Marea Britanie și-a declarat miercuri sprijinul pentru Franța, în mijlocul unei dispute diplomatice cu Turcia, pentru comentariile anti-islam ale președintelui francez, în urma decapitării profesorului Samuel Paty de către un radical musulman, informează Reuters, preluat de Agerpres. 

„Regatul Unit este solidar cu Franţa şi cu poporul francez după uciderea îngrozitoare a lui Samuel Paty”, a declarat ministrul de externe britanic, Dominic Raab, adăugând că „terorismul nu poate şi nu trebuie să fie justificat niciodată”. „Aliaţii din NATO şi comunitatea internaţională în general trebuie să fie solidari privind valorile fundamentale ale toleranţei şi libertăţii de exprimare; nu trebuie să le facem niciodată cadou teroriştilor disensiunile între noi”, a mai spus şeful diplomaţiei britanice.

Președintele francez Emmanuel Macron a declanșat o campanie de boicotare a Franței în lumea musulmană, după ce a susținut în mod public dreptul de a publica caricaturi satirice ale profetului Mahomed și a caracterizat Islamul ca fiind o „religie în criză”.

Macron a făcut aceste remarci în timpul omagierii profesorului Samuel Paty, decapitat de un radical musulman la 16 octombrie, după ce le-a arătat caricaturile Profetului elevilor săi. De altfel, pe fondul acestui incident, președintele francez, a decis să sporească securitatea în școli și supravegherea propagandei islamiste radicale online.

Citiți și Franța cere sprijinul aliaților din UE pentru a consolida „echilibrul de putere” european în raport cu Turcia

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan le-a cerut luni turcilor să nu cumpere niciodată bunuri franceze, continuându-și astfel atacul la adresa președintelui francez și a Franței, după ce sâmbătă a declarat că Macron are o problemă cu musulmanii și are nevoie de controale mentale – declarație care a determinat Franța să-și recheme ambasadorul de la Ankara.

Turcia și Franța sunt ambii membri ai alianței militare NATO, dar relațiile bilaterale s-au tensionat puternic încă de anul trecut, în special din cauza sprijinului francez acordat miliţiilor kurde siriene şi a dezacordurilor cu privire la Libia şi incursiunile Turciei în Mediterana de Est. 

Prim-ministrul Ludovic Orban a avut marţi, la Paris, întrevederi separate cu Richard Ferrand, preşedintele Adunării Naţionale, şi cu Gerard Larcher, preşedintele Senatului francez, iar, cu această ocazie, premierul român a evidenţiat rolul diplomaţiei parlamentare în promovarea numeroaselor poziţii de interes comun, pledând în favoarea consolidării acesteia în cadrul relaţiei bilaterale cu Franţa.

Potrivit unui comunicat al Guvernului, întrevederea prim-ministrului Ludovic Orban cu cei doi înalţi oficiali ai statului francez a prilejuit o trecere în revistă a stadiului excelent al cooperării dintre cele două state, încadrate de Parteneriatul Strategic bilateral, în contextul împlinirii a 140 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice, precum şi un schimb de opinii privind contextul european şi internaţional.

“Premierul român a evidenţiat rolul diplomaţiei parlamentare în promovarea numeroaselor poziţii de interes comun, pledând în favoarea consolidării acesteia în cadrul relaţiei bilaterale cu Franţa”, se precizează în comunicat.

Prim-ministrul a salutat, totodată, evoluţia foarte bună din ultima perioadă a schimburilor economice bilaterale şi rolul important pe care investiţiile franceze îl au în România, transmiţând, de asemenea, interesul României pentru atragerea de noi investiţii cu capital francez, precum şi pentru diversificarea cooperării economice.

“Cu referire la agenda europeană, prim-ministrul Ludovic Orban a exprimat interesul României de a coopera strâns cu Franţa, inclusiv la nivel parlamentar, în perspectiva preluării preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, de către Franţa, la 1 ianuarie 2022. Au fost evocate, de asemenea, oportunităţile de colaborare bilaterală adiacente Planului de relansare economică post-pandemie, în special pe dimensiunea ecologică şi digitală”, precizează sursa citată.

De asemenea, premierul român a discutat cu cei doi înalţi oficiali francezi şi despre importanţa continuării politicii de extindere a Uniunii Europene şi susţinerii unui Parteneriat Estic mai ambiţios.

“A fost abordată, de asemenea, situaţia generală de securitate de la Marea Neagră, în contextul ameninţărilor de pe flancul de est al NATO. Prim-ministrul Ludovic Orban a exprimat dorinţa ţării noastre pentru o prezenţă militară sporită a Franţei în România, în special prin participarea la Brigada Multinaţională NATO găzduită la Craiova“, menţionează Guvernul.

Nu în ultimul rând, în cadrul întrevederii, prim-ministrul Orban a reiterat obiectivele României pentru aderarea la Schengen şi OCDE şi a solicitat sprijinul părţii franceze în acest sens. 

Parteneriatul strategic româno-american devine în fiecare an tot mai robust, indiferent de administraţiile de la Bucureşti sau de la Washington, a declarat luni secretarul general adjunct al NATO Mircea Geoană, care a salutat drept un aspect pozitiv orice formă suplimentară de colaborare între aliaţii nord-atlantici.

“Din punctul de vedere al deciziilor în planul bilateral al relaţiilor SUA-România, în calitatea mea de secretar general adjunct nu pot decât să salut orice formă suplimentară de colaborare între aliaţi, este un lucru pozitiv. Vorbind ca fost diplomat şi om politic român, într-un fel prezent la botezul şi momentul de lansare a parteneriatului strategic româno-american, spun că acesta devine în fiecare an, indiferent de administraţiile de la Bucureşti sau de la Washington, tot mai robust“, a declarat secretarul general adjunct al NATO, în cadrul unui briefing online, de la Bruxelles, cu jurnalişti români cu privire la deciziile luate de miniștrii apărării din țările NATO la reuniunea ministerială de săptămâna trecută, printre hotărârile luate numărându-se decizia înființării unui centru spațial în Germania pentru protejarea sistemelor aliate împotriva amenințărilor.

Înaltul oficial aliat a făcut trimitere la “Foaia de parcurs dedicată cooperării la nivelul apărării 2020-2030”, document semnat la 8 octombrie la Washington de ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă și secretarul apărării Mark Esper și care avansează prioritățile strategice privind consolidarea cooperării la Marea Neagră, rotația continuă a forțelor SUA în Romania, întărirea eforturilor în domeniul securității cibernetice, rezilienței, respectiv asistența SUA pentru îndeplinirea țintelor de capabilități aliate și modernizarea forțelor armate.

“Documentul semnat de secretarul apărării american şi ministrul apărării naţionale român cu privire la un plan pe următorii zece ani de zile este un document care conţine câteva linii directoare importante, deşi evident va depinde de cele două state aliate să dea concreteţe şi după aceea să dezvolte în planuri operaţionale concrete aceste elemente de colaborare între cele două state aliate”, a precizat Geoană.

El a menționat și “nivelul de sinergie între SUA şi România şi mulţi alţi europeni”, care “este unul foarte mare”. Astfel, el a arătat România nu este singurul stat care își consolidează în plan bilateral colaborarea cu SUA, vorbind despre proiectele din ultimii ani concretizate între Polonia și Statele Unite.

În acest sens, Mircea Geoană a vorbit şi despre colaborarea NATO-UE pe tema mobilităţii militare în forumuri precum Iniţiativa celor Trei Mări, din care face part şi România și Polonia.