Connect with us

INTERNAȚIONAL

NATO, poziție fermă la cinci ani de la anexarea ilegală a peninsulei Crimeea de către Rusia: ”Crimeea este un teritoriu al Ucrainei”

Published

on

©️ NATO

NATO s-a alăturat luni valului de condamnări la nivel internaționale a anexării ilegale a Crimeii de către Rusia, pe 18 martie împlinindu-se cinci ani de când președintele rus Vladimir Putin a semnat decretul de alipire a peninsulei la Federația Rusă, după un referendum a cărui legitimitate a fost contestată de întreaga comunitate internațională.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, Consiliul Nord-Atlantic a marcat luni, printr-un comunicat, cinci ani de la anexarea ilegală a Crimeii de către Rusia. Duminică, Uniunea Europeană şi-a reafirmat angajamentul privind suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei, la împlinirea a cinci ani de la anexarea ilegală a Republicii Autonome Crimeea şi a oraşului Sevastopol de către Federaţia Rusă. Tot duminică, și România s-a raliat acestei poziții și a reafirmat, prin Ministerul Afacerilor Externe, angajamentul său pentru politica de nerecunoaştere a acestei anexări ilegale.

Potrivit declarației Consiliului Nord Atlantic, “în urmă cu cinci ani, Rusia a folosit forţa împotriva Ucrainei pentru a anexa ilegal şi nelegitim Crimeea. Această încălcare a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei constituie o nerespectare gravă a legislaţiei internaţionale şi o provocare majoră pentru securitatea nord-atlantică. Condamnăm cu fermitate această acţiune pe care nu o recunoaştem şi nu o vom recunoaşte. Facem apel la Rusia să redea Ucrainei controlul asupra Crimeii. Reafirmăm sprijinul nostru deplin pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei între frontierele şi apele sale teritoriale recunoscute internaţional. Crimeea este un teritoriu al Ucrainei“.

“Aliaţii sunt profund preocupaţi de abuzurile împotriva drepturilor omului şi încălcările acestor drepturi de către autorităţile ruse de facto în Crimeea anexată, împotriva ucrainenilor, a tătarilor din Crimeea şi a membrilor altor comunităţi locale. Aceste încălcări includ omoruri fără proces, răpiri, dispariţii forţate, violenţe, detenţii arbitrare, arestări şi torturi. În ciuda Ordinului din 2017 al Curţii Internaţionale de Justiţie, Mejlis-ul, organismul de autoguvernare al tătarilor din Crimeea, este în continuare persecutat şi interzis în patria sa”, continuă comunicatul.

“NATO face apel la Rusia să pună capăt imediat tuturor ilegalităţilor şi abuzurilor în Crimeea anexată ilegal, să elibereze deţinuţii politic şi ostaticii ucraineni şi să permită accesul în Crimeea al organizaţiilor internaţionale de monitorizare. Orice încercări de a legitima sau de a normaliza anexarea ilegală şi nelegitimă a Crimeii trebuie să înceteze, inclusiv impunerea automată a cetăţeniei ruse, deplasările forţate ale populaţiei, încorporarea în forţele armate ale Federaţiei Ruse şi desfăşurarea ilegală a campaniilor electorale ruse. Condamnăm întăririle militare continue şi extinse ale Rusiei în Crimeea şi suntem îngrijoraţi de eforturile şi planurile declarate ale Rusiei de întărire militară în regiunea Mării Negre. Condamnăm de asemenea construcţia de către Rusia a podului din Strâmtoarea Kerci, care reprezintă o altă încălcare a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei şi impune dificultăţi suplimentare economiei Ucrainei. Utilizarea nejustificată de către Rusia a forţei militare împotriva navelor şi a personalului naval ucrainean în apropierea Mării Azov şi a Strâmtorii Kerci din noiembrie 2018 reprezintă o parte a modelului mai larg de acţiuni agresive ale Rusiei în regiune. În conformitate cu Rezoluţia 73/194 din 17 noiembrie 2018 a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, cerem Rusiei să elibereze necondiţionat membrii echipajelor ucrainene arestate, să returneze navele capturate şi să îşi respecte angajamentele internaţionale, asigurând accesul fără restricţii în porturile ucrainene din Marea Azov şi permiţând libertatea de navigaţie”, continuă comunicatul.

Reacţia NATO la acţiunile ilegale ale Rusiei în Ucraina s-a alăturat eforturilor internaţionale generale şi a sprijinit aceste eforturi, inclusiv prin sancţiuni. Nu se poate reveni la “normalitate” până când nu va exista o modificare clară şi constructivă a acţiunilor Rusiei, care să demonstreze respectarea legislaţiei internaţionale şi a obligaţiilor şi responsabilităţilor sale internaţionale“, conchide Consiliul Nord-Atlantic.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

CONSILIUL UE

Consiliul a adoptat concluzii privind prioritățile UE pentru cea de a 74-a Adunare Generală a ONU. Statele membre se vor axa pe trei priorități care se consolidează reciproc

Published

on

© European Commission

Consiliul Uniunii Europene a adoptat, ieri, 15 iulie, concluzii privind prioritățile UE pentru cea de a 74-a Adunare Generală a ONU (septembrie 2019–septembrie 2020). Aceste concluzii completează concluziile Consiliului UE privind consolidarea multilateralismului, care au fost adoptate la 17 iunie 2019.

Pe parcursul celei de a 74-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite UE și statele sale membre se vor axa pe trei priorități care se consolidează reciproc:

  1.  Prevenirea conflictelor, pace și securitate
  2. O agendă pozitivă comună
  3. Implicarea cu privire la provocările globale

În comunicatul Consiliului UE sunt reitarate valorile comune ce stau la baza angajamentului UE: ”Angajamentul UE pentru o lume mai pașnică, bazată într-o mai mare măsură pe cooperare și mai echitabilă este întemeiat pe valori comune – pacea, democrația, drepturile omului, statul de drept, egalitatea de gen, dezvoltarea durabilă –, precum și pe angajamentul profund al UE față de un multilateralism eficace.”

În contextul global actual, UE urmărește să reafirme valoarea adăugată și relevanța ONU și să demonstreze că aduce beneficii cetățenilor din întreaga lume. ”UE va continua să colaboreze și să sprijine Organizația Națiunilor Unite, ca parte a eforturilor sale de a promova, a dezvolta și a reforma ordinea internațională bazată pe norme.”, se mai regăsește în comunicat.

 

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

UE a decis reluarea sprijinului financiar pentru Republica Moldova. Ministrul Nicolae Popescu: Apropierea de Europa reprezintă geografia și istoria noastră

Published

on

© Nicu Popescu/ Facebook

Uniunea Europeană a decis reluarea sprijinul bugetar pentru Republica Moldova. Anunțul a fost făcut de către ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicolae Popescu, pe pagina sa de Facebook, după ce a participat luni, la Bruxelles, la un dejun de lucru cu miniștrii de Externe din țările Ue și cu comisarul european pentru politica de vecinătate și negocieri de extindere, Johannes Hahn.

Potrivit lui Popescu în zilele următoare, la Chișinău va ajunge suma de 14,54 milioane euro

„Suma de 14,54 milioane euro care urmează să ajungă în zilele următoare ne confirmă faptul că deblocarea asistenței financiare este o dovadă a sprijinului pe care Uniunea Europeană ni-l acordă nouă, Republicii Moldova, că urmare a încrederii în măsurile deja întreprinse de către noul Guvern de la Chişinău, dar și pentru încurajarea programului de reforme, pe care ni le-am propus să le aplicăm cu succes”, a scris Popescu pe pagina sa de Facebook.

În discuțiile sale cu omologii din țările UE, Popescu le-a transmis că guvernul de la Chișinău își dorește să aducă ”Republica Moldova mai aproape de Europa”.

Ulterior întrevederii informale la Bruxelles cu miniștrii de externe din Uniunea Europeană, ministrul de externe Nicolae Popescu a declarat că apropierea Republica Moldova de UE va continua, indiferent de ce guvern sau președinte sunt la putere.

”Asta este geografia noastră, asta este istoria noastră și absolut nicio forță politică de la Chișinău nu poate revizui aceste legături care ne leagă cu Uniunea Europeană”, a spus el, într-un interviu cu Europa Liberă, reamintind că „fără acces pe piața Uniunii Europene, Republica Moldova ar intra într-un colaps”.

 

Continue Reading

CONSILIUL UE

Premierul Israelului îi atacă pe liderii europeni: Îmi amintește de amorțeala Europei din anii 1930. Nu se trezesc până când nu ajung rachete nucleare iraniene pe teritoriul european

Published

on

Premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, a criticat vehement, luni seară, poziţia conciliantă a țărilor Uniunii Europene faţă de Iran, afirmând că unii lideri europeni ”nu se trezesc” până când nu vor fi atacaţi nuclear de regimul de la Teheran, informează Digi24.

Consiliul Uniunii Europene anunţat luni seară că decizia Iranului de a nu mai respecta în totalitate Acordul nuclear este ”reversibilă”, astfel că nu sunt necesare sancţiuni.

”Aparent, sunt unii oameni în Europa care nu se trezesc până când nu ajung rachete nucleare iraniene pe teritoriul european. Atunci, va fi prea târziu. În orice caz, noi vom face tot ce putem pentru a împiedica Iranul să se doteze cu arme nucleare”, a reacţionat Benjamin Netanyahu prin platforme de socializare online, informează site-ul Times of Israel, conform sursei citate.

”Îmi amintește de amorțeala Europei din anii 1930”, a afirmat Netanyahu într-o declarație video.

Agerpres arată că afirmaţiile premierului israelian au fost făcute în contextul în care miniştrii de externe din ţările membre ale Uniunii Europene (UE) s-au reunit luni la Bruxelles, decişi să facă totul pentru a salva acordul din 2015 privind programul nuclear iranian.

Acordul se află într-o “situaţie dificilă, dar sper că nu i-a venit sfârşitul”, a afirmat şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, lansând un apel Iranului “să îşi respecte angajamentele”.

Uniunea Europeană a cerut Iranului să înceteze toate activităţile de purificare a uraniului care sunt interzise prin Acordul nuclear din anul 2015. Teheranul a anunţat decizia de a purifica uraniu într-o concentraţie care depăşeşte limita de 3,67%, stabilită prin Acordul nuclear din 2015. Administraţia de la Teheran a anunţat depăşirea concentraţiei de 4,5% în producţia de uraniu îmbogăţit.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending