Connect with us

INTERNAȚIONAL

”NATO plus ME”. Donald Trump propune extinderea NATO către Orientul Mijlociu, glumind pe seama unei noi denumiri a Alianței

Published

on

© NATO/ Flickr

Preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat joi că sprijină extinderea NATO astfel încât să includă şi ţări din Orientul Mijlociu, în timp ce Statele Unite încearcă să-şi reducă prezenţa militară în lume, informează Reuters.

Cred că NATO ar trebui să se extindă şi să includem Orientul Mijlociu, absolut. Noi plătim un procent mare în NATO“, le-a declarat Trump jurnaliştilor acreditaţi la Casa Albă, conform transcrierii furnizate de administrația americană.

Trump a fost întrebat despre cum evoluează această solicitare a sa, în condițiile în care liderul american a propus miercuri o implicare mai mare a NATO în Orientul Mijlociu, când a reacționat la atacurile cu rachete ale Iranului împotriva bazelor militare din Irak care găzduiesc forțe americane, ca urmare a eliminării printr-o operațiune cu dronă a forțelor SUA a influentului general iranian Qassem Soleimani, inclus însă pe liste internaționale de teroriști.

Preşedintele american a criticat NATO, cerând ca Europa să plătească mai mult pentru apărarea ei colectivă şi să facă concesii intereselor comerciale ale SUA, notează și Politico.

Ulterior, Trump a glumit spunând că Alianţa Nord-Atlantică s-ar putea numi atunci NATO-OM, adică NATO plus Orientul Mijlociu, adăugând că i-a semnalat această idee secretarului general al Alianţei, Jens Stoltenberg, într-o convorbire telefonică miercuri, când a solicitat implicarea mai mare a Alianței în Orientul Mijlociu.

”NATO, da? Și apoi ai ”O.M./ME” – Orientul Mijlociu (n.r. – Middle East). Îi poți spune ”NATO – OM/ NATOME”. Ce nume frumos. NATOME. Sunt priceput la nume, nu?”, a spus el, oferind exemplul noii denumiri a acordului comercial regional dintre SUA, Mexic și Canada, USMCA, care a înlocuit NAFTA.

”USMCA. Precum cântecul, YMCA. Toți îmi spuneau că nimeni nu își va aminti de USMCA. Le-am spus să se gândească la cântecul YMCA. Acum nu-și mai amintesc numele anterior al unei proaste înțelegeri, cunoscută drept NAFTA”, a insistat Trump.

Președintele SUA nu este la prima idee de acest fel, după ce anul trecut a lansat ideea primirii Braziliei în NATO.

Liderul american a continuat să glumească pe acest subiect. ”Dacă adăugați cele două cuvinte – Orientul Mijlociu – la final. NATO-OM/ NATOME, nu sună minunat? Gândiți-vă la asta: NATO plus ME”, a insistat Trump. 

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și președintele Statelor Unite, Donald Trump, au convenit miercuri că Alianța Nord-Atlantică ar putea ”contribui mai mult” în Orientul Mijlociu, aşa cum a cerut liderul de la Casa Albă în declarațiile sale făcute cu privire la Iran după tensiunile ce au escaladat în ultima săptămâna către un potențial conflict Washington – Teheran.

În cursul unei convorbiri telefonice, președintele american i-a cerut secretarului general al NATO o mai mare implicare a Alianţei în regiune, iar cei doi s-au pus de acord asupra faptului că NATO ar putea contribui mai mult la stabilitatea regională, indică un comunicat al Alianței Nord-Atlantice remis CaleaEuropeană.ro.

Ulterior, în cadrul unei conferințe comune de presă cu premierul român Ludovic Orban, secretarul general al Alianței Nord-Atlantice a avut și prima reacție publică pe această temă, punctând că ”NATO are potențialul de a contribui mai mult la stabilitatea regională și la lupta împotriva terorismului” și a spus că Alianța ”va căuta să facă mai mult”.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

RUSIA

Asasinat la Berlin: Ministrul de externe al Germaniei avertizează Rusia să se aștepte la noi consecințe dacă se confirmă complicitatea statului rus

Published

on

© MFA Russia/ Flickr

Ministrul de externe german Heiko Maas a avertizat marţi Rusia împotriva unor noi consecinţe dacă o instanţa germană va decide că statul rus a fost complice la presupusa asasinare comandată a unui cetăţean georgian la Berlin anul trecut, potrivit DPA.

“În cazul în care vor exista astfel de constatări în această decizie, se poate presupune că vom răspunde din nou”, a declarat şeful diplomaţiei germane după o întâlnire cu omologul său rus Serghei Lavrov la Moscova, unde s-a aflat într-o vizită de o zi, informează Agerpres.

Cu ocazia acestei vizite, Heiko Maas intenţiona să clarifice o serie de probleme care au tensionat relaţiile dintre Moscova şi Berlin, în particular cazul uciderii unui georgian anul trecut la Berlin de către un asasin rus.

Această crimă a generat o furtună diplomatică între Germania şi Rusia, inclusiv expulzări reciproce de diplomaţi şi ameninţări cu impunerea de sancţiuni. Un georgian de 40 de ani, care trăia în exil în Germania şi care ar fi luptat ‘în al doilea război ruso-cecen’, a fost ucis în parcul Kleiner Tiergarten din Berlin de către un asasin trimis de serviciile speciale ruse, conform media germane şi ruse.

Ministrul german de externe Heiko Maas a declarat marți, înaintea unei vizite pe care efectuează la Moscova și la Sankt Petersburg, că relațiile germano-ruse sunt “prea importante pentru a fi lăsate la voia întâmplării”, mai ales că raporturile dintre Berlin și Moscova sunt marcate de “ape tulburi” de evoluțiile din ultimii ani.

Vizita șefului diplomației germane în Rusia, a doua deplasare externă după cea din Israel de la debutul președinției germane a Consiliului UE, survine și în contextul în care Uniunea Europeană, sub președinție germană, a adoptat primul set de acțiuni împotriva unor atacuri cibernetice desfășurate inclusiv de hackerii GRU.

După scurta escală la Moscova, ministrul german de externe urma să se deplaseze la Sankt-Petersburg pentru a aduce un omagiu victimelor asediului Leningradului (numele oraşului din perioada sovietică) din partea Germaniei naziste în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a indicat biroul său într-un comunicat. Sute de mii de oameni au decedat în timpul asediului de peste doi ani, din 1941 până în 1944, în mare parte din cauza foametei. 

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Regatul Unit: A șasea economie a lumii a înregistrat o contracție record de 20,4% din PIB pe fondul pandemiei COVID-19

Published

on

© European Union, 2017/Source: EC - Audiovisual Service

Regatul Unit a înregistrat o contracție record de 20,4% a produsului intern brut (PIB) în perioada în care măsurile de limitare a răspândirii noului coronavirus au fost în vigoare, arată datele publicate miercuri, 12 august, de Oficiul Național pentru Statistică (ONS), transmite Reuters, preluat de Agerpres

Este cel mai sever declin raportat până acum de o economie importantă şi este în linie cu estimările analiştilor. Marea Britanie este a şasea economie a lumii.

Potrivit estimărilor ONS, scăderea accentuată a fost observată în al doilea trimestru al anului, din aprilie până în iunie – în perioada de strictă implementare a măsurilor de carantinare pentru controlul răspândirii COVID-19 – și ar putea fi comparată cu scăderea de doar 2,2% a PIB-ului din primul trimestru, din ianuarie până în martie.

Deși în iunie economia britanică dădea semne de revenire, înregistrând o creștere de 8,7%, pe fondul relaxării măsurilor de restricție și reluării activităților economice -, aceasta a fost cu 17,2% mai mică decât nivelurile înregistrate în februarie.

Potrivit statisticianului Jonathan Athow, din cadrul ONS, revenirea din iunie ar putea fi atribuită redeschiderii industriilor, după ce focarul de coronavirus a fost pus sub control.

„Economia a început să-și revină în iunie, odată cu redeschiderea magazinelor, creșterea producției în fabrici și reluarea construcțiilor de case”, a precizat acesta, citat de Euronews

Guvernul britanic speră acum că această tendință pozitivă va continua și în luna iulie, după reluarea activității în sectorul ospitalității și redeschiderea sălilor de sport.

Banca Angliei (BoE) a avertizat săptămâna trecută că se aşteaptă ca economia britanică să aibă nevoie de o perioadă mai îndelungată pentru a-şi reveni la nivelul de dinaintea izbucnirii pandemiei.

Oficialii BoE au anunţat că se aşteaptă ca economia să nu se redreseze la nivelul înregistrat la înaintea pandemiei până la sfârşitul anului viitor. Dar previziunile pe termen scurt sunt mai puţin sumbre. Deşi rata şomajului ar urma să crească la 7,5% până la finalul anului, este un nivel mai redus decât previziunea BoE din mai, de 10%.

De altfel, datele de miercuri au fost publicate la doar o zi după ce ONS a dezvăluit că ocuparea forței de muncă a scăzut cu 220.000 de persoane în trimestrul doi, marcând cea mai mare scădere în trei luni de la prăbușirea financiară.

Începând cu luna martie, în jur de 730.000 de persoane au rămas fără un loc de muncă, cea mai mare scădere înregistrându-se în rândul lucrătorilor mai tineri și mai în vârstă, precum și a celor cu un nivel mai scăzut de calificare. 

De asemenea, în mai Banca Angliei a dat publicităţii „un scenariu ilustrativ”, potrivit căruia PIB-ul Regatului Unit se va contracta cu 14% în 2020, urmând să îşi revină cu un avans de 9% în 2021. Săptămâna trecută, oficialii au previzionat că economia britanică se va contracta mai puţin în acest an, cu 9,5% – cea mai slabă performanţă din ultimii 99 de ani – dar sub declinul de 14% estimat în mai.

Continue Reading

SUA

COVID-19: SUA au încheiat un al șaselea contract pentru achiziția a 100 milioane de doze de vaccin

Published

on

© White House/ Flickr

Președintele SUA Donald Trump a anunțat, marți, că guvernul american va cumpăra 100 de milioane de doze de vaccin împotriva COVID-19 de la compania de biotehnologie Moderna care dezvoltă un vaccin aflat în prezent în etapa finală a testelor clinice pe oameni, potrivit France Presse, preluat de Agerpres.

Moderna a declarat separat că acordul pentru achiziționarea vaccinului dezvoltat de ei, mRNA-1273, valorează 1,53 miliarde de dolari și va oferi guvernului federal opțiunea de a achiziționa până la 400 de milioane de doze suplimentare. SUA au investit deja 955 milioane dolari în dezvoltarea vaccinurilor Moderna, ducând investiția totală la 2,48 miliarde de dolari. De altfel, Nicio altă companie sau grup farmaceutic nu a primit atâţia bani din partea Washingtonului în cursa pentru vaccinuri.

„Investim în dezvoltarea și fabricarea primelor șase vaccinuri candidat pentru a asigura livrarea rapidă. Militarii sunt pregătiți să plece, ei sunt gata să livreze un vaccin americanilor de îndată ce va fi aprobat în totalitate de către FDA (Autoritatea de reglementare a alimentelor și medicamentelor) și suntem foarte aproape de această aprobare “, a declarat Trump în timpul unei conferințe de presă, relatează CNBC.

Vaccinul contra coronavirusului se află în etapa finală a testelor clinice care îi vor testa eficacitatea și siguranța pe 30.000 de oameni. Compania din Massachusetts a declarat anterior că așteaptă rezultate pozitive începând din octombrie.

Guvernul a cumpărat anterior 100 milioane de doze de la fiecare dintre următoarele companii: Johnson şi Johnson, Novavax, Pfizer şi Sanofi, şi 300 milioane de doze AstraZeneca, adică un total de 800 milioane de doze până în prezent. Astfel, cheltuielile administraţiei Trump reprezintă cel puţin 10,9 miliarde de dolari pentru dezvoltarea şi producţia de vaccinuri. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending