Connect with us

NATO

NATO și guvernul de la Skopje au început negocierile de aderare. Macedonia ar putea deveni anul viitor al 30-lea stat membru al Alianței

Published

on

Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei a marcat joi un pas important pe calea către apartenența sa la NATO, când au debutat două zile de discuții oficiale pentru aderare la sediul Alianței Nord-Atlantice de la Bruxelles, informează un comunicat al Alianței.

Discuțiile formale de aderare cuprind aspecte detaliate ale apartenenței, inclusiv aspecte politice, militare și juridice.

FOTO: NATO

Acestea au fost prezidate de asistentul secretarului general al NATO pentru politică și politică de securitate, Alejandro Alvargonzález, iar Macedonia a fost reprezentată de vicepremierul și ministrul apărării Radmila Šekerinska-Jankovska și delegația națională a țării la sediul NATO.

Ulterior, ministrul macedonean a discuta despre procesul de aderare în curs și cu Rose Gottemoeller, secretarul general adjunct al NATO.

Reamintim că discuțiile privind procesul de aderare au început în iulie, ca urmare a invitației aliaților la Summit-ul de la Bruxelles.

Recent, la reuniunea miniștrilor Apărării din țările aliate, secretarul general Jens Stoltenberg a anunțat că negocierile de aderare a Macedoniei la NATO ar putea fi încheiate până în luna ianuarie a anului 2019.

Declarația acestuia a fost o consecință a referendumului istoric privind modificarea denumirii Fostei Republicii Iugoslave a Macedoniei, încheiat duminică cu peste 90% din voturi în favoarea schimbării numelui țării, după acordul istoric dintre Macedonia și Grecia, fapt ce va debloca drumul Skopje-ului spre aderarea la NATO și la Uniunea Europeană.

Cea mai recentă aderare la NATO a avut în 2017, Muntenegru devenind al 29-lea stat membru al Alianței Nord-Atlantice. De altfel, din 1999 încoace 13 țări au aderat la Alianță, între care și România în anul 2004.

La un deceniu distanță de la summitul de la București, când invitația de aderare a Macedoniei a fost blocată, acordul istoric încheiat după 27 ani de dispute diplomatice între Skopje și Atena și rezultatul referendumului privind noul nume al Macedoniei au deblocat aderarea Macedoniei la NATO.

Macedonia s-a alăturat în 1995 Parteneriatului pentru Pace, iar în anul 1999 candidatura sa la NATO a fost formalizată prin lansarea ”Membership Action Plan”. Invitația de aderare a Macedoniei la NATO urma să fie făcută la summitul aliat de la București (3-4 aprilie 2008), însă aceasta a fost blocată de Grecia. În comunicatul final al summitului respectiv se convenea că aderarea Macedoniei la NATO va avea loc după soluționarea disputei privind denumirea oficială a statului.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Directorul SRI, vizită în SUA și la Bruxelles pe fondul “amplificării măsurilor de securitate pentru România și flancul estic NATO”. Eduard Hellvig s-a întâlnit cu directorii CIA și FBI

Published

on

© Serviciul Român de Informații

Zilele acestea, directorul Serviciului Român de Informații, Eduard Hellvig, însoțit de o delegație din conducerea instituției, a realizat o vizită partenerială la Bruxelles și în Statele Unite ale Americii. În cadrul acestor întâlniri a fost reconfirmat angajamentul ferm de a continua și de a dezvolta excelenta cooperare dintre serviciile de informații, potrivit unui comunicat al SRI.

“Pe parcursul întâlnirilor, conducerea SRI a avut întâlniri cu o serie de oficiali americani din domeniul informațiilor – Avril Haines, directorul Comunității Naționale de Informații a SUA, William J. Burns, directorul CIA și Christopher Wray, directorul FBI. De asemenea, au avut loc discuții cu Robin Dunnigan, Adjunct al Secretarului de Stat pentru Europa Centrală şi de Est în Biroul de Afaceri Europene şi Euroasiatice”, se arată în comunicat. 

De asemenea, pe agenda convorbirilor s-au regăsit subiecte de actualitate care privesc securitatea regională și globală, cu accent pe importanța schimbului de informații si al cooperării în domeniul intelligence.

“Discuțiile au prilejuit în egală măsură o analiză a situației de securitate din regiune și a capacităților comune prin care se poate crește nivelul rezilienței în fața amenințărilor constante la adresa securității naționale a ambelor state. De ambele părți a fost reconfirmat angajamentul ferm de a continua și de a dezvolta excelenta cooperare dintre serviciile de informații, precum și parteneriatul solid care leagă instituțiile și statele noastre”, conform informării publice a Serviciului Român de Informații.

Totodată, delegațiile română și cea americană au reconfirmat angajamentul ferm de a contracara factorii de risc care reprezintă provocări actuale de securitate pentru cele două state, pentru securitatea regională și globală.

“Vizita directorului SRI se înscrie în cadrul parteneriatului România-SUA pe componenta de Intelligence. Dialogurile au vizat în principal amplificarea măsurilor specifice de securitate pentru România și flancul de Est al NATO. Discuțiile au prilejuit în egală măsură o analiză a situației de securitate din regiune și a capacităților noastre comune cu scopul de a crește nivelul rezilienței în fața amenințărilor constante la adresa securității naționale a ambelor state”, potrivit unei declarații a purtătorului de cuvânt al SRI, Ovidiu Marincea.  

Anunțul vizitei directorului SRI în SUA vine după ce consilierii pe probleme de securitate națională ai președinților SUA și României au discutat marți la telefon, context în care au convenit asupra importanței unei coordonări strânse la nivel bilateral și prin intermediul NATO în ceea ce privește securitatea la Marea Neagră.

Separat, ministrul de externe Bogdan Aurescu a subliniat joi, în cadrul reuniunii de la Riga a miniștrilor de externe din NATO, importanța strategică a Mării Negre pentru securitatea euroatlantică, reamintind, alături de toți ceilalți miniștri de externe aliați, preocuparea României pentru situația de securitate din regiune generată de desfășurarea de trupe ruse la frontierele Ucrainei.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

SUA și NATO, sprijin pentru integritatea teritorială a Ucrainei: Obiectivul nostru este de a descuraja Rusia de la orice altă acțiune agresivă. Vor exista consecințe grave

Published

on

© NATO

SUA au evocat miercuri „probe” care ar arăta că Rusia ia în calcul „importante acțiuni agresive împotriva Ucrainei” şi au promis să o facă să plătească „un preţ ridicat” dacă va trece la fapte, relatează AFP, potrivit Agerpres

„Suntem profund preocupaţi de probele că Rusia a făcut planuri pentru acţiuni agresive semnificative împotriva Ucrainei, planuri care includ eforturi în vederea destabilizării Ucrainei din interior, precum şi operaţiuni militare la scară mare”, a declarat șeful diplomaţiei americane Antony Blinken, cu prilejul unei reuniuni a NATO de la Riga.

Reuniunea miniștrilor afacerilor externe ai statelor membre NATO a continuat în cursul zilei de 1 decembrie 2021 cu o sesiune de lucru cu participarea Georgiei și Ucrainei, care s-a focalizat asupra evoluțiilor de securitate regionale.

Antony Blinken a acuzat Moscova că reuneşte zeci de mii de soldaţi suplimentari în apropiere de frontieră. „Nu ştim dacă preşedintele Putin a luat o decizie privind invazia. Ştim că el este pe cale să desfăşoare capacitatea de a face acest lucru rapid, dacă ia decizia”, a precizat Blinken.

Citiți și: Secretarul de stat american: SUA sunt ”serios preocupate” de acţiunile şi declaraţiile Rusiei faţă de Ucraina

Amintim că președintele SUA, Joe Biden, l-a primit la Casa Albă pentru prima dată pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, în urmă cu trei luni,  iar cu acest prilej cei doi lideri au adoptat o declarație comună privind parteneriatul strategic SUA-Ucraina.

Mai mult, Antony Blinken a subliniat, de asemenea, că aliaţii NATO veghează ca Ucraina să aibă mijloace de a se apăra, afirmând că Alianţa „va examina ce trebuie să facă în cazul unei noi agresiuni ruse, pentru a-şi întări propriile apărări”, în cadrul unei consolidări a forţelor din flancul său estic.

În acest sens, secretarul general Jens Stoltenberg al Alianței a declarat, la finalul reuniunii de la Riga, că sprijinul NATO pentru integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei și Georgiei rămâne „de neclintit”, se arată în comunicatul oficial.

„Miniștrii de externe ai NATO s-au întâlnit cu partenerii Georgia și Ucraina. Miniștrii au precizat că orice nouă agresiune rusă împotriva Ucrainei va avea consecințe politice și economice grave. Trebuie să rămânem vigilenți și să evităm escaladarea”, a scris Stoltenberg, pe Twitter.

Miniștrii de externe ai statelor NATO au discutat, de asemenea, despre lecțiile ce trebuie trase din misiunea de aproape două decenii a Alianței în Afganistan. Evoluțiile din Balcanii de Vest au fost pe ordinea de zi, Finlanda, Suedia și Înaltul Reprezentant al UE alăturându-se discuțiilor.

Națiunile NATO au observat o consolidare semnificativă a Rusiei și o concentrare neobișnuită de forțe în Ucraina și în jurul acesteia.

„Nu numai că Rusia și-a sporit prezența militară mai aproape de granițele Ucrainei, dar a folosit și forța militară împotriva Ucrainei. Au făcut acest lucru în 2014, când au invadat și anexat ilegal Crimeea, care face parte din Ucraina, și continuă să sprijine separatiștii înarmați din Donbass, în estul Ucrainei”, a punctat Stoltenberg, potrivit unui comunicat de presă.

Secretarul general a declarat că NATO a făcut apel la Rusia să detensioneze situația. „Putem spera la ce e mai bun și putem face apel la Rusia să nu folosească din nou forța militară împotriva unei Ucraine suverane și independente, dar trebuie să fim pregătiți pentru ce e mai rău”, a mai spus el.

Unele națiuni NATO – inclusiv Statele Unite – au oferit ajutor Ucrainei în lupta sa. NATO a oferit instruire serviciilor ucrainene și a oferit consultanță oficialilor ucraineni cu privire la modalitățile de îmbunătățire a capacităților lor.

Stoltenberg a calificat intensificarea acțiunilor rusești drept “inexplicabilă și nejustificată”, iar națiunile NATO doresc ca rușii să înceteze provocările. „Dacă fac contrariul și decid de fapt să folosească din nou forța împotriva Ucrainei, atunci am spus clar… în timpul reuniunii miniștrilor de externe ai NATO de astăzi din Letonia, că Rusia va trebui atunci să plătească un preț mare; vor exista consecințe grave pentru Rusia. Și acesta este un mesaj clar din partea NATO”, a subliniat secretarul general al NATO.

„Rămânem uniți în obiectivul nostru de a descuraja Rusia de la orice altă acțiune agresivă”, a mai scris Jens Stoltenberg, pe Twitter.

În context, secretarul american al apărării Lloyd Austin a sugerat joi că orice răspuns al SUA la acţiunile Rusiei în legătură cu Ucraina ar putea fi dat împreună cu comunitatea internaţională, în timp ce a cerut Moscovei transparenţă cu privire la concentrarea sa militară, relatează Reuters, potrivit Agerpres.

Austin, aflat într-o vizită în Coreea de Sud, şi-a exprimat de asemenea speranţa că Statele Unite şi Rusia ar putea lucra pentru “a rezolva problemele şi preocupările şi a reduce +temperatura+ în regiune”.

La rândul său, secretarul de stat american Antony Blinken a avertizat Moscova să-şi retragă trupele de la graniţa cu Ucraina, declarând că o invazie rusă ar provoca sancţiuni ce ar lovi Moscova mai puternic decât oricare dintre cele impuse până acum.

Citiți și: Președintele Volodimir Zelenski: Parteneriatul american este crucial pentru ucrainieni


Ucraina, o fostă republică sovietică ce aspiră să se alăture Uniunii Europene şi NATO, a devenit principalul punct de conflict între Rusia şi Occident, în condiţiile în care relaţiile s-au deteriorat până la cel mai grav nivel din cele trei decenii de la încheierea Războiului Rece. Ucraina spune că Rusia a desfăşurat peste 90.000 de militari de-a lungul lungii lor graniţe comune.

Moscova acuză Kievul că îşi urmăreşte propria consolidare militară. Ea a respins ca fiind incendiare sugestiile că se pregăteşte pentru un atac asupra Ucrainei, dar şi-a apărat dreptul de a desfăşura trupe pe propriul său teritoriu după cum consideră de cuviinţă.

Continue Reading

NATO

NATO: Bogdan Aurescu a invocat “importanța strategică a Mării Negre pentru securitatea euroatlantică” și preocuparea României față de desfășurarea de trupe ruse în regiune

Published

on

© Bogdan Aurescu/ Twitter

Ministrul de externe Bogdan Aurescu a subliniat joi, în cadrul reuniunii de la Riga a miniștrilor de externe din NATO, importanța strategică a Mării Negre pentru securitatea euroatlantică, reamintind, alături de toți ceilalți miniștri de externe aliați, preocuparea României pentru situația de securitate din regiune generată de desfășurarea de trupe ruse la frontierele Ucrainei, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Ministrul Bogdan Aurescu a participat miercuri, 1 decembrie 2021, la cea de a doua zi a reuniunii miniștrilor de externe din statele membre ale NATO, care se desfășoară la Riga, în Letonia, în perioada 30 noiembrie – 1 decembrie 2021

În cea de-a doua zi a reuniunii ministeriale, lucrările au debutat cu o sesiune cu participarea Georgiei și Ucrainei, dedicată unui schimb de opinii cu privire la evoluțiile îngrijorătoare de securitate din regiune și relației parteneriale a NATO cu cele două state aspirante. 

În debutul reuniunii, Secretarul General NATO, Jens Stoltenberg, a adresat ministrului român de externe Bogdan Aurescu felicitări cu ocazia Zilei Naționale a României.

Reamintind, alături de toți ceilalți miniștri de externe aliați, preocuparea României pentru situația de securitate din regiune generată de desfășurarea de trupe ruse la frontierele Ucrainei, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat încă o dată importanța strategică a Mării Negre pentru securitatea euroatlantică.

În acest context, Bogdan Aurescu a reiterat, pe lângă necesitatea continuării eforturilor pentru consolidarea posturii aliate de descurajare și apărare în mod coerent și cuprinzător pe întreg Flancul Estic, importanța implementării consecvente a măsurilor de asistență ale NATO, în vederea creșterii rezilienței partenerilor. De asemenea, a reiterat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Georgiei și Ucrainei și pentru aspirațiile lor euroatlantice, încurajând valorificarea la maximum a instrumentelor parteneriale puse la dispoziție de NATO. 

Astfel, ministrul Aurescu a arătat că Alianța trebuie să-și intensifice angajamentul politic și practic cu cele două state partenere, fiind necesară implementarea integrală a pachetului de măsuri privind Marea Neagră, a Pachetului Cuprinzător de Asistență pentru Ucraina și a Pachetului Substanțial NATO-Georgia. A mai arătat necesitatea de intensificare a cunoașterii situaționale în regiune, a sprijinului pentru capacitățile partenerilor de contracarare a activităților hibride, pentru mai multe exerciții comune și pentru consolidarea rezilienței, amintind în acest context rolul Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență, care va fi util și pentru parteneri ca Georgia și Ucraina. 

Această reuniune a fost urmată de o sesiune în format aliat privind Afganistanul, pe baza elementelor desprinse în urma procesului aliat privind extragerea lecțiilor învățate. 

Șeful diplomației române a subliniat că este necesar ca NATO să rămână în continuare vigilentă față de evoluțiile din acest stat și din regiune, pentru a putea anticipa potențialele riscuri, inclusiv teroriste, la adresa securității aliate. De asemenea, s-a referit la necesitatea de identificare a modalităților prin care pot fi păstrate progresele pentru societatea afgană facilitate de prezența NATO, în special în privința accesului la educație, sănătate, drepturile fetelor și femeilor, în contextul dificultăților generate de schimbările politice din Afganistan. În acest sens, a subliniat necesitatea ca acea parte a societății afgane care împărtășește valorile occidentale să continue să fie sprijinită. Totodată a subliniat că aceste lecții învățate în urma implicării NATO în Afganistan trebuie puse în valoare inclusiv în contextul negocierilor Noului Concept Strategic. 

Ministeriala de externe a NATO s-a încheiat cu o întâlnire a aliaților cu Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Finlanda și Suedia, pentru un schimb de opinii privind Balcanii de Vest. 

Ministrul Bogdan Aurescu a evidențiat relevanța strategică pentru Alianță a regiunii Balcanilor de Vest și necesitatea continuării sprijinului și implicării NATO, în coordonare mai strânsă cu Uniunea Europeană, pentru consolidarea capacităților partenerilor din regiune de a gestiona provocările curente și a asigura o viziune strategică privind integrarea europeană și euroatlantică a acestor state. A subliniat necesitatea ca NATO și UE să combată activ, împreună, influența unor actori terți care doresc să obstrucționeze integrarea europeană și euroatlantică a statelor din regiune. 

A menționat, de asemenea, importanța intensificării dialogului politic cu statele din regiune, a sprijinirii procesului de reforme, inclusiv prin alocarea de resurse suplimentare, a creșterii rezilienței, a păstrării unei prezențe semnificative pe teren a NATO și a UE, respectiv a unei mai bune comunicări strategice comune UE-NATO. 

Separat, Bogdan Aurescu a exprimat îngrijorarea României faţă de deteriorarea contextului de securitate în regiunea Sahel, în cadrul unei reuniuni pe această temă.

Potrivit unui comunicat de presă al MAE, Bogdan Aurescu a participat, miercuri, alături de o serie de omologi aliaţi din Suedia, Cehia, Danemarca, Belgia, Spania, Grecia, Ungaria, Olanda, Portugalia şi reprezentanţi din SUA, Regatul Unit, Italia, Lituania, la o reuniune organizată de omologul francez pe tema situaţiei din regiunea Sahel, ce s-a desfăşurat la Riga, în marja reuniunii miniştrilor Afacerilor Externe din statele membre NATO.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA9 mins ago

UE și alți 67 de membri OMC încheie un acord istoric pentru reducerea birocrației în comerțul cu servicii

CHINA19 mins ago

Declarație comună UE-SUA: Suntem profund îngrijorați privind „acțiunile problematice și unilaterale” ale Chinei în Marea Chinei de Sud și de Est

ROMÂNIA35 mins ago

Klaus Iohannis: Lupta împotriva discriminării și asigurarea unui trai decent pentru persoanele cu dizabilități trebuie să constituie o prioritate pentru statul român

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI55 mins ago

Eurodeputatul Mircea Hava: Digitalizarea ne obligă să avem un internet sigur, iar UE va avea o legislație care să ne protejeze

Gheorghe Falcă1 hour ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: România a primit prima tranșă din PNNR. Țara noastră are șansa dezvoltării prin proiecte durabile și sustenabile

Daniel Buda2 hours ago

Comisia ANIT din Parlamentul European a adoptat compromisul propus de eurodeputatul Daniel Buda care permite continuarea transportului de animale vii către țările terțe

U.E.5 hours ago

Germania și-a luat rămas bun de la Angela Merkel, primul cancelar femeie și est-german al țării, prin cea mai solemnă ceremonie militară: “Simt mai presus de orice recunoștință și smerenie”

ROMÂNIA5 hours ago

România a repatriat 122 de cetățeni români și 62 de cetățeni UE din Maroc: “În vremuri de criză, solidaritatea este cheia”

U.E.16 hours ago

Angela Merkel și Olaf Scholz susțin vaccinarea obligatorie, în timp ce anunță noi restricții în Germania: Avem nevoie de un “act de solidaritate națională”

PARLAMENTUL EUROPEAN18 hours ago

Președintele francez pledează pentru liste transnaționale și ”drept de inițiativă” pentru Parlamentul European, ”un spațiu democratic unic în lume”

ROMÂNIA2 days ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE2 days ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.4 days ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA5 days ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

INTERVIU Eurodeputatul Victor Negrescu: Salariul minim european are menirea să crească standardele sociale în Europa, oferind oportunități egale pentru toți europenii care lucrează în orice stat membru

Team2Share

Trending