Connect with us

NATO

NATO se extinde: Macedonia de Nord va deveni al 30-lea stat membru al Alianței după ce Spania a ratificat protocolul de aderare

Published

on

© NATO

Parlamentul de la Madrid a ratificat marți protocolul de aderare a Macedoniei de Nord la Alianța Nord-Atlantică, aceasta urmând să devină al 30-lea stat membru al NATO. Spania era cea din urmă țară aliată care mai trebuia să ratifice acest document, după ce Parlamentul de la Skopje a ratificat protocolul la 11 februarie.

“Senatul spaniol tocmai a ratificat aderarea Macedoniei de Nord la NATO. Felicitări, Macedonia de Nord”, a scris Jens Stoltenberg, pe Facebook.

Aderarea Macedoniei de Nord la NATO, un proces amânat încă din 2008 de la summitul de la București, a devenit posibilă după ce în ultimul an și jumătate au fost înregistrate evenimente politice istorice. Mai întâi, guvernele de la Atena și de la Skopje au semnat pe 12 iunie acordul de Prespa în care puneau capăt disputei istorice cu privire la modificarea denumirii Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei în Republica Macedonia de Nord. Apoi, la summit-ul NATO din 11-12 iulie 2018, Macedonia a fost invitată oficial de către liderii NATO pentru a se alătura Alianței. Ulterior, în luna septembrie, o majoritate de 90% a cetățenilor prezenți la referendumul privind schimbarea denumirii țării au optat pentru această modificare, deschizând calea spre aderare. La începutul acestui an, acordul de la Prespa a fost ratificat pe 11 ianuarie de Parlamentul de la Skopje și pe 16 ianuarie de Parlamentul de la Atena, iar Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei a devenit Republica Macedonia de Nord.

Cea mai recentă aderare la NATO a avut în 2017, Muntenegru devenind al 29-lea stat membru al Alianței Nord-Atlantice. De altfel, din 1999 încoace, 13 țări au aderat la Alianță, între care și România în anul 2004.

Macedonia de Nord s-a alăturat în 1995 Parteneriatului pentru Pace, iar în anul 1999 candidatura sa la NATO a fost formalizată prin lansarea ”Membership Action Plan”. Invitația de aderare a Macedoniei la NATO urma să fie făcută la summitul aliat de la București (3-4 aprilie 2008), însă aceasta a fost blocată de Grecia. În comunicatul final al summitului respectiv se convenea că aderarea Macedoniei la NATO va avea loc după soluționarea disputei privind denumirea oficială a statului.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Prima vizită a unui șef al Pentagonului în România din 2014 încoace: Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a sosit la București și va merge miercuri și la Baza Mihail Kogălniceanu

Published

on

© Nicolae Ciucă/ Facebook

Secretarul american al apărării Lloyd Austin a sosit marți seară la București pentru o vizită pe care efectuează în România și în cadrul căreia va avea întrevederi cu președintele Klaus Iohannis, cu ministrul interimar al apărării naționale Nicolae Ciucă, urmând a se deplasa apoi la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, unde se va adresa forțelor americane și române staționate la Marea Neagră.

“L-am întâmpinat astăzi, la aeroport, pe omologul meu din Statele Unite ale Americii, Lloyd J. Austin III, care se află într-o vizită oficială în România. Vom discuta mâine despre evoluția relațiilor militare dintre România și SUA, în contextul Parteneriatului Strategic dintre cele două țări, despre situația de securitate din zona Mării Negre, dar și despre temele ce vor fi abordate la Reuniunea miniștrilor apărării din statele membre ale NATO, care va avea loc la Bruxelles. Bine ați venit în România, domnule secretar al Apărării Austin! Vizita dumneavoastră ne onorează!”, a scris ministrul Nicolae Ciucă, pe Facebook.

Din delegația care l-a întâmpinat pe Austin a făcut parte și șeful Statului Major al Apărării, generalul-locotenent Daniel Petrescu. Partea americană a fost reprezentată de însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA, David Muniz.

Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, efectuează miercuri o vizită în România, devenind cel mai înalt oficial al administrației președintelui Joe Biden care se va deplasa la București și, totodată, cel mai important membru al administrației americane care vine în țara noastră în ultimii șapte ani. Ultima vizită la nivel înalt a unui membru al administrației americane a fost efectuată în 2014, de Joe Biden, când ocupa funcția de președinte al SUA. În același an, România a primit vizita unuia dintre predecesorii lui Austin, Chuck Hagel.

Lloyd Austin se află de luni până miercuri în trei vizite în regiunea Mării Negre – Georgia, Ucraina și România, înainte de a participa la reuniunea miniştrilor apărării ai NATO, care se va organiza cu prezenţă fizică la Bruxelles pe 21 şi 22 octombrie.

Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, va recunoaște statutul de “aliat model” reprezentat de România la nivel bilateral și în cadrul Alianței Nord-Atlantice, a informat duminică Pentagonul într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

România … face cam tot ceea ce am putea cere de la un aliat NATO, așa că avem ocazia să recunoaștem acest lucru și să apreciem acest lucru”, a declarat un oficial american.

România cheltuiește peste 2% din produsul intern brut pentru apărare, 20% din această sumă fiind destinată modernizării, iar ambele sunt obiective ale NATO, conchide sursa citată.

Aflat luni la Tbilisi, secretarul apărării Lloyd Austin a semnat alături de omologul din Georgia un memorandum de înțelegere care va continua sprijinul SUA pentru forțele de apărare georgiene pe parcursul următorilor șase ani. Marți, la Kiev, el a declarat că dorește să vadă o cooperare regională între aliații și partenerii Statelor Unite la Marea Neagră pentru a descuraja Rusia. “În sprijinul acestor eforturi, Statele Unite vor continua să ofere asistență pentru a spori capacitățile maritime nu doar ale Ucrainei, ci și ale Georgiei, României și Bulgariei. Am înțeles de mult timp importanța cooperării și a unității între aliații și partenerii noștri pentru a descuraja agresiunea rusă”, a spus el.

Vizita va avea loc în contextul în care România și Statele Unite au marcat, în luna septembrie, un deceniu de la semnarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul al XXI-lea, o dimensiune specială a acestei relații fiind reprezentată de cooperarea militară și în materie de securitate.

De altfel, în ultimii ani, contactele la nivelul miniștrilor apărării dintre Washington și București au cunoscut o dinamică pozitivă, miniștrii români fiind primiți în trei rânduri la Pentagon de omologii lor americani. Cel mai recent, SUA și România au semnat în octombrie 2020, la Washington, “Foaia de parcurs dedicată cooperării la nivelul apărării 2020-2030”, document care avansează prioritățile strategice privind consolidarea cooperării la Marea Neagră, rotația continuă a forțelor SUA în Romania, întărirea eforturilor în domeniul securității cibernetice, rezilienței, respectiv asistența SUA pentru îndeplinirea țintelor de capabilități aliate și modernizarea forțelor armate. Documentul a fost parafat atunci de ministrul român al apărării, Nicolae Ciucă, și predecesorul lui Austin, Mark Esper.

Pe aceeași linie de cooperare militară, România, unul dintre aliații importanți de pe flancul estic al NATO și care alocă 2% din PIB pentru apărare, a primit în ultimul an vizita mai multor înalți oficiali ai Armatei SUA și delegații ale Congresului american.

Prezența militară a Statelor Unite ale Americii în România se desfășoară în trei baze militare – Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii, precum și în cadrul exercițiilor desfășurate la poligoanele Cincu și Smârdan. Un raport publicat recent de grupul american de reflecție Quincy Institute for Responsible Statecraft arată că Statele Unite au realizat investiții de 363 de milioane de dolari în extinderea și modernizarea bazelor militare din România, în perioada cuprinsă între anii fiscali 2000 și 2019. Din informațiile publicate de grupul de reflecție reiese că, pe flancul estic al NATO, România a fost al doilea cel mai mare beneficiar al investițiilor militare americane, după Polonia.

La Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu de la Marea Neagră, forțele americane participă la exerciții în comun cu forțele militare ale României în baza unui acord încheiat încă din anul 2005. 

Amintim că Ministerul Apărării Naționale a dat, la începutul acestui an, startul unei licitații de 2,1 miliarde de lei pentru servicii de proiectare și lucrări de execuție pentru un contract clasificat secret de serviciu pentru realizare infrastructura Bazei 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”. Ministerul Apărării Naţionale a cerut la 28 mai 2020 încuviinţarea Parlamentului pentru a lansa procedurile de achiziţie necesare extinderii, upgradării şi modernizării infrastructurii Bazei aeriene 57 din cazarma 888 Mihail Kogălniceanu, o investiție care este estimată la peste 2 miliarde euro, prin care baza va putea găzdui 10.000 de militari aliaţi și va deveni cea mai mare bază militară a NATO din Europa de Est.

Citiți și Armata SUA a început lucrările de modernizare la Baza Aeriană Câmpia Turzii, o investiție de peste 130 de milioane de dolari pentru securitatea regiunii

Tot în România, la Baza Aeriana Câmpia Turzii, Statele Unite vor investi 152 de milioane de dolari în 15 lucrări de modernizare a infrastructurii bazei aeriene de la Câmpia Turzii din România, iar primele lucrări vor demara în perioada mai-august 2021. Este vorba despre cea mai mare investiție militară americană în Europa pentru anul 2021, în condițiile în care baza de la Câmpia Turzii găzduiește, la un interval de câteva luni, drone militare MQ-9 Reaper al Forțelor Aeriene ale SUA.

În ce privește baza de la Deveselu, România găzduiește prezență americană în cadrul facilității Aegis Ashore a scutului antirachetă american în Europa, transferat însă sub comanda Alianței Nord-Atlantice.

De altfel, România, SUA și NATO au aniversat în mai 2021 împlinirea a cinci ani de la atingerea capacității operaționale depline a Facilității de Apărare împotriva Rachetelor Balistice Aegis Ashore, la Baza Militară Deveselu, parte a sistemului NATO de apărare împotriva rachetelor balistice (NATO Ballistic Missile Defence – NATO BMD).

România și Statele Unite au marcat, la 13 septembrie, zece ani de la adoptarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI și de la semnarea acordului privind sistemul antirachetă. Anul viitor, pe 11 iulie 2022, România și SUA vor aniversa 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

De la Kiev, șeful Pentagonului pledează pentru cooperare între partenerii SUA la Marea Neagră pentru a descuraja Rusia: Vom continua să sporim capacitățile României, Ucrainei, Georgiei și Bulgariei

Published

on

© Ukraine Defense Ministry/ Twitter

Nicio ţară terţă nu are drept de veto asupra aspiraţiei Ucrainei de a se alătura NATO, a declarat secretarul american al apărării, Lloyd Austin, aflat într-o vizită la Kiev, răspunzând la o întrebare despre obiecţiile Rusiei faţă de integrarea Ucrainei în Alianţa Nord-Atlantică, potrivit Reuters şi Interfax-Ukraina, informează Agerpres.

Austin a insistat că “nicio ţară terţă nu are drept de veto asupra deciziilor de aderare la NATO”. “Ucraina, aşa cum m-aţi auzit spunând mai devreme, are dreptul de a-şi decide propria politică externă viitoare şi ne aşteptăm ca ea să poată să o facă fără nicio ingerinţă din exterior”, a adăugat el, în conferinţa de presă comună cu omologul său ucrainean, Andrii Taran, la Kiev.

Austin a mai declarat că Rusia a început conflictul din estul Ucrainei şi ea a fost un obstacol în calea rezolvării sale paşnice. El a menţionat că SUA vor continua să ofere Ucrainei sprijinul necesar în conflictul cu Rusia.

“Statele Unite cer Rusiei să pună capăt ocupației Crimeei, să nu mai perpetueze războiul din estul Ucrainei, să pună capăt activităților sale destabilizatoare în Marea Neagră și de-a lungul graniței cu Ucraina și să înceteze atacurile sale cibernetice persistente și alte activități maligne împotriva Statelor Unite și a aliaților și partenerilor noștri”, a declarat Austin într-o conferință de presă după întâlnire, conform Pentagonului.

Secretarul apărării – care a sosit la Kiev din Tbilisi, Georgia – a declarat că dorește să vadă o cooperare regională între aliații și partenerii Statelor Unite la Marea Neagră pentru a descuraja Rusia.

În sprijinul acestor eforturi, Statele Unite vor continua să ofere asistență pentru a spori capacitățile maritime nu doar ale Ucrainei, ci și ale Georgiei, României și Bulgariei. Am înțeles de mult timp importanța cooperării și a unității între aliații și partenerii noștri pentru a descuraja agresiunea rusă”, a spus el.

Aflat luni la Tbilisi, secretarul apărării Lloyd Austin a semnat alături de omologul din Georgia un memorandum de înțelegere care va continua sprijinul SUA pentru forțele de apărare georgiene pe parcursul următorilor șase ani.

Lloyd Austin se deplasează de luni până miercuri în Georgia, Ucraina și România, înainte de a participa la reuniunea miniştrilor apărării ai NATO, care va fi organizată cu prezenţă fizică la Bruxelles pe 21 şi 22 octombrie. În cursul vizitei la Kiev, Austin a fost primit și de președintele Volodimir Zelenski.

În România, secretarul american al apărării se va întâlni cu preşedintele Klaus Iohannis şi ministrul apărării naţionale Nicolae Ciucă. În ce privește țara noastră, el va recunoaște statutul de “aliat model” reprezentat de România la nivel bilateral și în cadrul Alianței Nord-Atlantice.

Continue Reading

NATO

Barometrul Securității Naționale: Majoritatea românilor au multă încredere în NATO și UE. 30% cred că este posibil ca UE să dispară, iar 25% cred că NATO ar putea deveni o alianță mai slabă

Published

on

© MApN

Pandemia a accentuat decalajul dintre instituțiile care în mod obișnuit se bucură de foarte mare încredere din partea publicului – Armată, Biserică – și instituțiile politice, în timp ce Uniunea Europeană și NATO beneficiază în continuare de multă încredere în rândul publicului din România, peste media europeană, arată datele Barometrului Securității Naționale, publicat luni de Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române „Ion I. C. Brătianu” (ISPRI) și Laboratorul pentru Analiza Războiului Informațional și Comunicare Strategică (LARICS).

Astfel, încrederea în instituțiile din România rămâne ridicată în cazul Armatei (foarte multă: 54,9% și multă: 31,7%) și Bisericii (foarte multă: 47,1% și multă: 23,1%). De un grad sporit de încredere se bucură și Serviciul Român de Informații (foarte multă: 34,9%, multă: 32,4%) și Ministerul Afacerilor Externe (foarte multă: 34,3%, multă: 33,0%).

Românii au însă încredere puțină și foarte puțină în instituția prezidențială, Guvern, Parlament, spitale, justiție sau presă.

În ce privește dimensiunea internațională, încrederea în Uniunea Europeană (foarte multă: 21,1% și multă: 38,1%) și în NATO (foarte multă: 29,3% și multă: 38,0%) se află la cote ridicate.

Aproape 30% dintre români cred că este posibil ca UE să dispară într-un viitor apropiat. Deși părerile privind cum ar trebui să funcționeze pe viitor UE sau despre relația României cu Bruxelles-ul sunt destul de împărțite, românii rămân pro-europeni convinși.

Potrivit respondenților, cele mai mari amenințări la adresa UE sunt criza economică, pandemia, migrația din afara UE, neînțelegerile dintre unele țări membre, iar cele mai mari amenințări la adresa României sunt criza economică, corupția, pandemia, incompetența clasei politice.

Românii ar prefera să evite situația de a fi puși să aleagă între SUA și UE: 36,6% cred că România ar trebui să fie la fel de apropiată de SUA și UE, 24,5% mai apropiată de UE și doar 10,9% mai apropiată de SUA decât de UE. Un procent semnificativ 27,7% crede însă că România ar trebui să își vadă mai bine de propriile interese decât de aliații/partenerii internaționali – aici este o zonă din care se pot recruta diferite tipuri de scepticism și atitudini antisistem.

La Uniunea Europeană românii apreciază în primul rând libertatea de mișcare, investițiile și oportunitățile de locuri de muncă. La Statele Unite se apreciază mai ales investițiile, faptul că sunt cea mai puternică țară din sistemul internațional și că oferă securitate militară aliaților.

49,1% dintre români consideră China o țară cu care nu trebuie să intrăm în conflict, pentru că este puternică și am avut mereu relații bune cu ea. Scoruri mult mai mici obțin variantele este o țară nedemocratică și periculoasă sau este prea departe ca să ne intereseze.

Aproape jumătate din publicul nostru crede că este posibil să se ajungă în viitorul apropiat la război între China și SUA. Dacă așa ceva s-ar întâmpla, cei mai mulți români cred că ar trebui fie să rămânem neutri (40,5%), fie să facem și noi ce vor face alți aliați din NATO (42,6%).

Doar un sfert dintre români cred că NATO ar putea deveni pe viitor o alianță mai slabă și mai puțin importantă decât este azi. Cu toate acestea, 47% se tem că, în viitor, occidentalii vor lăsa estul Europei în sfera de influență a Rusiei.

38,5% dintre români consideră că retragerea SUA din Afganistan (august 2021) nu a fost un gest corect față de cei care au sprijinit America acolo în ultimii 20 de ani. 29,2% spun că oricum nu mai avea niciun rost ca armata americană să rămână acolo și 31% că nu au urmărit acest subiect în media.

Conform informațiilor oferite de ISPRI și LARICS, studiul s-a efectuat pe o perioadă de 10 zile, între 1 și 10 octombrie. La sondajul de opinie au răspuns 1002 persoane, respondenții având vârste de peste 18 ani. Tipul de eșantion a fost multi-stratificat, probalistic și este reprezentativ pentru populația României, neinstituționalizată. Specialiștii precizează faptul că eroarea datelor maximă admisă este de aproximativ 3,1%, la un grad de încredere de 95%.

Sondajul de opinie a fost sub forma unui chestionar telefonic și a fost aplicat în toate județele țării și în sectoarele Municipiului București. Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică.

Barometrul Securității Naționale, ediția octombrie 2021, a fost realizat în cooperare cu Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii și analizează percepțiile românilor în ceea ce privește pandemia și problemele de securitate națională și globală. Opiniile, constatările și concluziile prezentate în această lucrare sunt ale autorilor și nu reflectă neapărat opiniile Departamentului de Stat al SUA.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
NATO24 mins ago

Prima vizită a unui șef al Pentagonului în România din 2014 încoace: Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a sosit la București și va merge miercuri și la Baza Mihail Kogălniceanu

PARLAMENTUL EUROPEAN56 mins ago

Renew Europe l-a ales pe succesorul lui Dacian Cioloș: Stéphane Séjourné, un influent colaborator al lui Emmanuel Macron, a devenit liderul celei de-a treia forțe din Parlamentul European

POLITICĂ3 hours ago

Klaus Iohannis convoacă o ședință pentru instituirea unor măsuri restrictive, “indiferent cât de nepopulare ar părea”: “Suntem în al doisprezecelea ceas”

U.E.3 hours ago

Pachetul de extindere a UE 2021: Comisia Europeană evaluează și stabilește prioritățile de reformă pentru Balcanii de Vest și Turcia

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

UE îndeamnă Republica Moldova să continue implementarea reformelor: Alegerile parlamentare au oferit forțelor pro-reformă un mandat puternic pentru a pune în aplicare o agendă ambițioasă

ENGLISH4 hours ago

Romania to negotiate for the first time, at European level, new regulations on patient access to treatments for rare and pediatric diseases

INTERNAȚIONAL4 hours ago

De la Kiev, șeful Pentagonului pledează pentru cooperare între partenerii SUA la Marea Neagră pentru a descuraja Rusia: Vom continua să sporim capacitățile României, Ucrainei, Georgiei și Bulgariei

ROMÂNIA4 hours ago

România va negocia în premieră la Bruxelles noile reglementări privind accesul pacienților la tratamentele pentru bolile rare și pediatrice

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Comisia Europeană și-a lansat programul de lucru pentru 2022, care stabilește următoarele etape ale agendei sale către „o Europă mai puternică”

ROMÂNIA5 hours ago

Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Viitorul buget pentru sănătate trebuie să includă inițierea unui fond dedicat inovării în medicină

U.E.5 hours ago

Franța face apel la ”fermitate” împotriva încercărilor Poloniei de a pune ”sub semnul întrebării proiectul european”: Tratatele noastre nu reprezintă o simplă bucată de hârtie

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Supremația dreptului UE în Polonia: PE solicită Comisiei Europene declanșarea mecanismului de condiționalitate privind statul de drept

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Ursula von der Leyen avertizează Polonia că va folosi toate instrumentele de care dispune pentru a proteja ”valorile noastre comune”: Statul de drept este liantul care ne ține împreună

U.E.10 hours ago

Premierul Poloniei, mesaj pentru politicienii europeni: Nu permit să șantajați Polonia și nu vom accepta să ni se impună dictate. Nu asta înseamnă UE

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Green Deal: UE își unește forțele cu UEFA pentru a promova acțiunile de combatere a schimbărilor climatice

U.E.1 day ago

Conservatorul Peter Marki-Zay, candidatul opoziției unite din Ungaria care îl va înfrunta pe Viktor Orban în alegerile din 2022: Vrem o Ungaria nouă, cinstită

ROMÂNIA3 days ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

ROMÂNIA4 days ago

Viitorul Spital Regional Brașov va avea 31 secții, 26 de săli de operație, 972 paturi și va fi inaugurat în 2028, arată concluziile studiului BERD

ROMÂNIA4 days ago

Octavian Oprea anunță că ADR lucrează la Sistemul național de interoperabilitate: Instituțiile publice nu vor mai solicita cetățeanului o informație pe care o altă instituție o deține

ROMÂNIA4 days ago

Florinel Chiș, director executiv ARMO: Cifra de afaceri din comerțul electronic din România se va situa în jurul a 6,9 mld. de euro în 2021

Team2Share

Trending