să găsim acest just echilibru: o Europă mai puternică militar într-o relație transatlantică robustă și revitalizată“, a conchis secretarul general adjunct al NATO.

Președintele ales al SUA Joe Biden le-a comunicat deja preşedintelui francez, Emmanuel Macron, și cancelarului german Angela Merkel că doreşte “revitalizarea relaţiilor bilaterale şi transatlantice, în special în cadrul NATO şi UE”, după ce aceste raporturi între aliații tradiționali au fost șubrezite de politica administrației Donald Trump și apetitul liderului american pentru coliziune cu UE și Germania.

Continue Reading

NATO

Mircea Geoană: Aliații NATO au aprobat un raport referitor la zona Mării Negre, care este rampa de lansare a Federaţiei Ruse către Orientul Mijlociu și Mediterană

Published

on

© NATO

Miniștrii de externe din țările membre ale NATO au adoptat la reuniunea ministerială din această săptămână şi un raport referitor la zona Mării Negre, a declarat vineri secretarul general adjunct al Alianței Nord-Atlantice, Mircea Geoană, în cadrul unui briefing online cu jurnaliști români.

Tema situației de securitate în regiunea Mării Negre s-a aflat miercuri pe agenda reuniunii prin videoconferință a celor 30 de șefi ai diplomațiilor euro-atlantice în cadrul unei sesiuni dedicate acestei regiuni la care au participat miniştrii de externe din Ucraina şi Georgia.

“Zona Mării Negre este o zonă de intensă competiţie geopolitică şi de mare relevanţă strategică pentru noi. Acest raport, pe care miniştrii de externe l-au dezbătut şi l-au aprobat, arată în continuare că, din punct de vedere al riscurilor pentru securitatea colectivă a Alianţei, Rusia a construit în Crimeea o capacitate militară masivă, atât defensivă, cât şi ofensivă. Crimeea şi zona Mării Negre reprezintă rampa de lansare a Federaţiei Ruse către Orientul Mijlociu, Mediterana de Est şi alte zone, deci există în acest moment ingrediente pentru a da zonei Mării Negre o importanţă şi mai mare şi acest efort va continua”, a explicat secretarul general adjunct al NATO.

Mai mult, și în raportul NATO 2030 întocmit de grupul de zece experți privind viitorul Alianței Nord-Atlantice, primele trei recomandări din totalul celor 138 se referă la inițierea procesului de revizuire a Conceptului Strategic al Alianței, la continuarea abordării duale de descurajare și apărare, combinate cu dialog politic, în raport cu Rusia și la abordarea ascensiunii globale a Chinei.

NATO este cea mai de succes alianță din istorie, cuprinzând aproape un miliard de oameni și jumătate din PIB-ul global într-un spațiu care se întinde de la coasta Pacificului din America de Nord până la Marea Neagră, arată raportul.

Geoană a adăugat că zona Mării Negre trebuie privită în ansamblu, “ca un fel de matrice”, în care este important şi ce se face la nivelul NATO, şi componenta bilaterală, oferind ca exemple în acest sens foaia de parcurs bilaterală româno-britanică pe care miniștrii apărării Nicolae Ciucă și Ben Wallace au convenit zilele trecute să o operaționalizeze, dar și foaia de parcurs în domeniul apărării semnată în luna octombrie la Washington de ministrul apărării naționale și secretarul american al apărării.

În raportul privind viitorul NATO, Referirile experților la Marea Neagră și la flancul estic al Alianței, unde este localizată și România, pornesc de la argumentul că “principala caracteristică a mediului actual de securitate este reapariția competiției geopolitice”.

“Guvernul rus caută hegemonie asupra fostelor sale posesiuni sovietice și le subminează suveranitatea și integritatea teritorială, căutând să blocheze calea națiunilor care doresc să se îndrepte spre NATO. În timp ce agresiunea rusă în Ucraina și Georgia continuă, comportamentul asertiv rus s-a intensificat în Atlanticul de Nord și Nordul îndepărtat, cu o creștere a prezenței aeriene și navale în și în jurul punctelor maritime cheie în Marea Barents, Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Mediterană”, arată cei zece experți.

În ultimele trei dintre acestea, Rusia a plasat capabilități militare și a creat mediului anti-acces și de interdicție zonală (A2/AD), a extins războiul hibrid și a amenințat securitatea energetică și infrastructura critică, subliniază experții.

Astfel, principala recomandare a experților vizând regiunea Mării Negre și a flancului estic este că “NATO trebuie să mențină capacități militare convenționale și nucleare adecvate și să posede agilitatea și flexibilitatea pentru a face față agresiunii pe teritoriul Alianței, inclusiv acolo unde forțele ruse sunt active direct sau indirect, în special pe flancul estic al NATO”.

Întrebat în cadrul unei conferințe de presă de CaleaEuropeană.ro despre recomandările privind consolidarea prezenței NATO la Marea Neagră cuprinse în raportul experților privind viitorul Alianței, secretarul general Jens Stoltenberg a răspuns: “Plănuiesc să prezint câteva recomandări la nivel strategic pentru șefii de stat și de guvern, atunci când se vor întâlni anul viitor”.

Continue Reading

NATO

Mircea Geoană: NATO va declanșa procesul de evaluare privind intenția României de a înființa un centru de reziliență pentru spațiul euro-atlantic

Published

on

© NATO

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a salutat vineri anunţul făcut de ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, în cadrul ministerialei de externe NATO din această săptămână, cu privire la intenţia României de a înfiinţa şi găzdui un Centru euro-atlantic în domeniul rezilienţei. Numărul doi din Alianța Nord-Atlantică a subliniat că această propunere a intrat deja în procesul de evaluare al Alianţei și a arătat că citește intenția Bucureștiului “ca o ofertă care se referă atât la NATO, cât și la UE”.

“Din punct de vedere al României, Ministrul Bogdan Aurescu şi-a anunţat colegii miniştri de externe şi pe noi, cei din NATO, despre intenţia României de a înfiinţa şi găzdui un centru de rezilienţă pentru spaţiul euro-atlantic. Este o propunere care, evident, a fost luată în considerare şi vom declanşa procesul natural de evaluare şi de interacţiune cu România pentru un subiect care este important pentru noi ca Alianță”, a spus Geoană în cadrul unui briefing online cu jurnalişti români.

El a precizat că rezilienţa este un subiect ce a fost preselecţionat pentru agenda summitului NATO de anul viitor.

“Sunt două subiecte pe care ştim cu certitudine că liderii noştri le vor avea în anteția pe agenda summitului NATO de la anul. Unul este rezilienţa, miniştrii apărării NATO au decis acest lucru. Al doilea este NATO 2030, secretarul general va prezenta viziunea sa, propunerile sale şi de acolo vom construi o agendă a summitului care să ne permită să abordăm temele importante de la nivel transatlantic”, a adăugat secretarul general adjunct al NATO, referindu-se la raportul întocmit de grupul de zece experți privind viitorul NATO, și ale cărui prime trei recomandări din totalul celor 138 se referă la inițierea procesului de revizuire a Conceptului Strategic al Alianței, la continuarea abordării duale de descurajare și apărare, combinate cu dialog politic, în raport cu Rusia și la abordarea ascensiunii globale a Chinei.

Referitor la revizuirea sau actualizarea Conceptului Strategic, Geoană a spus că acesta este un efort care trebuie avut în vedere deoarece din 2010, de când datează actualul Concept, și până în prezent s-au întâmplat foarte multe lucruri precum “ocupația ilegală a Crimeei, evoluții de natură geopolitică, pandemii, ascensiunea Chinei, noi tehnologii”.

“Există un meniu abundent de teme care trebuiesc distilate, încorporate și operaționalizate din punct de vedere al palierului strategic al Alianței pentru orizontul decadei care începe”, a mai explicat el.

Revenind la conceptul rezilienței și la propunerea României, el a salutat şi faptul că Uniunea Europeană a început să acorde “o atenţie semnificativă” către zona rezilienţei, iar Comisia Europeană a lansat propriii indicatori de rezilienţă, de exemplu pentru zona de lanţuri de aprovizionare în sistemele de sănătate. Mai mult, el a descris această abordare aliată privind reziliența ca “un sentiment de anticipație” și ca o “premoniție”, amintind că NATO și-a asumat un angajament privind consolidarea rezilienței la summitul aliat de la Varșovia, din 2016.

“De aceea, când domnul Aurescu a anunţat un centru de rezilienţă pentru zona euro-atlantică, cel puţin eu o citesc ca o ofertă care se referă atât la relaţia cu NATO, şi este deja în procesare la noi, cât şi la relaţia cu Uniunea Europeană şi partenerii din UE. De fapt, există un interes reciproc al NATO şi UE de a aduce acest subiect pe lista lungă de proiecte pe care NATO şi UE le derulează în comun sub egida parteneriatului strategic. O discuţie şi cu NATO, şi cu UE pe teme de rezilienţă este o abordare înţeleaptă şi care are sens”, a mai detaliat Mircea Geoană.

Ministrul Bogdan Aurescu a anunţat marți în cadrul reuniunii NATO, în conformitate cu aprobarea preşedintelui Klaus Iohannis şi a premierului Ludovic Orban, intenţia României de a înfiinţa şi găzdui un Centru euro-atlantic în domeniul rezilienţei, temă considerată prioritară pentru perioada următoare.

Răspunzând unei întrebări din partea CaleaEuropeană.ro referitoare la propunerea României, secretarul general al NATO a spus că reziliența reprezintă un domeniu de importanță majoră pentru Alianța Nord-Atlantică, mai ales în lumina ascensiunii.

“Pentru NATO, reziliența are o mare importanță, iar una dintre problemele pe care le-am discutat astăzi a fost importanța consolidării în continuare a rezilienței noastre pentru a ne proteja infrastructura critică, telecomunicațiile, toate celelalte părți ale rezilienței, deoarece știm că singura modalitate de a avea o apărare puternică este să avem societăți puternice, iar importanța rezilienței tocmai a crescut în lumina faptului că acum abordăm consecințele ascensiunii Chinei”, a spus Stoltenberg, răspunzând unei întrebări din partea CaleaEuropeană.ro în cadrul unei conferințe de presă ce a urmat reuniunii miniștrilor de externe din țările aliate.

Secretarul general al Alianței s-a arătat îngrijorat că Beijingul investește puternic în infrastructura critică a țărilor aliate și a subliniat că NATO trebuie să evalueze consecințele acestor evoluții asupra securității. 

“Cu toții ne dăm seama de importanța uriașă a rezilienței în lumina provocărilor hibride, cibernetice, dar și în lumina ascensiunii Chinei”, a mai spus el, 

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Ursula von der Leyen și Boris Johnson au decis revenirea la masa tratativelor post-Brexit. Negociatorii UE și Regatului Unit revin duminică la discuții

ROMÂNIA12 hours ago

Klaus Iohannis: Viitorul înseamnă acces universal la actul medical şi un nou concept bazat pe prevenţie, inovare şi sustenabilitate

NATO12 hours ago

Autonomia strategică UE. Mircea Geoană: O semantică insuficient de precisă poate crea confuzii. Nu există securitate europeană credibilă fără o relație transatlantică puternică

NATO13 hours ago

Mircea Geoană: Aliații NATO au aprobat un raport referitor la zona Mării Negre, care este rampa de lansare a Federaţiei Ruse către Orientul Mijlociu și Mediterană

NATO13 hours ago

Mircea Geoană: NATO va declanșa procesul de evaluare privind intenția României de a înființa un centru de reziliență pentru spațiul euro-atlantic

FONDURI EUROPENE15 hours ago

Klaus Iohannis s-a întâlnit cu Nicușor Dan: O parte din problemele Bucureștiului pot fi soluţionate dacă se folosesc foarte mult banii europeni

Marian-Jean Marinescu15 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu a organizat prima vizită virtuală în Parlamentul European pentru un grup de elevi din Oltenia

CONSILIUL UE16 hours ago

Țările UE au adoptat noi reguli anti-fraudă pentru a asigura cooperarea strânsă între OLAF și Parchetul European condus de Laura Codruța Kövesi

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Comisia Europeană avertizează Ungaria și Polonia că “UE va merge înainte fără ele”: Nu vom capitula în faţa acestui veto privind pachetul de 1,82 trilioane de euro

POLITICĂ18 hours ago

Standard & Poor’s menține ratingul României la “BBB minus /A-3”. Ministrul finanțelor Florin Cîțu: Am câștigat încrederea investitorilor

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Eurodeputatul Nicu Ștefănuță, despre cele 80 de miliarde de euro alocate României de UE: Am pierdut acel Plan Marshall după al Doilea Război Mondial. Nu putem pierde acest Plan Marshall

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Eurodeputatul Nicu Ștefănuță pledează pentru o modificare de tratat pentru a oferi UE mai multe prerogative în domeniul sănătății: Criza COVID-19 a arătat că niciun stat nu poate face față singur unor astfel de provocări

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Ludovic Orban: Peste 5 miliarde de euro finanțare europeană în perioada 2021-2027 pentru infrastructura de apă şi canalizare

Cristian Bușoi3 days ago

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru Programul EU4Health: În PNRR trebuie incluse proiecte de sănătate competitive și care pot fi implementate în patru ani pentru a primi finanțare de la UE

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Ludovic Orban: Finalizarea gazoductului BRUA, o investiţie extrem de importantă pentru România şi pentru Europa, permiţând diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz natural ale UE

ROMÂNIA1 week ago

Faza I a gazoductului BRUA, finalizată. Președintele Klaus Iohannis: O etapă esențială a întăririi securității energetice atât a țării noastre, cât și a Uniunii Europene

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Ludovic Orban: În următoarea perioadă, România va beneficia de finanțări extrem de importante de la nivel european

EVENIMENTE2 weeks ago

Coaliția “Votez pentru Sănătate” organizează dezbaterea “De ce avem nevoie de un parteneriat strategic pentru sănătate?” (LIVE, 26 noiembrie, ora 11:00)

Dacian Cioloș2 weeks ago

Dacian Cioloș: Europa este ținută ostatică de două țări, iar Bruxelles-ul trebuie să arate că știe să ia decizii ferme pentru a apăra libertatea și democrația

U.E.2 weeks ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Advertisement
Advertisement

Trending