Connect with us

NATO

NATO și-a activat Comandamentul pentru Atlantic, cu sediul în SUA, capabil să proiecteze ”forță pentru apărarea aliaților și partenerilor”

Published

on

Alianța Nord-Atlantică a activat în mod oficial Comandamentul Forțelor Întrunite de la Norfolk (JFCNF), la un an distanță după ce țările NATO au decis, la summitul din 2018, transformarea structurii de comandă – coloana vertebrală a organizației – prin instituirea unui comandament pentru Atlantic la Norfolk în SUA și un comandament pentru mobilitate militară la Ulm în Germania.

Potrivit unui comunicat al Comandamentului Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SHAPE), Consiliul Nord-Atlantic a anunțat activarea formală a Comandamentului de la Norfolk în calitate de ”organism militar al NATO”.

Conform sursei citate, misiunea și sarcinile JFCNF țin de furnizarea de efecte comune multinaționale și NATO, menținerea pregătirii forțelor, protejarea liniilor strategice de comunicare ale Atlanticului de Nord, descurajarea agresiunii, contribuția la forța de răspuns a NATO, asigurarea întăririlor militare și a aprovizionării și, dacă este necesar, proiectarea de forță pentru a apăra aliații și partenerii NATO.

”Comandamentul va juca un rol crucial în criză și conflict”, a afirmat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, anul trecut, făcând referire la faptul că 80% din aria de responsabilitate a comandamentului suprem al forțelor NATO din Europa este reprezentată de apă.

Înființarea acestui comandament face parte din cel mai mare plan de reîntărire a apărării colective a NATO de la finalul Războiului Rece adoptat la summitul din 11-12 iulie 2018 și care cuprinde transformarea structurii de comandă aliată printr-un comandament pentru Atlantic cu sediul în SUA și printr-un comandament pentru mobilitate militară în Europa cu sediul în Germania (coloana vertebrală NATO) și sporirea măsurilor pentru descurajare și apărare colectivă prin adoptarea Readiness Initiative.

Acesta din urmă, denumit informal planul ”Celor patru 30” îmbracă noua poziție avansată a NATO, prin intermediul căruia 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă vor putea fi desfășurată, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile. Orizontul de timp pentru ca această inițiativă să devină deplin operațională este anul 2020.

În același context, liderii aliați au luat ”act de oferta României pentru a dezvolta un comandament terestru și capacitate de control la nivel de corp de armată pe teritoriul său pentru a contribui la planurile de reîntărire în regiune”.

Structura comenzii militare a NATO este compusă din Comandamentul Aliat pentru Operațiuni (ACO), cu sediul la Mons, în Belgia, și din Comandamentul Aliat pentru Transformare (ACT), cu sediul la Norfolk, în SUA. Primul este condus de Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR) și este responsabil de operațiunile militare ale Alianței Nord-Atlantice, în vreme ce ACT este responsabil cu pregătirea strategică a tuturor capacităţilor militare de care dispune NATO pentru a face faţă misiunilor şi provocărilor viitoare.

Noul Comandament al Forțelor Întrunite de la Norfolk face parte din structura Comandamentului Aliat pentru Operațiuni condus de SACEUR și va fi plasat pe același nivel cu Comandamentul Forțelor Întrunite de la Brunssum (Olanda) și cu Comandamentul Forțelor Întrunite de la Napoli (Italia).

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
1 Comment

1 Comment

  1. Mihaila Bogdan

    July 31, 2019 at 10:46 pm

    Este cea mai buna decizie de a activa un comandament pentru Atlantic in SUA dar trebuie avizul secretarului general adjunct al NATO domnul Mircea Geoana si avizul pentru SUA prin presedintele Donald Trump.Parteneriatul NATO si SUA trebuie intarit .

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NATO

Miniștrii Apărării din NATO se reunesc la Bruxelles pentru a pregăti summitul de la Londra. Jens Stoltenberg: Toți aliații trebuie să aibă sisteme de telecomunicații fiabile în timp de pace, criză și conflict, inclusiv pentru 5G

Published

on

© NATO

Miniștrii Apărării din țările membre ale NATO se reunesc joi și vineri la Bruxelles pentru a pregăti summitul șefilor de stat și de guvern din NATO, care avea loc în perioada 3-4 decembrie, la Londra, pentru a marca 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice.

Într-o conferință de presă în care a prefațat mizele reuniunii, secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, a afirmat miercuri că temele de pe agendă vor viza ”misiunile și operațiunile aliate, consolidarea pregătirii forțelor noastre, progresul înregistrat în ce privește partajarea echilibrată a sarcinilor și reziliența sistemelor noastre de telecomunicații”.

”Vom discuta și situația din nord-estul Siriei”, a spus Stoltenberg, referindu-se apreciativ la diminuarea violențelor din această zonă în urma declarației comune semnate de Statele Unite și de Turcia.

Înaltul oficial aliat a pus accentul pe adaptarea și răspunsurile NATO în raport cu amenințările hibride, subiectul urmând să se regăsească pe agenda miniștrilor.

Infrastructura civilă este o responsabilitate națională. Dar, în conformitate cu articolul 3 din Tratatul nostru fondator, a fi rezilient face parte din angajamentul fiecărui aliat față de Alianță și unul față de celălalt. Acesta este motivul pentru care miniștrii apărării NATO vor fi de acord cu o actualizare a cerinței noastre de bază pentru telecomunicațiile civile. Cerința este ca toți aliații să aibă sisteme de telecomunicații fiabile în timp de pace, criză și conflict, inclusiv pentru 5G”, a mai declarat Stoltenberg.

Dimensiunea telecomunicațiilor și implementarea tehnologiilor 5G reprezintă o sursă de tensiune la nivel aliat, în contextul în care mai mulți aliați europeni sunt tentați să își dezvolte infrastructura 5G în parteneriat cu compania chineză Hauwei, gigant aflat sub restricții în Statele Unite. 

De altfel, SUA au semnat în ultimele luni două memorandumuri cu doi aliați importanți din est – România și Polonia – privind implementarea tehnologiei 5G. Memorandumurile vizează condițiile privind organizarea licitațiilor pentru edificarea infrastructurii 5G în țările menționate cu scopul unei ”evaluări riguroase” a furnizorilor. 

La nivelul NATO, fostul comandant suprem al forțelor aliate în Europa, generalul Curtis Scaparrotti, a avertizat Germania că o dezvoltare a tehnologiei 5G cu compania Hauwei ar putea prejudicia comunicațiile militare cu aliații.

Potrivit lui Jens Stoltenberg, cerința ca aliații NATO să aibă sisteme de telecomunicații fiabile necesită ca țările membre să aibă la dispoziție mai multe opțiuni : 1) opțiuni solide de restabilire a sistemelor în caz de perturbare a lor și de întrerupere; 2) acces prioritar pentru autoritățile naționale la rețelele de comunicații aflate în criză; 3) planuri minuțioase de gestionare a riscurilor și măsuri de atenuare; 3) schimbul de informații în timp util între guverne și cu sectorul privat.

”Mă aștept ca miniștrii să fie de acord să țină seama de aceste cerințe atunci când iau decizii naționale privind proiectarea, construirea și operarea rețelelor lor de telecomunicații”, a adăugat Jens Stoltenberg, precizând că aceste subiecte vor fi discutate și cu partenerii prezenți la reuniune, UE, Finlanda și Suedia.

Continue Reading

NATO

MAE: Pregătirea summitului NATO de la Londra, discutată de secretarul de stat Dan Neculăescu cu Mircea Geoană, secretarul general adjunct al Alianței

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Secretarul de stat din cadrul MAE Dan Neculăescu s-a întâlnit marți, la Bruxelles, cu noul secretar general adjunct al Alianței Nord-Atlantice, Mircea Geoană. Neculăescu a participat tot marți, în calitate de vorbitor principal, la Conferința anuală a NATO pe tema controlului armamentelor, dezarmării și neproliferării armelor de distrugere în masă.

”În cadrul întrevederii, au fost abordate eforturile aliate de consolidare a apărării și descurajării pe flancul estic. De asemenea, cei doi interlocutori au avut un schimb eficient de opinii privind pregătirile pentru Summit-ul NATO de la Londra, din decembrie 2019”, informează MAE într-un comunicat.

În intervenția sa din cadrul Conferinței menționate, Dan Neculăescu a menționat preocupările globale de securitate determinate de dezvoltarea tehnologică a rachetelor balistice, precum și transferul tehnologiei asociate acestora către actori statali și non-statali. De asemenea, a indicat că există mecanisme internaționale care pot asigura transparența necesară și pot limita dezvoltarea sistemelor balistice, în special în context post-INF.

Secretarul de stat a trecut în revistă eforturile și expertiza pe care o poate furniza România în  domeniul neproliferării armelor de distrugere în masă. 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Macedonia de Nord, cu un pas mai aproape de NATO: Senatul SUA a ratificat protocolul de aderare într-o ”dovadă pentru toți europenii că ușa NATO le este deschisă”

Published

on

©️ Zoran Zaev/ Facebook

Senatul Statelor Unite ale Americii a ratificat marți protocolul de aderare a Macedoniei de Nord la NATO, devenind al 21-lea stat din cadrul Alianței Nord-Atlantice care validează acest proces.

Potrivit Defense News, Senatul american a aprobat aderarea Macedoniei de Nord la NATO cu 91 de voturi pentru și 2 împotrivă, ceea ce înseamnă că micul stat balcanic este cu un pas mai aproape să devină cel de-al 30-lea stat membru Alianței.

Decizia de la Washington reprezintă o victorie importantă pentru Skopje după ce Uniunea Europeană a decis să nu demareze negocierile de aderare cu Macedonia de Nord.

Totodată, decizia transmite un mesaj mai larg de sprijin pentru Europa și pentru descurajarea în regiune, a spus Jim Risch, președintele Comisiei pentru relații externe din Senat.

Acest lucru prezintă o dovadă pentru toți europenii, că sunt bineveniți, că ușa este deschisă, că dorim ca aceștia să se alăture NATO”, a completat el, adăugând că ”rușii urăsc extinderea NATO, însă că europenii trebuie încurajați”.

Luni, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avut o convorbire telefonică cu premierul Zoran Zaev, asigurându-l pe acesta că procesul de ratificare a aderării Macedoniei de Nord la Alianța Nord-Atlantică este ”pe calea cea bună”, în condițiile în care liderii Uniunii Europene au respins, la summitul de la Bruxelles de săptămâna trecută, deschiderea negocierilor de aderare cu Skopje, din cauza opoziţiei Franţei, Danemarcei şi Olandei.

Între cele 21 de state care au ratificat aderarea Macedoniei de Nord se numără și România, iar această țară ar putea fi invitată să adere cu ocazia summitului NATO ce va avea loc în perioada 3-4 decembrie la Londra, aderarea efectivă urmând să se concretizeze în prima parte a anului 2020.

Aderarea Macedoniei de Nord la NATO, un proces amânat încă din 2008 de la summitul de la București, a devenit posibilă după ce în ultimul an și jumătate au fost înregistrate evenimente politice istorice. Mai întâi, guvernele de la Atena și de la Skopje au semnat pe 12 iunie acordul de Prespa în care puneau capăt disputei istorice cu privire la modificarea denumirii Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei în Republica Macedonia de Nord. Apoi, la summit-ul NATO din 11-12 iulie 2018, Macedonia a fost invitată oficial de către liderii NATO pentru a se alătura Alianței. Ulterior, în luna septembrie, o majoritate de 90% a cetățenilor prezenți la referendumul privind schimbarea denumirii țării au optat pentru această modificare, deschizând calea spre aderare. La începutul acestui an, acordul de la Prespa a fost ratificat pe 11 ianuarie de Parlamentul de la Skopje și pe 16 ianuarie de Parlamentul de la Atena, iar Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei a devenit Republica Macedonia de Nord.

Cea mai recentă aderare la NATO a avut în 2017, Muntenegru devenind al 29-lea stat membru al Alianței Nord-Atlantice. De altfel, din 1999 încoace, 13 țări au aderat la Alianță, între care și România în anul 2004.

Macedonia de Nord s-a alăturat în 1995 Parteneriatului pentru Pace, iar în anul 1999 candidatura sa la NATO a fost formalizată prin lansarea ”Membership Action Plan”. Invitația de aderare a Macedoniei la NATO urma să fie făcută la summitul aliat de la București (3-4 aprilie 2008), însă aceasta a fost blocată de Grecia. În comunicatul final al summitului respectiv se convenea că aderarea Macedoniei la NATO va avea loc după soluționarea disputei privind denumirea oficială a statului.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending