Connect with us

NATO

NATO restrânge accesul în sediul său diplomaților din Belarus, sancționând astfel Minskul pentru deturnarea unui avion de linie

Published

on

© NATO

NATO a luat decizia de a restrânge accesul în sediul său diplomaților din Belarus, țară membră a Parteneriatului euro-atlantic, o măsură menită să sancționeze Minskul pentru deturnarea avionului de pasageri cu scopul de a-l aresta pe jurnalistul  disident Roman Protasevici și pe iubita acestuia, Sofia Sapega, a anunțat luni secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, anunță AFP și Reuters, citate de Agerpres.

Belarus nu este membru NATO, dar are legături cu alianța militară încă din 1992, după prăbușirea Uniunii Sovietice. Acest stat și-a deschis o misiune diplomatică în aprilie 1998, la şase ani după ce a aderat la Consiliul de cooperare nord-atlantic, devenit în 1997 Consiliul de parteneriat euro-atlantic, forum ce reuneşte toate ţările aliate şi partenere ale zonei euro-atlantice, potrivit Euronews

VIDEO

”Evaluăm în mod constat măsurile de securitate la NATO, și am decis să limităm accesul personalului belarus la cartierul NATO pe baza evaluării noaste a măsurilor de securitate”, a transmis secretarul general Jens Stoltenberg în cadrul unei conferințe de presă ce precedă întrevederea miniștrilor apărării și de externe ai statelor membre ale Alianței.

În aceeași cheie, Stoltenberg a reluat mesajul de condamnare  deturnării avionului de către regimul Lukașenko, făcând din nou apel la o ”anchetă internațională independentă”.

”Afirmăm în egală măsură că acest lucru nu doar că încalcă normele și prevederile internaționale, dar reprezintă și un atac direct la adresa libertății de exprimare și a presei libere și independente. Prin urmare, solicităm eliberarea imediată a celor două persoane care au fost arestate în urma deturnării avionului”, a completat secretarul general, care s-a poziționat din nou în favoarea impunerii de sancțiuni, salutând măsurile adoptate de aliați.

Regimul lui Lukașenko se află sub presiune internațională după ce, duminica trecută, acesta a deturnat un avion de pasageri Ryanair care zbura între Atena şi Vilnius, pe motiv că la bord există o ameninţare la adresa securităţii.

Nicio astfel de ameninţare nu a fost găsită în avion, iar tânărul jurnalist de opoziţie din Belarus Roman Protasevici (26 de ani), care se afla la bordul aeronavei și pentru care a fost ținut de fapt la sol avionul timp de șapte ore, a fost arestat. În cele din urmă avionul a ajuns la destinaţie, în capitala Lituaniei.

Conform declarațiilor directorului companiei aeriene irlandeze, Michael O’Leary, agenţi ai serviciilor de securitate belaruse (KGB) se aflau în avionul Ryanair deturnat de autorităţile belaruse.

”Credem că agenţi KGB au coborât de asemenea pe aeroport”, a adăugat el, evocând un incident “foarte îngrozitor” pentru pasageri şi echipaj. ”Cred că este pentru prima dată când se întâmplă aşa ceva unei companii aeriene europene”, a mai spus O’Leary.

Șefii de stat sau de guvern ai statelor membre UE, reuniți în cadrul unui summit extraordinar al Consiliului European, au dat undă verde adoptării de sancțiuni economice împotriva Belarusului și adăugării pe ”lista neagră” a interdicțiilor a unor oficiali și entități din cadrul regimului condus de Lukașenko.

Dând curs unei invitații a Consiliului European, mai multe companii aeriene europene au luat decizia de a evita spațiul aerian al Belarusului după acest act al Minsk-ului, caracterizat de unele cancelarii occidentale drept un ”act terorist”. 

Măsuri de impunere a sancțiunilor au venit și din partea Statelor Unite, care au calificat genstul Belarusului drept un ”afront direct” la adresa normelor internaționale.

 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

NATO

Declarație comună România – SUA privind relația bilaterală în domeniul apărării: Statele Unite reafirmă angajamentul față de flancul estic al NATO prin articolul 5 privind apărarea colectivă

Published

on

© MApN

Departamentul american al Apărării și Ministerul Apărării Naționale au adoptat duminică o declarație comună privind relația bilaterală în materie de apărare dintre cei doi parteneri strategici, context în care SUA au reafirmat angajamentul față flancul estic al Alianței Nord-articolul 5 din Tratatul NATO privind apărarea colectivă.

Asistentul secretarului american al Apărării pentru securitate internațională, Celeste Wallander, și secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Simona Cojocaru, s-au întâlnit sâmbătă, 24 septembrie, în România pentru a discuta o serie de teme legate de relația bilaterală în domeniul apărării și aspecte privind securitatea regională, se arată în declarația difuzată deopotrivă de MApN și Pentagon.

Cei doi oficiali au salutat celebrarea, în 2022, a 25 de ani de la semnarea parteneriatului strategic dintre România și Statele Unite ale Americii, au împărtășit opinii cu privire la securitatea din regiunea Mării Negre, lăudând unitatea răspunsului NATO în fața războiului nejustificat și neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei. Ambii oficiali au remarcat succesele din ultima vreme înregistrate de Ucraina pe câmpul de luptă în regiunea Donbas și au condamnat recenta retorică de escaladare a conflictului de către președintele rus Vladimir Putin.

Asistentul secretarului american al Apărării pentru securitate internațională a reafirmat angajamentul Statelor Unite, în temeiul articolului 5, față de Flancul Estic și a mulțumit României pentru găzduirea, pe baza rotațională, a unui număr semnificativ de forțe ale SUA.

Ambii lideri au remarcat, de asemenea, semnificația istorică a Summitului NATO de la Madrid și au subliniat necesitatea ca aliații să continue să investească în capabilități credibilede apărare pentru a proteja Alianța și a descuraja agresiunea Rusiei.

Aflandu-se la bordul unei nave a Forțelor Navale Române, pe fluviul Dunărea, Celeste Wallander și Simona Cojocaru s-au alăturat unui grup de experți în domeniul politic și militar pentru a discuta despre securitatea Mării Negre și au observat barjele  și navele de marfă care transportau cereale din Ucraina către piața globală.

A doua zi, ambii oficiali au vizitat  Baza Aeriana 86 din Borcea, unde s-au întâlnit cu membri ai Escadrilei 53 a Forțelor Aeriene Romane care operează avioane F-16  în sprijinul patrulelor aeriene de luptă ale NATO și al misiunilor de poliție aeriană întărită la Marea Neagră.

Continue Reading

NATO

NATO își va intensifica sprijinul pentru Ucraina. Stoltenberg: Referendumurile nu au nicio legitimitate și nu schimbă nimic

Published

on

© NATO

NATO își va intensifica sprijinul pentru Kiev ca răspuns la referendumurile „false” organizate de Rusia în teritoriile ocupate din Ucraina, a declarat secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, relatează Reuters, preluat de Agerpres.

Secretarul general a făcut aceste declarații în timp ce Moscova a lansat voturile privind alipirea celor patru regiuni, Luhansk, Herson, Zaporojie și Donetsk, la Rusia, într-o manevră despre care Kievul și aliații săi spun că este un artificiu pentru anexarea teritoriilor și escaladarea războiului care durează deja de șapte luni.

„Răspunsul nostru, răspunsul NATO, este să ne intensificăm sprijinul”, a declarat Stoltenberg într-un interviu pentru CNN. „Cel mai bun mod de a pune capăt acestui război este să îi întărim în continuare pe ucraineni pe câmpul de luptă, astfel încât să poată, la un moment dat, să se așeze la masa de discuții și să ajungă la o soluție care este acceptabilă pentru Ucraina și care menține Ucraina ca națiune suverană și independentă în Europa”, a adăugat acesta.

Voturile au generat temeri că Moscova ar putea încorpora cele patru regiuni și apoi să prezinte eventualele atacuri de recucerire a acestora ca fiind un atac asupra Rusiei însăși.

„Exact pentru asta trebuie să fim pregătiți, că Rusia va folosi aceste voturi false pentru a intensifica și mai mult războiul din Ucraina”, a declarat Stoltenberg, întrebat despre acest scenariu. „Dar aceste voturi nu au nicio legitimitate și, bineînțeles, nu schimbă nimic. Acesta continuă să fie un război de agresiune din partea Rusiei împotriva Ucrainei”, a adăugat secretarul general al NATO.

Continue Reading

NATO

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, vineri, din Statele Unite, că ”noua evoluţie a narativului” Rusiei, care este o ”ameninţare mai mult sau mai puţin directă cu un război nuclear împotriva Europei, este inacceptabilă” şi trebuie combătută cu toată hotărârea.

Șeful statului a făcut aceste precizări la San Francisco, în cadrul unor declarații de presă ce au urmat unei întâlniri cu antreprenori români din Silicon Valley.

De asemenea, şeful statului a subliniat că România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu, dar românii nu trebuie să intre în panică.

“Nu îşi doreşte nimeni războiul, în afară de Rusia, Rusia care a atacat Ucraina. Iar noua evoluţie a narativului, care este o ameninţare mai mult sau mai puţin directă cu un război nuclear împotriva Europei, este, pur şi simplu, inacceptabilă şi trebuie combătută cu toată hotărârea. Cum aceste referendumuri care se ţin în aceste zile în zone din Ucraina care au fost ocupate de Rusia sunt complet inacceptabile şi cred că nu vor fi recunoscute, practic, de nimeni. Însă nu putem să tratăm cu uşurinţă aceste ameninţări. România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu, doar că nu ne dorim orice scenariu, scenariul pe care ni-l dorim noi este retragerea Rusiei din Ucraina şi negocieri de pace, pentru asta cred că trebuie să se implice toată lumea. Românii nu trebuie să intre în panică, România nu are de gând să intre în război, cum NATO nu are de gând să intre în război cu Rusia, dar descaladarea trebuie să existe de ambele părţi, nu putem noi doar să zicem că vrem pace şi cealaltă parte să ne ameninţe cu război. Este o situaţie foarte tensionată şi noi, care avem cea mai lungă graniţă cu Ucraina dintre toţi aliaţii NATO, suntem într-o poziţie specială, însă suntem hotărâţi să facem faţă oricărui scenariu”, a spus şeful statului, informează Agerpres.

 

De asemenea, Iohannis a reamintit că România a sprijinit toate pachetele de sancţiuni împotriva Rusiei, însă a afirmat că este inoportun să se discute despre noul pachet în faza de pregătire.

Recent, preşedintele rus, Vladimir Putin, a dispus o mobilizare “parţială”. De asemenea, el a vorbit despre faptul că Rusia va folosi “toate mijloacele sale de apărare”.

În acest context, șeful statului român este de părere că şi poziţia statelor UE faţă de cetăţenii ruşi care încearcă să părăsească ţara în contextul mobilizării parţiale trebuie discutată la nivelul Uniunii Europene.

Președintele Klaus Iohannis a condus, în perioada 20-21 septembrie 2022, delegația României la segmentul la nivel înalt al celei de-a 77-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU), care are loc la New York, Statele Unite ale Americii.

Reprezentând România pentru a șasea oară la lucrările celui mai mare for politic la nivel global, șeful statului a susținut un discurs în plenul Adunării Generale, unde a denunțat războiul ilegal declanșat de Rusia, un membru permanent al Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite, împotriva Ucrainei, a salutat “solidaritatea excepțională” a multor țări ale lumii cu acest “membru suveran” al ONU și victimă a agresiunii și a anunțat că România va continua să sprijine Ucraina și pe cetățenii săi care luptă inclusiv pentru valorile și democrația noastre.

Vorbind la New York în cadrul lucrărilor celei de-a 77-a Adunări Generale a Națiunilor Unite care este marcată de o lume asediată de crize precum războiul din Ucraina, catastrofe climatice şi insecuritate alimentară, șeful statului și-a concentrat intervenția națională asupra consecințelor dramatice ale războiului pornit de Federația Rusă, care sunt globale și nu se rezumă doar la perspectiva securității. El a pledat pentru investiții strategice în energie nucleară, surse regenerabile și hidrogen, cu scopul de a combate utilizarea energiei ca șantaj. De asemenea, el a cerut gestionarea “fără întârziere” a conflictelor prelungite din regiunea Mării Negre pe fondul războiului împotriva Ucrainei.

Astfel, președintele a făcut un apel la unitate și la sprijin pentru pace, afirmând că “răspunsul nostru, în special la acest război, va modela viitorul nostru comun”.

Iohannis a luat parte, la invitația președintelui Consiliului European, a președintelui Senegalului, a premierului Spaniei și a secretarului de stat al SUA, la Summitul global dedicat securității alimentare, unde a denunțat faptul că “Rusia folosește alimentele ca armă” și a evidențiat contribuția țării noastre, în contextul în care “60% din exporturile de cereale ale Ucrainei au tranzitat deja România”.

De asemenea, la inițiativa șefului statului, România a co-prezidat una dintre sesiunile Summit-ului ONU privind transformarea educației.

Joi și vineri, președintele Iohannis s-a aflat la San Francisco, unde s-a întâlnit cu comunitatea de români de pe coasta de Vest a SUA și cu antreprenori români din Silicon Valley.

Continue Reading

Facebook

SUA3 hours ago

SUA alocă încă 457,5 milioane de dolari Ucrainei pentru asistență civilă în domeniul securității

ROMÂNIA3 hours ago

FMI recomandă României să revigoreze ”reformele structurale pentru a impulsiona creșterea economică” în fața unor ”vânturi potrivnice” provocate de războiul rus din Ucraina

INTERNAȚIONAL3 hours ago

OCDE reduce la 2,2% perspectivele de creștere globală pentru 2023 pe fondul războiului din Ucraina

PPE4 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga, după vizita Comisiei LIBE în România: Sper că felul în care România a gestionat criza generată de război va reprezenta ultimul argument în favoarea aderării la Schengen

ROMÂNIA4 hours ago

New Strategy Center, printre organizatorii conferinței ”European-American Security Dialogue: Black Sea Security Net Assessment”, eveniment dedicat consolidării dialogului strategic transatlantic

Daniel Buda5 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda condamnă ”abuzul autorităților” iraniene asupra protestatarilor pașnici și solicită UE impunerea de sancțiuni

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Maia Sandu anunță că Republica Moldova ia în calcul să retragă cetățenia persoanelor care luptă de partea Rusiei în Ucraina

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

UE crede într-un ”viitor luminos pentru Ucraina”: Astăzi, albastru și galben sunt culori ale curajului. Mâine, vor fi cele ale ”aspirațiilor împlinite” pentru că ”există soare după furtună”

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Avioane ecologice: Actori din industria aeronautică și nu numai se înscriu în Alianța pentru o Aviație cu Zero Emisii

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Piața unică: Comisia Europeană se angajează să asigure transparența și cooperarea cu statele membre

ROMÂNIA9 hours ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO3 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA3 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA3 days ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.3 days ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

DIASPORA3 days ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu românii din SUA: România merge bine şi economia creşte, deși suntem într-o situație complicată din cauza războiului Rusiei în Ucraina

ONU5 days ago

Joe Biden, la ONU: SUA nu caută un război rece cu China, dar vom fi neîngrădiți în a promova o lume liberă, deschisă, sigură și prosperă

INTERNAȚIONAL5 days ago

De la tribuna ONU, Biden denunță încălcarea Cartei Națiunilor Unite de către Rusia: Un membru permanent al Consiliului de Securitate a încercat să șteargă de pe hartă un stat suveran

ROMÂNIA5 days ago

Marcel Boloș: Prima cerere de plată din PNRR ar trebui încasată în prima jumătate a lui octombrie. În aceeași lună, ar urma să fie transmisă și cea de-a doua cerere de plată de 2,8 mld. de euro

Team2Share

Trending