La 25 februarie 2022, cu prilejul summitului extraordinar al NATO, desfăşurat prin videoconferinţă, pe fondul situaţiei militare din Ucraina, liderii Consiliului Nord-Atlantic au stabilit, pentru prima dată în istoria Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, desfăşurarea unor elemente ale Forţei de Reacţie Rapidă a NATO, în contextul apărării colective, potrivit anunţului secretarului general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, citat de AFP, dpa şi Reuters.
NATO desfăşoară elemente ale forţei sale de reacţie rapidă şi va continua să trimită arme Ucrainei, inclusiv apărare aeriană, a anunţat vineri seară secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, după încheierea summitului NATO organizat prin videoconferinţă în contextul invaziei militare ruse asupra Ucrainei.
”Acum desfăşurăm forţa de reacţie a NATO pentru prima dată în contextul apărării colective”, a declarat secretarul general al Alianţei.
Potrivit declaraţiei publicate la finalul summitului, şefii de stat ai ţărilor membre NATO au convenit să continue să ia toate măsurile şi deciziile necesare pentru a asigura securitatea şi apărarea tuturor aliaţilor.
Liderilor celor 30 de state membre ale Alianței Nord-Atlantice au denunțat vineri, într-o declarație aliată fără precedent, invazia militară a Rusiei în Ucraina, afirmând că “pacea pe continentul european a fost distrusă în mod fundamental”, că “Rusia va plăti un preț sever”, în timp ce au reafirmat angajamentul pentru articolul 5 din Tratatul NATO: “Suntem uniți pentru a proteja și apăra toți aliații. Libertatea va învinge întotdeauna opresiunea”.
Participant la summit, preşedintele Klaus Iohannis a solicitat stabilirea imediată a unei prezențe militare suplimentare a NATO pe flancul estic și în România.
“Solicit cu tărie accelerarea proceselor interne pentru a adopta măsuri suplimentare pentru întărirea posturii pe Flancul estic. În acest sens, trebuie să stabilim imediat mai multă prezenţă consolidată NATO, inclusiv un grup de luptă în România”, a spus şeful statului, în timp ce la București se află comandantul Comandamentului Forțelor Terestre al NATO pentru a discuta cu oficialii Armatei României despre procesul de planificare a dislocării viitoare a unor efective terestre în țara noastră.
NATO a activat miercuri în premieră planurile de apărare pentru țările de pe flancul estic în urma unei reuniuni de urgență care s-a desfășurat în baza activării articolului 4 de către România, Polonia și alte state de pe flancul de est. De asemenea, președintele Klaus Iohannis a cerut vineri, în ajunul summitului de urgență al NATO, consolidarea prezenței militare aliate pe întreg flancul estic și îndeosebi la Marea Neagră ca urmare a agresiunii militare la scară largă a Federației Ruse în Ucraina.
Forţa de Reacţie Rapidă a NATO (NRF) este desfăşurată să intervină în baza unei decizii prin consens a Consiliului Nord-Atlantic.
De asemenea, Aliații NATO au decis să îmbunătățească NRF în 2014 prin crearea unei “forțe vârf de lance” în cadrul acesteia, cunoscută sub numele de Forța operațională comună cu grad foarte ridicat de pregătire (VJTF). Această NRF îmbunătățită este una dintre măsurile Planului de acțiune privind gradul de pregătire (RAP), care vizează să răspundă la schimbările din mediul de securitate și să consolideze apărarea colectivă a Alianței.
În 2022, comanda NRF este asigurată de Comandamentul JFC Brunssum, comandant fiind generalul Jorg Vollmer. La nivel tactic, Comandamentul JFC Brunssum este sprijinit de numeroase comandamente specifice din state NATO. Componenta terestră este asigurată de Comandamentul Corpului de reacţie rapidă de la Lille (Franţa), cea maritimă, de Comandamentul maritim Strike Force din Marea Britanie, iar cea aeriană este gestionată de Comandamentul aerian al NATO de la Ramstein (Germania), sprijinit de Componenta aeriană a forţei (JFAC) din Franţa, potrivit https://jfcbs.nato.int/ şi https://shape.nato.int/.
We are deploying elements of the #NATO Response Force.
Here are 5️⃣ things you should know about the highly ready, multinational force pic.twitter.com/abdWkNAtqg
— NATO (@NATO) February 25, 2022
