Connect with us

NATO

NATO își va spori prezența militară în apropierea granițelor Suediei și în Marea Baltică în timpul procesului de aderare al statului nordic la Alianță

Published

on

© NATO

NATO își va spori prezența militară în apropierea granițelor Suediei și în Marea Baltică în timpul procesării potențialei cereri de aderare a țării la Alianță, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, pentru televiziunea publică suedeză SVT, relatează Reuters, preluat de Agerpres.

„Din momentul potențial în care Suedia depune cererea, iar NATO declară că vrea ca Suedia să adere, există o obligație foarte puternică din partea NATO de a fi în măsură să garanteze securitatea Suediei”, a spus Stoltenberg, adăugând că aceasta va include o prezență sporită în jurul Suediei și în Marea Baltică.

„Sunt convins că vom găsi soluții pentru nevoile de securitate pe care Suedia le va avea într-o perioadă de tranziție”, a mai declarat Stoltenberg pentru SVT.

Miercuri, ministrul suedez de externe Ann Linde a declarat că SUA au oferit Suediei „asigurări de securitate” pentru perioada de aplicare, dar „nu garanții concrete” în acest sens.

Suedia și Finlanda au rămas în afara Alianței, dar anexarea Crimeei de către Rusia în 2014 și invazia Ucrainei le-au determinat să își reconsidere politica de securitate, aderarea la NATO devenind o posibilitate tot mai mare.

În timpul unui proces de aderare care ar putea dura până la un an pentru a fi aprobat de toți membrii NATO, ambele țări solicită asigurări în materie de protecție militară în condițiile în care Moscova a avertizat Suedia și Finlanda de „consecințe grave” și că ar putea desfășura arme nucleare și rachete hipersonice în exclava europeană Kaliningrad dacă devin membre NATO.

Suedia și Finlanda sunt așteptate să ia o decizie privind solicitarea de aderare la NATO luna aceasta, după ce, săptămâna trecută, presa nordică anunța că Suedia și Finlanda au convenit să depună simultan cereri de aderare la Alianța Nord-Atlantică la mijlocul lunii mai, cu o lună înainte de summitul NATO de la Madrid.

De altfel, potrivit unor surse guvernamentale din Finlanda, țara ar urma să solicite aderarea la NATO pe 12 mai.

Prim-miniștrii celor două țări au declarat de curând că au deliberat asupra acestei chestiuni, argumentând că invazia Rusiei în Ucraina a schimbat „întregul peisaj de securitate al Europei” și a „modelat dramatic mentalitățile” în regiunea nordică.

Premierul Finlandei, Sanna Marin, a declarat atunci că țara sa, care are o graniță de 1.300 km cu Rusia, va decide dacă va solicita să se alăture alianței „destul de repede, în câteva săptămâni, nu în câteva luni”, în ciuda riscului de a înfuria Moscova. Omologul său suedez, Magdalena Andersson, a declarat că Suedia trebuie să fie „pregătită pentru tot felul de acțiuni din partea Rusiei” și că „totul s-a schimbat” atunci când Moscova a atacat Ucraina. Rusia a avertizat în mod repetat ambele țări împotriva acestei acțiuni.

O aderare a Finlandei la NATO, țară ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia, ar dubla granița comună dintre Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă. De asemenea, accederea Finlandei și Suediei în NATO ar însemna că toate țările riverane la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, ar fi state aliate, la fel și în cazul Consiliului Arctic, organismul care reunește țările învecinate cu cel de-al patrulea ocean al lumii.

Finlanda şi Suedia ar fi binevenite în NATO dacă ele ar decide să adere la organizaţie, dar orice astfel de decizie depinde de cele două ţări, a declarat recent secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.

NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia.

De altfel, sprijinul finlandezilor pentru aderarea ţării lor la NATO a ajuns în luna martie la un nou nivel istoric după invazia rusă din Ucraina, depăşind pentru prima dată 60%, conform unui sondaj de opinie. Dintre cei chestionaţi, 62% se declară în favoarea aderării la Alianţa Nord-Atlantică, în timp ce numai 16% se opun, iar 21% sunt indecişi.

Și în Suedia este o situație similară. Sondajele arată că mare parte din populaţia Suediei este de acord cu alăturarea țării la NATO. Astfel, în Suedia, războiul din Ucraina a provocat un salt spectaculos în favoarea aderării, cu aproape 50% din populaţie pronunţându-se pentru alăturarea la NATO, potrivit mai multor sondaje apărute de la începutul lunii martie. Procentul celor care se opun a scăzut la 25-30%.

Finlanda și Suedia sunt state partenere ale NATO și participă cu regularitate la reuniune Alianței Nord-Atlantice la nivelul miniștrilor de externe și ai apărării, precum și la summit-urile șefilor de stat și de guvern.

Semnarea unui protocol de aderare între Alianță și cele două țări scandinave ar trebui ratificat de parlamentele tuturor celorlalte 30 de state NATO pentru ca Finlanda și Suedia să devină membri cu drepturi depline și să beneficieze de principiul apărării colective – articolul 5 din Tratatul de la Washington.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

INTERNAȚIONAL

Șefa diplomației franceze susține că Turcia „trebuie să aleagă” cu privire la aderarea Finlandei și Suediei la NATO: „Vrea să întărească Alianța sau este împotriva ei?”

Published

on

© France Diplomatie / Facebook

Turcia „trebuie să aleagă” cu privire la aderarea la NATO a Suediei şi Finlandei, cu riscul de a ridica semne de întrebare cu privire la „comportamentul” său în cadrul Alianţei, a afirmat duminică şefa diplomaţiei franceze, Catherine Colonna, relatează AFP, potrivit Agerpres.

„Secretarul general al Alianţei se află în prima linie, dar ţine de Turcia să facă alegerile în faţa responsabilităţilor sale. Vrea să întărească Alianţa sau este împotriva ei? Ceea ce ar duce la întrebări cu privire la comportamentul său în calitate de membru al NATO”, a apreciat Catherine Colonna într-un interviu acordat Journal du Dimanche.

De asemenea, şefa diplomaţiei franceze a precizat că Turcia este un membru important al Alianţei.

„Finlanda şi Suedia au făcut o alegere istorică. Să le avem pe ambele în NATO ar fi un plus pentru securitatea noastră în Europa. Au făcut eforturi în discuţia cu Turcia”, a menţionat ea.

Finlanda și Suedia au depus la 18 mai, la sediul NATO de la Bruxelles, cererea oficială de aderare la Alianța Nord-Atlantică, o decizie care pună capăt deceniilor, în cazul finlandezilor, și celor două secole, în cazul suedezilor, de neutralitate și nealiniere militară, o hotărâre istorică stimulată de invazia Rusiei în Ucraina și care pune în mișcare un proces de aderare așteptat să se deruleze rapid după soluționarea obiecțiilor Turciei. 

Într-o mișcare care i-a șocat pe aliații săi, Turcia s-a opus pe 13 mai aderării Finlandei și Suediei la NATO pe motiv că acestea adăpostesc persoane legate de grupuri pe care le consideră teroriste, inclusiv Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), și pentru că au oprit exporturile de armament către Turcia în 2019.

La finalul lunii trecute, ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu, a declarat că  Finlanda și Suedia ar trebui să își modifice legile, dacă este necesar, pentru a satisface cererile Turciei și pentru a obține sprijinul acesteia în vederea aderării lor la NATO. 

Continue Reading

NATO

Mircea Geoană: Noul Concept Strategic al NATO va veni cu o abordare coerentă a celor cinci domenii operaționale ale Alianței și cu elemente „de o calitate și o sofisticare fără precedent”

Published

on

© NATO

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat sâmbătă, că noul Concept Strategic, ce urmează să fie aprobat săptămâna viitoare la summit-ul de la Madrid, va aduce o abordare coerentă, holistică a celor cinci domenii operaţionale ale NATO – terestru, aerian, naval, cibernetic şi spaţial -, cu elemente „de o calitate şi o sofisticare fără precedent”, scrie Agerpres.

„Vom veni, pentru prima dată, nu doar cu o prezenţă semnificativă, dar şi cu o abordare holistică, coerentă: terestru, aerian, naval, cibernetic, spaţial, cele cinci domenii operaţionale ale NATO. Vom veni cu elemente de prepoziţionare, vom veni şi vom trece de la poliţie aeriană la apărare aeriană, vom veni cu o nouă arhitectură de securitate în ceea ce priveşte zona de apărare antirachetă şi antibalistică. Sunt lucruri de o calitate şi de un nivel de sofisticare fără precedent şi mă bucur, ca român, să văd că ţara mea şi ţările nou venite în NATO, de la baltici până la Turcia, vor avea o altă generaţie de garanţii şi capabilităţi militare. Este o veste extraordinar de bună pentru România”, a spus Geoană, cu ocazia vizitei efectuate la Brigada 81 Mecanizată, însoţit de ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu.

Citiți și: Sondaj NATO înainte de summitul istoric de la Madrid: Peste 80% dintre români consideră că România este mai sigură datorită Alianței și că aceasta este importantă pentru viitorul securității lor

De asemenea, Mircea Geoană a subliniat „imensa importanţă strategică” a Mării Negre, ce va fi reflectată şi în Conceptul Strategic, această zonă reprezentând, în opinia sa, „imaginea mai largă a competiţiei între o Rusie agresivă, o Ucraină care îşi apără drepturile şi aliaţi care îşi apără teritoriul şi populaţiile”.

„Marea Neagră este cu adevărat o zonă de imensă importanţă strategică. Dacă vreţi, într-un fel de spaţiu micro, vortexul din Marea Neagră reprezintă imaginea mai largă a competiţiei între o Rusie agresivă, o Ucraină care îşi apără drepturile şi aliaţi care îşi apără teritoriul şi populaţiile. De aceea, zona Mării Negre va fi reflectată la justa sa importanţă în Conceptul Strategic”, a continuat Mircea Geoană. 

Potrivit acestuia, Conceptul Strategic nu are o dimensiune exclusiv geografică, va avea o dimensiune legată de provocările la nivel global.

„Intrăm şi suntem deja într-o zonă de competiţie a marilor puteri, suntem într-o zonă în care riscurile de securitate nu sunt exclusiv geografice, sunt şi transnaţionale, cibernetice, din spaţiu, probleme de rezilienţă, probleme de adoptare de noi tehnologii, impactul noilor tehnologii asupra securităţii şi apărării, de la quantum la inteligenţă artificială, de la biotehnologie la augmentare umană – sunt lucruri de care mă ocup la NATO şi care vor fi reflectate în noul Concept Strategic”, a mai afirmat Mircea Geoană.

Secretarul general adjunct al NATO a menţionat că săptămâna viitoare va fi aprobat un nou pachet de asistenţă specializată pentru Ucraina, care va viza şi pregătirea acestei ţări pentru tranziţia de la echipamente militare din era sovietică către echipamente moderne, de tip NATO. 

Continue Reading

NATO

Sondaj NATO înainte de summitul istoric de la Madrid: Peste 80% dintre români consideră că România este mai sigură datorită Alianței și că aceasta este importantă pentru viitorul securității lor

Published

on

© NATO

Înaintea summitului de la Madrid unde va adopta decizii istorice și fără precedent pentru viitorul securității europene puternic afectate de invazia militară a Rusiei în Ucraina, peste 70% dintre cetățenii țărilor aliate și 85% dintre cetățenii români consideră că NATO este important pentru securitatea țărilor lor, iar 60% dintre aceștia și 80% dintre români sunt de părere că țara lor este mai sigură ca urmare a cooperării dintre națiunile nord-americane și europene.

Pe 29 și 30 iunie, la Madrid, liderii celor 30 de țări nord-atlantice vor lua decizii în cinci domenii-cheie, inclusiv aprobarea noului Concept strategic al NATO, consolidarea descurajării și apărării , continuarea sprijinului aliat pentru Ucraina și alți parteneri aflați în situații de risc, inclusiv Republica Moldova, îmbunătățirea împărțirii sarcinilor și abordarea cererilor istorice de aderare la NATO depuse de Finlanda și Suedia. În timp ce Concept Strategic va reprezenta ”planul cardinal pentru viitorul Alianţe” şi ”va stabili poziţia comună aliată faţă de Rusia, provocările emergente şi China, precum şi cooperarea cu UE, care a atins niveluri fără precedent”, România și celelalte țări de pe flancul estic așteaptă definirea Rusiei ca principală amenințare la adresa securității euro-atlantice, întărirea planurilor de apărare pentru flancul estic și creșterea semnificativă a prezenței militare a NATO în regiune.

În acest context, NATO a comandat un sondaj în toate cele 30 de țări aliate pentru a înțelege percepțiile cetățenilor aliați, inclusiv în ceea ce privește sprijinul pentru aderarea la NATO, apărarea colectivă și legătura transatlantică.

Astfel, 60% dintre cetățenii aliați consideră că țara lor este mai sigură ca urmare a cooperării dintre națiunile nord-americane și europene. La acest capitol, țările fruntașe în termeni de percepție socială sunt Lituania (84%), Danemarca (80%) și România (80%).

© NATO

Peste 70 % dintre cetățenii aliați consideră că NATO este important pentru securitatea viitoare a țării lor și sprijină apartenența țării lor la NATO. Astfel, la întrebarea “Cât de important considerați că este NATO pentru viitorul securității țării voastre?”, cel mai ridicat nivel de apreciere a fost înregistrat în Portugalia (88%), Polonia (87%), Lituania (86%) și România (85%).

© NATO

În eventualitatea unui vot popular pentru a decide apartenența țării lor la NATO, 90% dintre polonezi ar alege rămânerea în NATO, aceeași opțiune fiind împărtășită și de 89% dintre lituaniei, 88% dintre portughezi și 87% dintre români, danezi și luxemburghezi.

Media la nivelul Alianței este la 84%, însă această evaluare exclude voturile “nu știu”.

© NATO

Aproximativ două treimi sunt de acord că țara lor ar trebui să apere o altă țară dacă este atacată (67%). Aceeași opinie este împărtășită, la niveluri naționale, de 73% dintre români.

© NATO

Totodată, 62% dintre cetățenii aliați consideră că apartenența la NATO face ca un atac străin să fie mai puțin probabil. Opinia este împărtășită și de 76% dintre cetățenii români.

© NATO

Aproape 80% dintre cetățenii aliați susțin menținerea sau creșterea cheltuielilor pentru apărare, o idee cu care sunt de acord și 89% dintre bulgari și polonezi, 88% dintre germani și 86% dintre români.

© NATO

Setul de date pentru 2022 include măsurători suplimentare privind invazia Rusiei în Ucraina. Rezultatele indică faptul că 67% dintre respondenți consideră că invazia a afectat siguranța și securitatea țării lor.

La nivel național, 76% dintre români împărtășesc ideea că securitatea țării lor a fost afectată de războiul declanșat de Rusia în Ucraina.

© NATO

De asemenea, 70% dintre cetățenii aliați sunt îngrijorați de posibilitatea izbucnirii unui război în țările NATO, cu percepții ridicate în acest sens în Portugalia (84%), Spania (84%), Bulgaria (81%), Italia (80%) și România (79%).

© NATO

Un număr tot mai mare de cetățeni au o părere nefavorabilă despre Rusia (68%). Opiniile nefavorabile față de Rusia au crescut cu 27 de puncte procentuale din 2021. China este, de asemenea, văzută nefavorabil de 52% dintre respondenți, ceea ce reprezintă o creștere cu 11 puncte procentuale față de 2021.

Citiți și NATO va avea un noul model de apărare pentru flancul estic: Mai multe forțe vor fi dislocate în avans, inclusiv forțe specifice pentru apărarea anumitor aliați

Summitul NATO de la Madrid va fi unul al deciziilor transformatoare. La 25 ani de la precedentul summit din capitala iberică, unde Alianța număra doar 16 state membre, Alianța Nord-Atlantică își va adopta următorul Concept Strategic, document care va avea o greutate net superioară declarației comune a summitului. Un sfert de secol mai târziu, Madridul va fi gazda unor noi decizii istorice euro-atlantice. Summitul din 1997, coincident cu anul semnării Actului Fondator NATO-Rusia, a deschis calea extinderii Alianței Nord-Atlantice către est, cu decizia acceptării Cehiei, Poloniei și Ungariei în Alianță începând cu anul 1999. Summitul din 2022 va fi dominat, alături de Conceptul Strategic, de recalificarea fundamentală a relațiilor cu Rusia, de afirmarea unui NATO global în timp ce China va fi recunoscută ca provocare sistemică și extinderea istorică a Alianței, care prin eventualul compromis pentru aderarea Finlandei și Suediei la NATO ar lărgi Alianța la 32 de membri.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL12 mins ago

Volodimir Zelenski face apel la populația din Belarus să nu se lase atrasă în războiul Rusiei împotriva Ucrainei

SUA14 mins ago

Secretarul de stat american: Putin a eșuat în obiectivul său strategic în Ucraina, acela de a pune capăt suveranității și independenței acestei țări

U.E.19 mins ago

Josep Borrell subliniază că extinderea UE cu țările care doresc și sunt capabile să îndeplinească condițiile nu este o „favoare”: Este în interesul nostru strategic

ROMÂNIA49 mins ago

Ministrul Bogdan Aurescu îl primește la București pe omologul sârb. Se va discuta parcursul european al Serbiei și viitorul proiectelor comune

G71 hour ago

G7: Johnson a arătat “entuziasm” pentru Comunitatea Politică Europeană propusă de Macron, care ar permite “reangajarea” Regatului Unit în Europa după Brexit

G72 hours ago

Liderii G7 îl ironizează pe Putin: “Ne păstrăm sacourile? Sau le scoatem?”/ “Avem dreptul la o demonstraţie de echitaţie cu torsul gol”

ROMÂNIA13 hours ago

Nicolae Ciucă: Decizia SUA de a finanța cu 14 milioane de dolari studiile pentru reactoare modulare în România confirmă soliditatea Parteneriatului Strategic

ROMÂNIA15 hours ago

Klaus Iohannis salută anunțul lui Joe Biden de la summitul G7: SUA vor aloca 14 milioane de dolari pentru o nouă etapă a dezvoltării unui reactor nuclear modular în România

G715 hours ago

Liderii G7 au lansat Parteneriatul pentru infrastructură globală. Construirea unui reactor nuclear modular în România, printre proiectele emblematice ce vor fi finanțate

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Președinta Comisiei Europene anunță că „impactul global negativ al războiului Rusiei în Ucraina” este în centrul discuțiilor de la summitul G7

INTERNAȚIONAL12 mins ago

Volodimir Zelenski face apel la populația din Belarus să nu se lase atrasă în războiul Rusiei împotriva Ucrainei

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Cristian Bușoi4 days ago

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

INTERNAȚIONAL6 days ago

Într-un discurs adresat Uniunii Africane, Volodimir Zelenski acuză Rusia că ține Africa ”ostatică”: Pentru a elimina riscul de foamete, ”războiul de colonizare” împotriva Ucrainei trebuie să înceteze

INTERNAȚIONAL7 days ago

Declarația Summitului celor Trei Mări de la Riga: Klaus Iohannis și ceilalți lideri regionali au acordat Ucrainei statutul de “țară parteneră participantă” la Inițiativă

Team2Share

Trending