Connect with us

INTERNAȚIONAL

NATO reacționează după ce Rusia a cerut distrugerea lansatoarelor de la Deveselu: O nouă tentativă flagrantă de a distrage atenţia de la încălcarea tratatului INF

Published

on

NATO a reacționat vineri la solicitările Rusiei pentru ca Statele Unite să distrugă lansatoarele de rachete Mk-41 din dispozitivul de apărare antirachetă din România pe motiv că ar încălca Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF).

”Aceasta este o nouă tentativă flagrantă de a distrage atenţia de la încălcarea tratatului INF de către Rusia, prin dezvoltarea şi implementarea rachetei sale SSC8”, a transmis purtătorul de cuvânt al Alianței Nord-Atlantice, Oana Lungescu, potrivit Adevărul, care citează radu-tudor.ro.   

”Afirmaţiile Rusiei sunt de lungă durată şi nefondate. Baza de la Deveselu este parte a sistemului de apărare antirachetă al NATO, care este pur defensiv. Mai mult decât atât, dronele Statelor Unite, la care se referă Rusia, nu sunt rachete. Şi nici sistemul de apărare antirachetă al NATO, nici dronele americane nu încalcă Tratatul INF. Îi solicităm Rusiei să înceteze să mai facă aceste acuzaţii nefondate şi, în schimb, să se concentreze pe întoarcerea la respectarea Tratatului INF”, a mai adăugat aceasta.

Citiți și Rusia cere SUA să distrugă lansatoarele de la Deveselu. Ministrul Teodor Meleșcanu susțină că Moscova caută argumente să își justifice politica de înarmare

Suspendarea obligațiilor care decurg din Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare de partea SUA pe fondul încălcării de către Rusia a prevederilor acordului a determinat reacții din partea Moscovei, inclusiv în ceea ce privește sistemul antirachetă al NATO, îndeosebi facilitatea de la Deveselu, în raport cu care Rusia și-a intensificat o retorică sofisticată și în anii trecuți.

Joi, Ministerul rus al Apărării a propus ”părţii americane ca în perioada dinainte de expirarea Tratatului INF să ia măsurile necesare pentru revenirea la respectarea strictă a Tratatului INF prin distrugerea lansatoarelor universale Mk-41 desfăşurate la sol, dezvoltate pentru lansarea rachetelor de croazieră Tomahawk”.

Drept reacție, ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, a subliniat că scutul de la Deveselu este o structură militară cu caracter strict defensiv.

“Toată lumea ştie foarte bine şi lucrurile acestea au fost în permanenţă spuse de către noi: baza de la Deveselu este o structură militară pur defensivă, care se foloseşte împotriva rachetelor balistice şi care în niciun caz nu are încărcături nucleare (…) Din punctul meu de vedere, este una din modalităţile prin care Federaţia Rusă, în contextul discuţiilor legate de faptul că nu respectă prevederile tratatului INF cu arme nucleare intermediare, caută argumente şi teme prin care să-şi justifice producţia (…) de rachete hipersonice, care creează un pericol real, şi nu vorbesc doar pentru România. Raza lor de acţiune merge până în zona Germaniei, Europa Centrală”, a spus Meleșcanu la Antena3, scrie Agerpres.

Statele Unite și-au suspendat începând cu 2 februarie 2019 obligațiile din Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare și au demarat procesul de retragere din Tratatul INF, care va fi finalizat în 6 luni, cu excepția cazului în care Rusia va reveni în conformitate cu prevederile acordului prin distrugerea tuturor rachetelor sale, a lansatoarelor și a echipamentelor asociate care încalcă înțelegerea ce datează din 1987 și care interzice Rusiei şi SUA utilizarea de rachete cu o rază de acţiune între 500 şi 5.500 de km.

SUA și NATO acuză Rusia de încălcarea acestui acord strategic prin producerea și deținerea rachetei de croazieră 9M729/ SSC-8, despre care Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică spun că este mobilă, dificil de depistat și că poate lovi orice oraș european.

Rusia, care susținut că sistemul său de rachete are o rază de acțiune de 480 km, a replicat prin suspendarea la rândul său a obligațiilor ce decurg din Tratatul INF.

Ambii președinți, Donald Trump și Vladimir Putin, au afirmat, în context, că își vor dezvolta opțiuni militare, amplificând riscul unei noi curse a înamărilor.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

România preia de la Polonia președinția Comunității Democrațiilor. Ceremonia de preluare va avea loc la New York, la sediul Organizației Națiunilor Unite

Published

on

© Community of Democracies

Începând cu 15 septembrie 2019, România exercită Președinția Comunității Democrațiilor (CoD), for multilateral prestigios care promovează principiile și practicile fundamentale ale democrației în lume, urmând a prelua formal și simbolic președinția acestui for la New York, la sediul Organizației Națiunilor Unite, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeana.ro.

Încredințarea acestui mandat este o recunoaștere a convingerii cu care România respectă aceste valori, iar exercitarea sa pentru următorii doi ani va facilita consolidarea credibilității și prestigiului României în plan internațional, drept o democrație stabilă.

Alături de continuarea proiectelor pe care Comunitatea le-a inițiat deja în state aflate în tranziție democratică, România are prilejul să introducă teme și proiecte de interes direct în zone de interes strategic. O atenție deosebită va fi acordată implicării tinerilor în procesul decizional democratic și dezvoltării durabile ca unică perspectivă pentru creșterea calităţii vieţii a generaţiilor prezente şi viitoare.

Ceremonia care va marca preluarea de către România a acestei Președinții va avea loc la 26 septembrie 2019 la sediul central al Organizației Națiunilor Unite la New York, iar Ministrul român al afacerilor externe, Ramona-Nicole Mănescu, va prelua această funcție de la omologul polonez Jacek Czaputowicz.

”România se angajează să-și asume cu responsabilitate președinția Comunității Democrațiilor. (…) Într-o perioadă în care democrația este sub presiune în multe locuri din întreaga lume, asigurarea Președinției va multiplica eforturile noastre de a consolida statul de drept și democrația. Ne motivează să apărăm în continuare valorile, principiile și standardele democratice așa cum ne-am angajat la Varșovia, când România a semnat Declarația fondatoare În următorii doi ani, intenționăm să ne concentrăm eforturile pe două aspecte importante: participarea tinerilor la luarea deciziilor la toate nivelurile și rolul sectorului privat în implementarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă. Mizăm pe contribuția și sprijinul tuturor membrilor CoD. Democrația este un efort de echipă!”, a declarat Mănescu, conform paginii oficiale a CoD.

Comunitatea Democrațiilor este o structură inter-guvernamentală, de anvergură globală, care are ca obiective promovarea unor societăți pașnice și incluzive pentru o dezvoltare  durabilă, accesul la justiție pentru toți și crearea unor instituții eficiente, responsabile și incluzive la toate nivelurile. 

România se numără printre cele 106 state membre ONU care au semnat Declarația de la Varșovia – documentul fondator al Comunității Democrațiilor (CoD).

Comunitatea Democrațiilor a fost înființată în anul 2000. După președinția deținută de Statele Unite ale Americii în 2017, Comunitatea a înființat un Comitet Executiv alcătuit din țările Chile, Norvegia, Coreea de Sued, România, Suedia și Marea Britanie, fiecare dintre statele menționate urmând a asigura președinția acestui for pentru o perioadă de șase luni.

Între 15 septembrie 2017 și 15 septembrie 2019, președinția CoD a fost asigurată pe rând de Norvegia, Chile, Marea Britanie și Polonia.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Nicu Popescu, șeful diplomației de la Chișinău, vizită de lucru la Berlin pentru asigurarea sprijinului Germaniei pentru parcursul european al Republicii Moldova

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova

Nicu Popescu, ministrul afacerilor externe și integrării europene din Republica Moldova, efectuează o vizită de lucru la Berlin, în perioada 15-17 septembrie, pentru a asigura sprijinul Germaniei pentru parcursul european al țării, se arată într-o postare pe Facebook a șefului diplomației de la Chișinău. 

În cadrul vizitei de lucru, Nicu Popescu va avea întrevederi cu omologul german Heiko Maas, dar și cu alți oficiali din cadrul Bundestagului, Cancelariei Federale, Biroului Președintelui Federal, precum și reprezentanții Fundației Konrad Adenauer.

De asemenea, acesta va susține și un discurs public la Asociația Germană pentru Politică Externă privind reformele democratice inițiate de Guvernul de la Chișinău și rolul UE în implementarea cu succes a acestora.

Scopul vizitei la Berlin este continuarea dialogului moldo-german la nivel înalt, consolidarea relațiilor bilaterale în mai multe domenii, precum și asigurarea sprijinului Germaniei pentru parcursul european al Republicii Moldova.

Amintim că cea mai recentă vizită a minstrului de externe moldovean a fost la Moscova, pe 11 septembrie, când Nicu Popescu a vorbit cu omologul său rus Lavrov despre normalizarea relaţiilor bilaterale, care în ultima vreme practic nici nu au existat decât pe linia prezidențială. Aceasta vizită a fost prima vizită din 2016 a unui ministru de externe din Republica Moldova la Moscova și prima din mandatul lui Nicu Popescu ca șef la Externe, în guvernul Maia Sandu. 

Continue Reading

SUA

Ambasadorul SUA la UE îl critică pe viitorul comisar european pentru comerț: Este periculos că acest portofoliu va fi gestionat de cineva cu o ”atitudine războinică”

Published

on

© Gordon Sondland/ Twitter

Ambasadorul Statelor Unite la Uniunea Europeană, Gordon Sondland, l-a criticat duminică pe viitorul comisar european pentru comerț, irlandezul Phil Hogan, pentru criticile pe care acesta le-a adus președintelui american Donald Trump.

Sondland a declarat pentru Politico Europe că afirmațiile lui Hogan sunt ”nefolositoare” și făcute pe ”un ton de superioritate”.

Phil Hogan, actual comisar european pentru agricultură și desemnat pentru a prelua portofoliul comerțului la 1 noiembrie, a declarat pentru postul de radio irlandez RTE că va face tot ce poate ”pentru a-l determina pe domnul Trump să vadă greșelile pe care le face”.

Politicianul irlandez a mai spus că speră ca președintele american ”să renunță la comportamentul nesăbuit pe care îl vedem în relația sau cu China și în descrierea Uniunii Europene drept un risc de securitate”.

În context, Gordon Sondland a avertizat asupra pericolului ca ”portofoliul pentru comerți în UE să fie gestionat de cineva a cărui singură abordare este beligeranța”.

Pe de altă parte, declarațiile lui Sondland și ale lui Hogan vin după prima întrevedere între președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și secretarul de Stat al SUA Mike Pompeo, în care ambele părți au agreat necesitatea relansării relației transatlantice

În ce-l privește pe Phil Hogan, Ursula von der Leyen i-a transmis acestuia va avea de gestionat și viziunile diferite ale Uniunii Europene și Statelor Unite asupra rolului pe care Organizația Mondială a Comerțului o are în ecuația multilateralismului global.

De altfel, în scrisoarea de misiune transmisă lui Phil Hogan, președintele ales al Comisiei Europene îi cere acestuia să întărească setul de instrumente în materie de comerț de care Uniunea dispune, inclusiv consolidarea legislației care permite utilizarea sancțiunilor în raport cu actorii internaționali care adoptă măsuri ilegale.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending