Connect with us

NATO

NATO se extinde din nou: La Bruxelles, țările aliate au semnat protocolul de aderare cu Macedonia de Nord, care urmează să devină al 30-lea stat membru al Alianței Nord-Atlantice

Published

on

Ambasadorii statele membre ale NATO și ministrul de externe Nikola Dimitrov au semnat, miercuri, un protocol de aderare prin care Republica Macedonia de Nord va deveni al 30-lea membru al Alianței după ce toate țările aliate vor ratifica documentul, marcând o nouă eră pentru integrarea euro-atlantică a Balcanilor de Vest.

 

Aderarea Macedoniei la NATO, un proces amânat încă din 2008 de la summitul de la București, a devenit posibilă după ce în ultimele opt luni au fost înregistrate evenimente politice istorice. Mai întâi, guvernele de la Atena și de la Skopje au semnat pe 12 iunie acordul de Prespa în care puneau capăt disputei istorice cu privire la modificarea denumirii Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei în Republica Macedonia de Nord. Apoi, la summit-ul NATO din 11-12 iulie, Macedonia a fost invitată oficial de către liderii NATO pentru a se alătura Alianței. Ulterior, în luna septembrie, o majoritate de 90% a cetățenilor prezenți la referendumul privind schimbarea denumirii țării au optat pentru această modificare, deschizând calea spre aderare. La începutul acestui an, acordul de la Prespa a fost ratificat pe 11 ianuarie de Parlamentul de la Skopje și pe 16 ianuarie de Parlamentul de la Atena după ce anterior premierul Alexis Tsipras a supraviețuit unui moțiuni de cenzură în legislativul elen.

Mai mult, acordul negociat de cei doi prim-miniștrii i-a propulsat pe Alexis Tsipras și Zoran Zaev drept candidați viabili pentru obținerea Premiului Nobel pentru Pace.

Pentru ca procesul de aderare să fie îndeplinit și pentru ca Macedonia să devină stat membru al Alianței este necesar ca fiecare stat membru NATO să ratifice unilateral acordul. În mod simbolic, Grecia a promis ca va fi prima țară care va supune în Parlament ratificarea acestui acord, într-un nou semn de deschidere între cele două țări după soluționarea disputei care data de acum 27 de ani.

Cea mai recentă aderare la NATO a avut în 2017, Muntenegru devenind al 29-lea stat membru al Alianței Nord-Atlantice. De altfel, din 1999 încoace 13 țări au aderat la Alianță, între care și România în anul 2004.

Macedonia s-a alăturat în 1995 Parteneriatului pentru Pace, iar în anul 1999 candidatura sa la NATO a fost formalizată prin lansarea ”Membership Action Plan”. Invitația de aderare a Macedoniei la NATO urma să fie făcută la summitul aliat de la București (3-4 aprilie 2008), însă aceasta a fost blocată de Grecia. În comunicatul final al summitului respectiv se convenea că aderarea Macedoniei la NATO va avea loc după soluționarea disputei privind denumirea oficială a statului.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

NATO

Klaus Iohannis, prezent joi la festivitățile de Ziua Marinei Române. La Constanța are loc și un exercițiu demonstrativ cu distrugătorul american USS Porter și avioane italiene Eurofighter Typhoon

Published

on

Preşedintele Klaus Iohannis participă, joi, la festivităţile prilejuite de Ziua Marinei Române care vor avea loc la Constanţa

Potrivit agendei sale publicată pe site-ul Administrației Prezidențiale, şeful statului va participa la festivităţile organizate la Comandamentul Flotei din Constanţa, de la ora 9:55.

Joi, de Ziua Marinei Române, între orele 9:45 – 12:30, publicul de pe faleza din faţa Comandamentului Flotei va putea să admire exerciţiul naval demonstrativ “Forţele Navale Române 19”, la care vor participa şi nave şi aeronave militare din Italia, Ucraina şi Statele Unite ale Americii, informează navy.ro.

La exercițiul demonstrativ va participa și distrugătorul american USS Porter, aflat în Marea Neagră, cu scopul consolidării ”stabilităţii regionale”.

Secvențele aeriene vor fi asigurate de aeronave ale forțelor navale și aeriene române, precum și de aeronave italiene Eurofighter Typhoon și un avion american de cercetare P8 Poseidon.

Garda de onoare, prezentă la Ziua Marinei Române 2019, este alcătuită din patru detașamente de militari din Forțele Navale Române și câte un detașament de militari din Italia, Ucraina și SUA, cu detașamentul Asociației „Tradiția Militară” încheind formația.

Toate evenimentele, organizate cu prilejul Zilei Marinei Române, sunt dedicate navei-școală „Mircea”, „Ambasadorul onorific în serviciul României”, care a împlinit, anul acesta, 80 de ani de când poartă cu onoare și cu cinste Tricolorul românesc pe mările și oceanele lumii. Pentru recunoașterea contribuției sale la promovarea imaginii țării noastre pe meridianele lumii, precum și pentru rolul său în păstrarea valorilor și tradițiilor marinărești, drapelul navei-școală „Mircea” va fi decorat cu „Ordinul Virtutea Maritimă cu însemn de pace în grad de Comandor”.

Anul trecut, cu același prilej, președintele Klaus Iohannis a afirmat, tot la Constanța, că Forţelor Navale Române le revine un rol deosebit în asigurarea suveranităţii României, dar şi o responsabilitate majoră în asigurarea securităţii Mării Negre.

Ziua Marinei Române a fost consacrată ca sărbătoare a marinarilor români la 15 august 1902, fiind strâns legată de sărbătoarea religioasă a Sfintei Maria, ocrotitoarea marinarilor de pretutindeni. La acea dată, evenimentul a fost marcat în Portul Constanţa, la bordul Crucişătorului ”Elisabeta”, printr-un Te-Deum oficiat în prezenţa ministrului de război, Dimitrie A. Sturdza, urmat de serbarea marinărească propriu-zisă. De atunci, manifestările au crescut în amploare de la an la an. În anul 1912, manifestarea a fost pusă sub Înaltul Patronaj al Majestăţii Sale Regina Elisabeta, iar la 15 august 1936, în cadrul serbărilor a fost botezat primul submarin românesc, ”Delfinul”.

Continue Reading

NATO

Comandantul Comandamentului Multinaţional de Divizie Sud-Est a fost înaintat în grad de președintele Klaus Iohannis

Published

on

Comandantul Comandamentului Multinaţional de Divizie Sud-Est (HQ MND-SE), general-maiorul Daniel Petrescu, a fost înaintat în gradul de general-locotenent, miercuri, prin decret semnat de preşedintele Klaus Iohannis.

Daniel Petrescu este comandant al Comandamentului Multinaţional de Divizie Sud-Est din august 2017.

Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est (HQ MND-SE) este o structură NATO, activată de către Consiliul Nord Atlantic (NAC) în urma deciziilor asumate la Summitul aliat din Țara Galilor (2014) și care se află sub comanda operațională (OPCOM) a Comandantului Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR). Ca urmare a deciziei NAC, HQ MND-SE se bucură de statutul unui comandament militar internațional NATO în conformitate cu Protocolul de la Paris și acordurile suplimentare între țările NATO și Comandamentul Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SHAPE).

Ceremonia de Activare a Comandamentului a avut loc la data de 1 decembrie 2015, urmată apoi de Ceremonia de declarare a Capabilităţii Iniţiale din iulie 2016. Din 22 martie 2018, Comandamentului Multinațional de Divizie Sud-Est a atins nivelul de capabilitate deplină, potrivit căruia MND-SE poate asigura comandă și control pentru o operațiune NATO de tip Articol 5 – Apărare Colectivă, contribuind în acest fel la consolidarea Flancului Sud-Estic al Alianței și la securitatea teritoriului și populației statelor membre.

În cadrul Comandamentului Multinaţional de Divizie Sud-Est îşi desfăşoară activitatea militari din 15 ţări contributoare: Albania, Bulgaria, Canada, Franţa, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Polonia, Portugalia, Slovacia, Spania, Turcia, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii şi România, ţară care şi-a asumat rolul de naţiune cadru.

Continue Reading

NATO

România, dispusă să găzduiască mai mulți militari SUA. Klaus Iohannis: Americanii ne-au rugat să creștem efectivele în Afganistan și am aprobat în CSAT o astfel de creștere

Published

on

Președintele Klaus Iohannis va discuta cu președintele SUA, Donald Trump, cu ocazia vizitei pe care o va efectua la Casa Albă la 20 august, chestiuni legate de înzestrarea Armatei României și cooperarea militară dintre cele două țări.

Într-o discuție informală cu jurnaliștii, Iohannis a susținut că România este dispusă să găzduiască mai multe efective militare americane.

De asemenea, vor exista discuții în legătură cu înzestrarea Armatei de la firme din SUA.

Vor fi discuții în legătură cu înzestrarea armatei. Sunt firme americane care au câștigat licitații și asta e foarte bine”, a spus șeful statului.

Klaus Iohannis a amintit de cooperarea militară foarte bună dintre cele două țări și a indicat că decizia recentă a CSAT de a crește numărul de militari în Afganistan a survenit la solicitarea părții americane.

Americanii ne-au rugat să creștem efectivele în Afganistan dacă avem posibilitatea. Suntem împreună în Afganistan. România a aprobat în CSAT o creștere a numărului de militari”, le-a spus președintele jurnaliștilor, punctând că unul dintre obiectivele sale a rămas acela ca România să arată că nu este doar un ”beneficiar de securitate”, ci și un ”furnizor de securitate”.

Acesta a spus că România are disponibilitatea să găzduiască mai multe efective militare în baze de pe teritoriul tării noastre, dând ca exemple implicarea SUA la nivelul brigăzii multinaționale de la Craiova sau în constituirea corpului de comandă terestră pe care aliații din NATO au acceptat ca România să-l găzduiască.

La 30 iulie, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a aprobat forțele armate ale României care pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, în anul 2020, hotărând asltfel o creștere de peste 25% a numărului forțelor românești participante la misiuni în străinătate pentru anul viitor: 2.376 de militari și civili din cadrul Armatei, 1.009 militari și polițiști din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

În prezent, militarii americani aflați pe teritoriul României își desfășoară activitatea la facilitatea antirachetă Aegis Ashore de la Deveselu, la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu și la baza de la Câmpia Turzii. De asemenea, soldați americani fac parte și din Brigada multinațională a NATO de la Craiova.

În luna iunie, în timpul unei vizite a președintelui Poloniei la Washington, SUA au decis să suplimenteze numărul de efective militare americane în Polonia cu 1.000 de soldați.

Citiți și Klaus Iohannis, despre mizele unei noi întâlniri cu Donald Trump în Biroul Oval de la Casa Albă: ”Securitatea energetică ține de securitatea națională”

Preşedintele Klaus Iohannis va efectua, pe 19 şi 20 august, o vizită la Washington, la invitaţia omologului american, Donald Trump, a precizat Administraţia Prezidenţială săptămâna trecută după ce, anterior, Casa Albă a anunţat întrevederea celor doi preşedinţi pe data de 20 august.

Vizita de lucru a lui Klaus Iohannis la Casa Albă este cea de-a doua pe care șeful statului o efectuează la Washington în actualele mandate ale președinților Trump și Iohannis, după întâlnirea din 9 iunie 2017. Atunci, Klaus Iohannis a devenit primul șef de stat din Europa Centrală și de Est primit la Casa Albă de președintele Donald Trumpîntrevederea marcând și 20 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic dintre România și SUA.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending