Connect with us

NATO

NATO se extinde din nou: La Bruxelles, țările aliate au semnat protocolul de aderare cu Macedonia de Nord, care urmează să devină al 30-lea stat membru al Alianței Nord-Atlantice

Published

on

Ambasadorii statele membre ale NATO și ministrul de externe Nikola Dimitrov au semnat, miercuri, un protocol de aderare prin care Republica Macedonia de Nord va deveni al 30-lea membru al Alianței după ce toate țările aliate vor ratifica documentul, marcând o nouă eră pentru integrarea euro-atlantică a Balcanilor de Vest.

 

Aderarea Macedoniei la NATO, un proces amânat încă din 2008 de la summitul de la București, a devenit posibilă după ce în ultimele opt luni au fost înregistrate evenimente politice istorice. Mai întâi, guvernele de la Atena și de la Skopje au semnat pe 12 iunie acordul de Prespa în care puneau capăt disputei istorice cu privire la modificarea denumirii Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei în Republica Macedonia de Nord. Apoi, la summit-ul NATO din 11-12 iulie, Macedonia a fost invitată oficial de către liderii NATO pentru a se alătura Alianței. Ulterior, în luna septembrie, o majoritate de 90% a cetățenilor prezenți la referendumul privind schimbarea denumirii țării au optat pentru această modificare, deschizând calea spre aderare. La începutul acestui an, acordul de la Prespa a fost ratificat pe 11 ianuarie de Parlamentul de la Skopje și pe 16 ianuarie de Parlamentul de la Atena după ce anterior premierul Alexis Tsipras a supraviețuit unui moțiuni de cenzură în legislativul elen.

Mai mult, acordul negociat de cei doi prim-miniștrii i-a propulsat pe Alexis Tsipras și Zoran Zaev drept candidați viabili pentru obținerea Premiului Nobel pentru Pace.

Pentru ca procesul de aderare să fie îndeplinit și pentru ca Macedonia să devină stat membru al Alianței este necesar ca fiecare stat membru NATO să ratifice unilateral acordul. În mod simbolic, Grecia a promis ca va fi prima țară care va supune în Parlament ratificarea acestui acord, într-un nou semn de deschidere între cele două țări după soluționarea disputei care data de acum 27 de ani.

Cea mai recentă aderare la NATO a avut în 2017, Muntenegru devenind al 29-lea stat membru al Alianței Nord-Atlantice. De altfel, din 1999 încoace 13 țări au aderat la Alianță, între care și România în anul 2004.

Macedonia s-a alăturat în 1995 Parteneriatului pentru Pace, iar în anul 1999 candidatura sa la NATO a fost formalizată prin lansarea ”Membership Action Plan”. Invitația de aderare a Macedoniei la NATO urma să fie făcută la summitul aliat de la București (3-4 aprilie 2008), însă aceasta a fost blocată de Grecia. În comunicatul final al summitului respectiv se convenea că aderarea Macedoniei la NATO va avea loc după soluționarea disputei privind denumirea oficială a statului.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

The Washington Times: O echipă de medici militari din România ajută SUA în lupta împotriva pandemiei de coronavirus

Published

on

© Alabama National Guard/ Facebook

O echipă de medici, asistenți medicali și specialiști în domeniul CBRN din România au călătorit aproximativ 9.000 de kilometri pentru a veni în sprijinul autorităților din statul american Alabama în lupta împotriva noului coronavirus, relatează The Washington Times într-un articol în care este precizată că România și alte națiuni din Europa de Est întorc sprijinul oferit de SUA pentru tranziția de la comunism la democrație și instituții solide.

“Bucureștiul se află la mai mult de 5.500 de mile de Tuscaloosa, Alabama, dar chiar și într-o lume închisă, o echipă de specialiști și medici români a putut să facă o călătorie improbabilă pentru a da o mână de ajutor în lupta împotriva COVID-19”, scriu cei de la The Washington Times.

“Legătura dintre țara mea natală a României și statul american Alabama a devenit una dintre cele mai rezistente”, a declarat colonelul Armatei României, Jan-Florin Ganea, citat în articol.

Armata României are un parteneriat cu Garda Națională Alabama din anul 1993. De-a lungul timpului, acestea s-au antrenat împreună în SUA și în Europa și au servit împreună pe câmpurile de luptă din Irak.

O echipă de 15 specialiști din Ministerul Apărării Naționale, alcătuită din cinci medici, cinci asistenți medicali și cinci militari specialiști în domeniul CBRN a plecat la 25 mai în SUA pentru a oferi sprijin autorităților statului Alabama, în contextul măsurilor de combatere a pandemiei COVID-19.

Anunțul privind misiunea personalului MApN în SUA a fost făcută în urmă cu aproximativ două săptămâni în urma unei convorbiri telefonice între ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă și secretarul american al apărării Mark Esper.

Personalul MApN va oferi, pentru o perioadă de aproximativ două săptămâni, sprijin de specialitate omologilor americani din mai multe unităţi de îngrijire şi tratament medical de pe teritoriul statului Alabama şi se va informa cu privire la modul în care sunt aplicate în SUA metodele de combatere a infectării cu noul coronavirus atât în domeniul medical, cât şi în ceea ce priveşte apărarea CBRN.

Continue Reading

NATO

MApN: Două bombardiere strategice americane B-1B Lancer au desfășurat, în premieră, antrenamente în spațiul aerian al României

Published

on

© MApN

Două bombardiere strategice americane de tip B-1B Lancer au desfăşurat, vineri, pentru prima dată, activităţi de antrenament în spaţiul aerian al României împreună cu aeronave aparţinând Forţelor Aeriene Române, sub coordonarea Componentei Operaţionale Aeriene din Statul Major al Forţelor Aeriene şi al Forţelor Aeriene Americane dislocate în Europa (USAFE), informează MApN într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Antrenamentul a inclus misiuni de interceptare şi escortă executate cu aeronave de tip MiG-21 Lancer şi F-16 Fighting Falcon aparţinând Bazei 71 Aeriană de la Câmpia Turzii şi Bazei 86 Aeriană de la Borcea, având ca scop demonstrarea capacităţii de dislocare rapidă a forţelor aliate şi partenere în sud-estul Europei.

“Participarea aeronavelor româneşti la acest tip de activităţi permite antrenarea personalului român în executarea unor astfel de misiuni şi contribuie la dezvoltarea cooperării bilaterale în domeniul aerian prin aplicarea unor proceduri comune. Activităţile de instruire în comun cu partenerul american reprezintă un element-cheie în asigurarea interoperabilităţii şi a succesului în acţiunile militare comune, iar misiunile de acest fel contribuie la consolidarea măsurilor de reasigurare şi sporire a încrederii privind implicarea Statelor Unite ale Americii în asigurarea securităţii în regiunea Mării Negre”, se menţionează în comunicat.

Continue Reading

NATO

Ministerul Apărării Naționale cere aprobarea Parlamentului pentru transformarea Bazei Militare Mihail Kogălniceanu în cea mai mare bază a NATO din Europa de Est

Published

on

© Armata României/ Facebook

Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a cerut miercuri încuviinţarea Parlamentului pentru a lansa procedurile de achiziţie necesare extinderii, upgradării şi modernizării infrastructurii Bazei aeriene 57 din cazarma 888 Mihail Kogălniceanu, o investiție care este estimată la peste 2 miliarde euro, prin care baza va putea găzdui 10.000 de militari aliaţi și va deveni cea mai mare bază militară a NATO din Europa de Est, informează Adevărul.

Ministerul Apărării Naţionale a solicitat aprobarea prealabilă a Parlamentului pentru iniţierea procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie pentru serviciile de proiectare şi execuţie lucrări la Baza 57 din cazarma 888 Mihail Kogălniceanu.   

România îşi doreşte consolidarea statutului de stat – pol de stabilitate pe flancul estic al UE şi NATO, inclusiv în plan militar, iar acest lucru se face şi prin augmentarea, îmbunătăţirea capacităţii de intervenţie armată, în special în scop defensiv şi al serviciilor de suport şi apărare asociate. Perspectiva dotării forţelor aeriene cu alte tipuri de aeronave de luptă multirol, precum şi diversificarea gamei de misiuni şi exerciţii naţionale sau cu participare internaţională ce urmează a se executa pe şi de pe această locaţie presupune regândirea şi redimensionarea facilităţilor existente în prezent în zona aerodromului Mihail Kogălniceanu şi aducerea acestora la un nivel de dezvoltare corespunzător”, se arată în scrisoarea transmisă conducerii Parlamentului de ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă.  

Potrivit documentului, “gama de misiuni care este încredinţată în prezent unităţii, respectiv executarea serviciului de luptă Poliţie Aeriană şi Căutare Salvare, precum şi utilizarea frecventă a facilităţilor existente în operaţiuni de îmbarcare/ debarcare trupe şi materiale necesare teatrelor de operaţii impun cu necesitate dezvoltarea infrastructurii existente în vederea asigurării condiţiilor minimale pentru desfăşurarea în siguranţă a acelor misiuni”.  

Ministrul Apărării a menţionat mai multe misiuni care urmează să se desfăşoare şi necesită dezvoltarea infrastructurii, printre care “exerciţii şi activităţi de instruire în comun sau activităţi de crosservicing pentru aeronavele din dotarea Forţelor Aeriene române şi ale partenerilor, executarea serviciului de Poliţie Aeriană extins, executarea serviciului de luptă Căutare şi Salvare şi a misiunilor de tip MEDEVAC şi SMMU sau executarea activităţilor de instruire în zbor şi la sol a personalului care deserveşte aeronavele de luptă de tip multirol”.  

Conform sursei citate, investiţia imobiliară este planificată a se realiza în perioada 2020 – 2039, valoarea contractului de achiziţie pentru realizarea proiectului fiind estimată la 2.171 milioane euro, fără TVA, valoarea exactă urmând a fi stabilită în urma derulării procedurilor de achiziţie.   

Proiectul este unul strategic pentru MApN şi are în vedere “realizarea unor facilităţi minimale operaţionale noi şi dezvoltarea celor existente la Baza 57 Mihail Kogălniceanu, pentru Forţele Aeriene Naţionale şi partenerii strategici, pentru operarea în siguranţă şi în timpi optimi a unei escadrile de avioane multirol, în intervenţii de apărare sau ofensive”, se arată într-un document al MApN.

Citiți și Extinderea bazei militare de la Mihail Kogălniceanu, discutată de ministrul Apărării și șeful Statului Major cu al doilea cel mai important general din armata SUA

Citiți și MApN: Comitetul executiv româno-american a discutat, la București, despre planurile de extindere ale bazelor aeriene de la Mihail Kogălniceanu şi Câmpia Turzii

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending