Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, s-a alăturat luni comunității occidentale în a condamna arestarea opozantului rus Aleksei Navalnîi la întoarcerea acestuia în Rusia și în a solicita eliberarea acestuia din detenție.

“Mă alătur apelurilor internaționale pentru eliberarea imediată a lui Aleksei Navalnîi. Cei responsabili de tentativa de asasinat asupra sa, cu utilizarea armelor chimice interzise, trebuie deferiți justiției. Rusia trebuie să respecte angajamentele sale privind drepturile omului și statul de drept“, a scris Stoltenberg, pe contul său de Twitter. 

I join international calls for the immediate release of Alexei @navalny. Those responsible for the attempt to assassinate him, using a prohibited chemical weapon, must be brought to justice. #Russia has to respect its international commitments on human rights and the rule of law.

— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg) January 18, 2021

Opozantul rus Alexei Navalnîi a fost arestat duminică seara, la punctul de control al paşapoartelor de pe aeroportul Şeremetievo din Moscova. Autoritatea penitenciară din Rusia (FSIN) a confirmat că agenţii l-au reţinut pe Navalnîi, cel mai cunoscut critic al preşedintelui Vladimir Putin.

Navalnîi a revenit de la Berlin, unde fusese internat din august pentru a fi tratat după otrăvirea cu agent neurotoxic Noviciok, deşi ştia că ar putea fi arestat.

Reacții de condamnare fermă a acțiunilor Rusiei și de solicitare a eliberării lui Navalnîi au venit și din partea președinților Consiliului European, Parlamentului European și Înaltului Reprezentant al UE, a președintelui Comisiei Europene, a prim-ministrului Poloniei, a țărilor baltice și a României, prin vocea miniștrilor de externe, a șefului diplomației germane, dar și a Statelor Unite, atât prin intermediul administrației Trump, cât și a viitoarei administrații Biden.

De asemenea, liderii grupurilor PPE și Renew Europe în Parlamentul European, Manfred Weber, respectiv Dacian Cioloș, au solicitat o dezbatere în plen privind arestarea lui Navalnîi.

Inițiativa României privind înființarea și găzduirea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență (E-ARC) a survenit în contextul în care pandemia de COVID-19 continuă să reprezinte o provocare majoră la nivel global, iar reziliența reprezintă astăzi o componentă importantă a securităţii și un factor important în protejarea democraţiei, a transmis Ministerul Afacerilor Externe în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro. Pentru început, E-ARC va fi un organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, care va funcționa în subordinea MAE. În etapele ulterioare, E-ARC va fi internaționalizat, prin cooptarea statelor membre NATO, UE și partenere.

La reuniunea miniștrilor afacerilor externe din țările NATO din luna decembrie a anului trecut, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a anunțat, în conformitate cu aprobarea președintelui și a prim-ministrului, decizia României de a înființa și găzdui un Centru Euro-Atlantic pentru Reziliență. Ulterior, la 28 decembrie, Guvernul României a luat decizia înființării Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență, care va funcționa în subordinea Ministerului Afacerilor Externe.

“Evaluările naționale, dar și ale NATO și UE, arată necesitatea intensificării eforturilor comune pentru gestionarea eficientă a unui spectru tot mai amplu de provocări. În paralel cu inițiativele și procesele deja declanșate la nivel euro-atlantic pe tema rezilienței, este în continuare nevoie de o abordare integrată și adaptată evoluţiilor pe termen lung”, mai arată sursa citată, care subliniază că pandemia generează și oportunități pentru realizarea de acțiuni comune, menite să consolideze reziliența, atât pe palier intern, nivelul societății și al instituțiilor statului, precum și pe palier extern, la nivelul organizațiilor internaționale multilaterale.

Inițiativa României, susținută de SUA și de NATO. Reziliența, o temă centrală la summitul Alianței Nord-Atlantice din 2021

Potrivit Ministerului, inițiativa României “a fost susținută și promovată de România inclusiv în discuțiile de nivel cu SUA și alți aliați și parteneri, iar operaționalizarea sa reprezintă una dintre prioritățile MAE în prezent”.

De altfel, răspunzând în luna decembrie unei întrebări din partea CaleaEuropeană.ro referitoare la propunerea României, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a spus că reziliența reprezintă un domeniu de importanță majoră pentru Alianța Nord-Atlantică, mai ales în lumina ascensiunii Chinei. Ulterior, secretarul general adjunct al Alianței, Mircea Geoană, a declarat într-un briefing cu jurnaliștii români, că rezilienţa este un subiect ce a fost preselecţionat pentru agenda summitului NATO din 2021 și va fi o temă de sine stătătoare în dezbaterile liderilor euro-atlantici.

“Pentru România, asigurarea rezilienței este o prioritate, la nivel național și în cadru aliat, fiind esențială dinamizarea cooperării strânse între statele aliate, pe baza lecțiilor desprinse până în prezent, pentru a spori eficiența răspunsurilor individuale și colective la situații de criză și nu numai“, mai subliniază Ministerul Afacerilor Externe.

Cum va funcționa E-ARC?

MAE precizează că “România își propune ca, prin înființarea și funcționarea E-ARC, să aibă un rol central în conectarea actorilor relevanți în domeniu si crearea unei platforme de nivel internaţional, cu scopul de a identifica și promova proiecte comune în domeniul cercetării și implementării rezilienței, inclusiv crearea de bune practici la nivelul UE și NATO, dar și în raport cu partenerii.

Centrul va promova, printre altele, o abordare strategică integrată privind realizarea coeziunii în jurul conceptului de reziliență și va identifica atât vulnerabilitățile, cât și soluții pragmatice în acest sens, asigurând, totodată, un ghidaj pentru actorii naționali și internaționali.

“Pentru început, E-ARC va fi un organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, care va funcționa în subordinea MAE. În etapele ulterioare, E-ARC va fi internaționalizat, prin cooptarea statelor membre NATO, UE și partenere. Conducerea Centrului va beneficia de sprijinul unui Comitet consultativ internațional, format din experți din domeniul public și privat, din mediul academic și alte organizații internaționale. Centrul va coopera în mod activ atât cu instituții publice, cât și cu mediul privat, cu cel universitar și cu societatea civilă pentru a-și îndeplini obiectivele”, conchide MAE, în răspunsul său.

La summitul din 2016, țările membre NATO au decis să își asume un angajament pentru creșterea rezilienței aliate în fața oricăror amenințări, inclusiv cele hibride.

”Suntem uniți în menținerea și dezvoltarea capacităților noastre individuale și colective de a rezista la orice formă de atac armat. În acest context, ne asumăm un angajament de consolidare a rezilienței noastre împotriva întregului spectru de amenințări, inclusiv amenințări hibride, din orice direcție. Reziliența este fundamentul esențial pentru o apărare și o descurajare credibilă și eficace”, au declarat liderii NATO în urmă cu patru ani. Mai mult, subiectul este unul esențial prevederilor articolului 3 al Tratatului Atlanticului de Nord care statuează că ”pentru a-și atinge obiectivele de apărare colectivă, țările membre, separat și împreună, vor menține și vor dezvolta capacitatea lor individuală și colectivă de a rezista în caz de atac armat”.

Practic, la summitul de la Varșovia s-a decis definirea unor indicatori de reziliență precum infrastructuri critice, securitate energetică, colaborare civil-militar, apărare cibernetică, dimensiune de hibrid, lanțuri de aprovizionare, telecomunicații și infrastructuri strategice militare.

Patru aeronave F-16 Fighting Falcon din dotarea Bazei 86 Aeriană de la Borcea, alături de două aeronave F-16, o aeronavă fără pilot și două aeronave de realimentare în aer din dotarea Forțelor Aeriene ale SUA dislocate în Europa – USAFE, au participat joi, 14 ianuarie, la exercițiul aerian multinațional Prime Accord, informează Ministerul Apărării Naționale într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Exercițiul a inclus misiuni de escortă şi patrulare aeriană de luptă și a fost coordonat de Componenta Operațională Aeriană a Statului Major al Forțelor Aeriene, cu sprijinul mijloacelor radiotehnice aparținând Brigăzii 76 Cercetare, Supraveghere şi Recunoaştere „Dacia”.

Exercițiul a avut drept scop întărirea măsurilor de reasigurare ale Alianței Nord-Atlantice în zona de Sud-Est a Europei, precum şi verificarea capacităţii de integrare a sistemelor de comandă şi control – C2 ale României şi NATO, contribuind astfel la sporirea încrederii României privind implicarea Statelor Unite ale Americii în asigurarea securității regionale.

Participarea aeronavelor românești la acest tip de activități permite antrenarea personalului în executarea unor astfel de misiuni și contribuie la dezvoltarea cooperării multinaționale în domeniul aerian prin aplicarea unor proceduri comune.

Prin executarea cu succes a exercițiului de antrenament în comun, forțele aliate implicate sunt pe deplin pregătite să-și execute misiunile pe toate domeniile, demonstrând implicare și interoperabilitate în contextul provocărilor generate de pandemia COVID -19.