INTERNAȚIONAL
NATO se pregătește de o decizie istorică la Varșovia: Atacurile cibernetice ar putea declanșa articolul V pentru apărare colectivă
Published
8 years agoon
Suplimentarea numărului de trupe NATO prin cele patru batalioane ce urmează a fi amplasate în Polonia, Estonia, Letonia și Lituania, dar și constituirea unei prezențe înaintate adaptate în zona de sud-est a teritoriului aliat, cu o componentă terestră formată dintr-o brigadă multinațională situată în România, reprezintă decizii importante pentru viitoarele abordări de securitate euro-atlantice, însă acestea nu sunt unicele subiecte asupra cărora miniștrii Apărării din țările membre ale Alianței au căzut de acord.
Un subiect deopotrivă delicat și sensibil – spațiul cibernetic – va fi recunoscut drept un domeniu operațional la summitul NATO de la Varșovia.
”Considerând spațiul cibernetic drept un domeniu operațional ne va da posibilitatea de a ne proteja mai bine misiunile și operațiunile”, a declarat Jens Stoltenberg, conform unui comunicat al Alianței, admițând, astfel, că apărarea cibernetică ar putea fi luată în calcul pentru aplicabilitatea articolului V al NATO – cel care prevede principiul apărării colective: un atac împotriva unui membru este un atac împotriva tuturor membrilor.
”Atacurile cibernetice pot declanșa principiul apărării colective, deoarece considerăm că acestea pot produce numeroase prejudicii. Majoritatea conflictelor și crizelor de azi au o dimensiune cibernetică”, a mai adăugat acesta, potrivit Euronews.
Transformarea spațiului cibernetic într-un domeniu operațional presupune includerea alături de celelalte spații în care NATO activează: terestru, maritim și aerian.
Ce spune articolul V din Tratatul Atlanticului de Nord?
Nucleul funcționării NATO, așa cum numeroși specialiști au definit articolul V din Tratatul fondator al Alianței, statuează că:
„Părțile convin că un atac armat împotriva uneia sau mai multora dintre ele, în Europa sau în America de Nord, va fi considerat un atac împotriva tuturor și, în consecință, sunt de acord ca, dacă are loc asemenea atac armat, fiecare dintre ele, în exercitarea dreptului la auto-apărare individuală sau colectivă recunoscut prin Articolul 51 din Carta Națiunilor Unite, va sprijini Partea sau Părțile atacate prin efectuarea imediată, individual sau de comun acord cu celelalte Părți, a oricărei acțiuni pe care o consideră necesară, inclusiv folosirea forței armate, pentru restabilirea și menținerea securității zonei nord-atlantice. Orice astfel de atac armat și toate măsurile adoptate ca rezultat al acestuia vor trebui raportate imediat Consiliului de Securitate. Aceste măsuri vor înceta după ce Consiliul de Securitate va adopta măsurile necesare pentru restabilirea și menținerea păcii și securității internaționale”.
Prima și unica dată când acesta a fost invocat a avut loc după atacurile de la 11 septembrie 2001 din SUA. Acest articol este privit și de majoritatea statelor membre, mai ales cele de pe flancul estic, ca fiind cea mai consistentă formă a garanțiilor de securitate pe care Alianța le oferă membrilor săi, consacrând astfel și principiul apărării colective.
Prin nominalizarea spațiului cibernetic drept domeniu operațional, ceea ce presupune și recunoașterea sa ca zonă de conflict, NATO ar putea lua în calcul includerea unui atac de acest fel în dimensiunea activării articolului V.
Apărarea cibernetică în cadrul NATO
Dimensiunea apărării cibernetice a fost inclusă pentru prima dată pe agenda NATO la summitul aliat de la Praga din 2002, reuniunea care a decis aderarea României la organizației. ”Consolidarea capabilităților noastre de apărare împotriva atacurilor cibernetice” reprezintă formula agreată membrii Alianței de atunci.
Inclusă și sub forma îmbunătățirii protecției sistemelor informatice ale Alianței la summitul din 2006 de la Riga, apărarea cibernetică a devenit un domeniu prioritar în 2008. Ca urmare a atacurilor cibernetice împotriva Estoniei din 2007, NATO a lansat la începutul lui 2008 prima sa politică în domeniul apărării cibernetice.
Ulterior, Conceptul Strategic de la Lisabona din 2010, cel mai recent document strategic aliat, a definit viziunea NATO asupra spațiului cibernetic:
”Atacurile cibernetice devin din ce în ce mai frecvente, mai organizate și mai costisitoare în prejudiciile aduse autorităților guvernamentale, companiilor și, potențial, rețelelor de transport și de aprovizionare și altor infrastructuri critice; acestea pot amenința stabilitatea, securitatea și prosperitatea națională și euro-atlantică. Militarii străini și serviciile de intelligence, crima organizată și grupurile teroriste și/ sau extremiste pot reprezenta sursa ale acestor atacuri”.
Decizia pe care Jens Stoltenberg a anunțat-o după ministeriala pentru Apărare NATO, ultima reuniune aliată dinaintea summitului de la Varșovia, vine în completarea angajamentului aliat asumat în 2014 în Țara Galilor, prin care politica în domeniul apărării cibernetice a fost recunoscută drept o sarcină prioritare a apărării colective NATO.
Spațiul cibernetic: miză comună pentru NATO și UE și utilitatea Centrului de Excelență din Letonia
De la momentul izbucnirii crizei de securitate în Ucraina și a resuscitării tensiunilor între lumea euro-atlantică și Rusia, mijloacele de confruntare hibridă, în special, și amenințările cibernetice, în general, au căpătat noi nuanțe și au produs noi îngrijorări.
Centrul de Excelență pentru Comunicare Strategică al NATO de la Riga, Letonia, joacă un rol important în identificarea tipologiei și profilului utilizatorilor, care prin mijloace hibride și cibernetice, pot deteriora securitatea euro-atlantică.
Domeniul cibernetic este, totodată, și o piatră de temelie pentru intensificarea cooperării NATO-UE. Acordul Tehnic pentru Apărare Cibernetică, semnat în februarie 2016, permite celor două organizații să se coordoneze mai bine în schimb de bune practici și informații în confruntarea cu provocările cibernetice.
Recunoașterea spațiului cibernetic ca un domeniu operațional pentru NATO reprezintă o nouă bornă pe care Alianța, ca actor instituțional de apărare colectivă, o atinge în procesul său de adaptare la provocările contemporane. Includerea atacurilor cibernetice în rândul amenințărilor ce extind aplicabilitatea articolului V constituie la rândul ei o provocare pe care NATO, probabil, urmează să îi identifice o definiție la summitul de la Varșovia de peste câteva săptămâni.
.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.
You may like
De Ziua Spaniei, premierul Marcel Ciolacu își exprimă speranța ca acordul bilateral privind dubla cetățenie să fie semnat cât mai curând
Mark Rutte le cere aliaților NATO să “nu își mai facă griji cu privire la o președinție Trump”: Înțelege pe deplin că lupta Ucrainei este și despre securitatea SUA
Oficial: Jens Stoltenberg va deveni următorul președinte al Conferinței de Securitate de la München, în februarie 2025
MApN achiziționează de la SUA sisteme radar Sentinel pentru detecția timpurie a dronelor cu care Rusia atacă Ucraina în apropierea graniței cu România
Contactele din tinerețe cu KGB, regretele față de Ucraina și dejucarea blufului lui Putin. Primul interviu al lui Stoltenberg după zece ani la NATO: “Rusia știe că Europa este în urma ei” în termeni militari
Mark Rutte, vizită la Kiev, la 48 de ore de la preluarea șefiei NATO: Dreptul Ucrainei la auto-apărare “nu se termină la graniță”
INTERNAȚIONAL
SUA impun sancțiuni petroliere Iranului: Reducem sursele de venit ale Iranului pentru ”activitățile sale malefice”
Published
4 hours agoon
October 11, 2024By
REDACTIADepartamentul de Stat al SUA anunță sancțiuni împotriva a șase entități implicate în comerțul cu petrol iranian, pentru a diminua din veniturile pe care regimul iranian le folosește pentru a-și finanța programul nuclear și dezvoltarea de rachete, dar și pentru a întreține conflictul în întreg Orientul Mijlociu, informează un comunicat oficial.
„În urma atacului fără precedent al Iranului din 1 octombrie împotriva Israelului, Statele Unite au afirmat clar că vor impune consecințe Iranului pentru acțiunile sale. În acest scop, luăm astăzi măsuri pentru a întrerupe fluxul de venituri pe care regimul iranian îl utilizează pentru a-și finanța programul nuclear și dezvoltarea de rachete, pentru a sprijini proxeneții și partenerii teroriști și pentru a perpetua conflictul în întregul Orient Mijlociu”, a transmis secretarul de stat american în comunicat.
Astfel, Departamentul de Stat impune sancțiuni împotriva a șase entități implicate în comerțul cu petrol iranian și identifică șase nave ca bunuri blocate. Concomitent, Departamentul Trezoreriei, în consultare cu Departamentul de Stat, emite o hotărâre care va conduce la impunerea de sancțiuni împotriva oricărei persoane despre care s-a stabilit că operează în sectorul petrolier sau petrochimic al economiei iraniene.
„Statele Unite sunt hotărâte să reducă sursele de venit ale Iranului pentru activitățile sale malefice. Atât timp cât Iranul își folosește veniturile din energie pentru a finanța atacuri împotriva aliaților noștri, pentru a sprijini terorismul în întreaga lume și pentru a desfășura alte acțiuni destabilizatoare, vom continua să folosim toate instrumentele pe care le avem la dispoziție pentru a-l trage la răspundere. Aceste măsuri vor fi consolidate prin coordonarea strânsă și continuă cu partenerii și aliații pentru a aborda și contracara acțiunile Iranului”, mai transmite Blinken.
INTERNAȚIONAL
Zelenski, vizită la Berlin. Olaf Scholz anunță un ajutor militar de 1.4 miliarde de euro pentru Ucraina
Published
4 hours agoon
October 11, 2024By
REDACTIAPreședintele Volodimir Zelenski a discutat la Berlin cu cancelarul german, Olaf Scholz, prilej cu care acesta și-a prezentat Planul de Victorie pentru Ucraina. De asemenea, Olaf Scholz l-a asigurat pe președintele de la Kiev de sprijinul Germaniei și a anunțat un nou ajutor de 1,4 miliarde de euro, finanțare la care mai participă Belgia, Danemarca și Norvegia.
„Acest plan este o punte către un summit de pace eficient care va pune cu adevărat capăt războiului. Cu alte cuvinte, acest plan nu este un substitut pentru inițiativa noastră de pace, ci o modalitate de a consolida pozițiile Ucrainei pentru realizarea păcii”, a subliniat Zelenski.
Un alt punct central al discuțiilor a fost punerea în aplicare a dispozițiilor acordului bilateral de securitate pentru anul viitor, activitatea întreprinderilor comune pentru repararea vehiculelor blindate în Ucraina și lansarea producției comune de arme. De asemenea, Volodimir Zelenski l-a invitat pe Olaf Scholz să analizeze posibilitatea finanțării producției ucrainene de armament cu rază lungă de acțiune.
Citiți și: Italia va găzdui anul viitor următoarea conferință pentru reconstrucția Ucrainei
Cancelarul Germaniei a dat asigurări că anul viitor Germania își va continua asistența militară pentru Ucraina: „În plus, până la sfârșitul anului, cu sprijinul partenerilor noștri: Belgia, Danemarca, Norvegia, vom furniza Ucrainei un alt pachet în valoare de 1,4 miliarde de euro. Acesta include, de asemenea, sisteme de apărare aeriană precum IRIS-T, Skynex, Gepard, obuziere, sisteme de artilerie autopropulsate, vehicule blindate, drone de luptă, radare și muniție”, a declarat Olaf Scholz.
Turul de forță european al lui Volodimir Zelenski are loc într-o perioadă când forţele ruse îşi continuă înaintarea pe frontul din estul Ucrainei şi cu mai puţin de o lună înaintea alegerilor prezidenţiale din Statele Unite.
În ultimele săptămâni, liderul ucrainean a criticat lentoarea deciziilor aliaţilor săi occidentali privind sprijinul pentru Kiev. Aceştia sunt reticenţi faţă de livrarea unor rachete cu rază mai lungă de acţiune pentru armata ucraineană, în contextul în care Kievul vrea să lovească ţinte militare aflate în adâncimea teritoriului Rusiei.
REPUBLICA MOLDOVA
România nu acceptă “lecții de istorie” de la Rusia privind R. Moldova: Avem încredere în maturitatea și discernământul cetățenilor R. Moldova
Published
10 hours agoon
October 11, 2024Ministerul Afacerilor Externe a transmis un mesaj ferm Federației Ruse, care a acuzat prin vocea purtătoarei de cuvânt a diplomației de la Moscova că România încearcă să “anexeze” Republica Moldova, diplomația de la București precizând că România nu acceptă “lecții de istorie” cei cărora au interpretat trecutul în mod selectiv și tendențios.
“Observăm că mesajele noastre de susținere a opțiunii europene a Republicii Moldova sunt preluate și la Moscova. Mai ales că spunem aceste lucruri nu de ieri, de alaltăieri, ci de ani de zile. Pentru că știm din propria noastră experiență ce beneficii aduce integrarea europeană“, transmis MAE, pe Twitter.
“Și știm din trecutul nostru cât de păguboase sunt alternativele. Nu acceptăm însă să ni se dea lecții de istorie. Mai ales de către cei care au interpretat întotdeauna trecutul în mod selectiv și tendențios. Noi nu dăm lecții nimănui. Știm foarte bine cine suntem și cărei comunități îi aparținem. Și avem încredere în maturitatea, judecata și discernământul cetățenilor Republicii Moldova“, a conchis MAE.
Observăm că mesajele noastre de susținere a opțiunii europene a Republicii Moldova sunt preluate și la Moscova. Mai ales că spunem aceste lucruri nu de ieri, de alaltăieri, ci de ani de zile. Pentru că știm din propria noastră experiență ce beneficii aduce integrarea europeană.🧵
— Ministry of Foreign Affairs of Romania 🇷🇴 (@MAERomania) October 10, 2024
România rămâne ferm angajată în susținerea parcursului european al Republicii Moldova, iar propaganda agresivă a Rusiei nu va schimba acest lucru, a transmis, joi, premierul Marcel Ciolacu.
Propaganda “agresivă” a Rusiei, care deformează datele istorice și ignoră realitățile actuale, trebuie combătută prin toate mijloacele, astfel încât obiectivul de integrare al Republicii Moldova în Uniunea Europeană să se realizeze, se arată într-un comunicat de joi al guvernului, după ce miercuri purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a lansat mai multe acuzații la adresa Chișinăului și a României, susținând că aceasta vrea “să anexeze” Republica Moldova.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”
SUA impun sancțiuni petroliere Iranului: Reducem sursele de venit ale Iranului pentru ”activitățile sale malefice”
Zelenski, vizită la Berlin. Olaf Scholz anunță un ajutor militar de 1.4 miliarde de euro pentru Ucraina
Comisia Europeană solicită platformei chinezești Temu să furnizeze informații cu privire la comercianții care vând produse ilegale pe platformă
România nu acceptă “lecții de istorie” de la Rusia privind R. Moldova: Avem încredere în maturitatea și discernământul cetățenilor R. Moldova
Eurodeputatul Dan Motreanu solicită Comisiei Europene prelungirea termenului de absorbție din PNRR dincolo de anul 2026: România este la doar 30%
Ministrul german de externe, critici la adresa lui Putin: Refuză să accepte o pace justă pentru Ucraina și trimite în fiecare zi un nou semnal în favoarea războiului și a distrugerii
De Ziua Spaniei, premierul Marcel Ciolacu își exprimă speranța ca acordul bilateral privind dubla cetățenie să fie semnat cât mai curând
Regulamentul privind reziliența cibernetică: Consiliul UE adoptă o nouă lege privind cerințele de securitate pentru produsele digitale
Președintele Comisiei pentru relații externe a Senatului SUA cere șefilor Facebook și Google să combată ”dezinformarea și informațiile false” înainte de referendumul privind aderarea R. Moldova la UE
ARMO: Comerțul electronic din România ocupă locul 3 în Europa Centrală și de Est, cu perspective solide de creștere
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Organizația japoneză Nihon Hidankyo, distinsă cu Premiul Nobel pentru Pace în 2024 pentru eforturile în direcția dezarmării nucleare
De la pupitrul democrației europene, vicepreședintele PE Victor Negrescu îi îndeamnă pe cetățenii R. Moldova să voteze la referendumul privind aderarea la UE pentru a acorda parcursului caracter ireversibil
Siegfried Mureșan cere ca UE să fie dotată cu un buget ambițios în domeniul securității și apărării pentru a răspunde priorităților cetățenilor: Vor siguranță în Europa și doresc prosperitate
Marcel Ciolacu i-a subliniat omologului moldovean că securitatea și dezvoltarea R. Moldova depind de integrarea europeană: România trebuie să fie podul către UE
Ambasadorul Germaniei: O Românie “de încredere, pro-occidentală și pro-atlantică” este “moștenirea lui Klaus Iohannis”. Rezultatele alegerilor nu vor schimba cursul de acțiune al României
INTERVIEW | Ambassador Peer Gebauer on German Unity Day: We will remain a pillar of stability in Europe. Energy and defense, major pillars of growth in German-Romanian cooperation
INTERVIU | Ambasadorul Peer Gebauer, de Ziua Unității Germane: Vom rămâne un pilon de stabilitate în Europa. Energia și apărarea, pilonii majori de creștere a cooperării româno-germane
Noul secretar general NATO: Interesele și reputația Chinei vor fi afectate de faptul că alimentează “cel mai mare conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial”
Noul secretar general NATO îl avertizează pe Putin că Alianța “nu va ceda” în susținerea Ucrainei și diminuează temerile legate de Trump
Forumul de Securitate de la Varșovia. Ministrul Energiei, intervenție francă: Piața energiei ar trebui să fie o piață unică. Nu trebuie să fii un geniu ca să vezi unde se termină prețurile mici și unde încep cele mari
Trending
- EDITORIALE5 days ago
Iulian Chifu: Durerile de cap ale lumii de mâine – pregătirea pentru cele mai negative scenarii
- EDITORIALE1 week ago
Iulian Chifu: Primul război de secol 21 în Europa – Ucraina și lecțiile învățate
- ROMÂNIA1 week ago
Ambasadorul Germaniei: O Românie “de încredere, pro-occidentală și pro-atlantică” este “moștenirea lui Klaus Iohannis”. Rezultatele alegerilor nu vor schimba cursul de acțiune al României
- INTERVIURI1 week ago
INTERVIU | Ambasadorul Peer Gebauer, de Ziua Unității Germane: Vom rămâne un pilon de stabilitate în Europa. Energia și apărarea, pilonii majori de creștere a cooperării româno-germane
- ROMÂNIA1 week ago
Nicolae Ciucă și-a depus candidatura pentru Cotroceni, cu mesajul că va fi un “președinte responsabil și echilibrat”: România are nevoie de o viziune liberală și de dreapta