Premierul nipon, Fumio Kishida, s-a deplasat marți la Bucea, oraș-martir aflat lângă Kiev, devenit simbol al atrocităților ocupației ruse, în cadrul primei sale vizite ”istorice” în Ucraina, anunță AFP, citat de Agerpres.

Oficialul japonez a ajuns în acest oraș ucrainean cu trenul, la începutul după-amiezii, la scurtă vreme după ce a ajuns în Kiev și înaintea întâlnirii cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski.

”Lumea a fost uimită să vadă civili nevinovați uciși la Bucea în urmă cu un an. Simt cu adevărat furie față de această atrocitate la vizitarea fiecărui loc de aici”, a declarat Kishida. El a transmis condoleanțele tuturor victimelor și răniților în numele Japoniei, conform Deutsche Welle. 

Deplasarea lui Kishida în această ţară în război este calificată de Kiev drept ”istorică”.

”Această vizită istorică este un semn de solidaritate şi de cooperare puternică între Ucraina şi Japonia”, a declarat pe Facebook ministrul-adjunct al afacerilor externe ucrainean Emine Djeppar, postând fotografii cu Fumio Kishida pe peronul gării din Kiev.

With #Japan‘s PM Kishida Fumio @kishida230 we paid tribute to 🇺🇦 fallen soldiers in 🇷🇺war against #Ukraine. Our country & Japan are united in our aim to restore justice and protect democracies from #russian tyranny.
🇺🇦 🇯🇵 pic.twitter.com/mQrLFTY06v

— Emine Dzheppar (@EmineDzheppar) March 21, 2023

”Suntem recunoscători faţă de Japonia pentru solida sa susţinere şi contribuţia sa la viitoarea noastră victorie”, a adăugat ea.

Together with #Japan‘s PM Kishida Fumio @kishida230 we visited #Bucha which survived 🇷🇺 occupation last year.🇺🇦is grateful to government of 🇯🇵for helping us to overcome difficult winter& providing generators to our people.
With such partners as Japan, we will rebuild our country. pic.twitter.com/YXeHDaahjm

— Emine Dzheppar (@EmineDzheppar) March 21, 2023

Kishida, singurul lider din G7 care nu efectuease încă o vizită la Kiev de la începutul invaziei ruse, a devenit primul premier japonez care se deplasează într-o zonă de război după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, în contextul în care, președintele chinez, Xi Jinping, este prezent la Moscova pentru o întâlnire cu Vladimir Putin, având drept punct principal al discuțiilor războiul rus din Ucraina.

Premierul nipon urmează apoi să aibă o întrevedere cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, pentru a-i prezenta ”respectul său pentru curajul şi perseverenţa poporului care îşi apăra patria sub comanda sa, precum şi solidaritatea şi susţinerea infailibilă acordată Ucrainei de Japonia şi de G7”, președinție asigurată în acest an de ţara asiatică , a precizat diplomaţia niponă într-un comunicat.

Japonia s-a alăturat aliaților occidentali în impunerea de sancțiuni Rusiei pentru invazia sa în Ucraina și a oferit, de asemenea, sprijin Kievului.

De asemenea, națiunea a luat măsura neobișnuită de a trimite echipamente defensive și de a oferi refugiu celor care fug de conflict.

Cu toate acestea, din cauza constituției postbelice a națiunii care limitează capacitatea militară a acesteia la măsuri defensive, Japonia nu a oferit sprijin militar.

Preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit, miercuri, cu autorităţile locale din Kyoto, context în care a afirmat că România şi Japonia sunt mai apropiate decât oricând şi şi-a exprimat speranţa ca în curând Kyoto să se înfrăţească cu o localitate din România.

“România şi Japonia sunt acum mai apropiate decât oricând. În actualul context global, marcat de război şi de tensiuni regionale, este important să ne bazăm unii pe ceilalţi pentru a apăra valorile fundamentale care ne definesc – dorinţa de pace şi securitate, libertatea, democraţia şi drepturile omului, ordinea internaţională bazată pe reguli. Pe acest fundal, doresc să îmi exprim deplina încredere în dezvoltarea continuă a legăturilor dintre ţările şi cetăţenii noştri, dintre oraşele noastre. Sper ca în curând Kyoto să se poată înfrăţi cu o localitate din România, pentru a oferi ocazia punerii în practică a potenţialului uman şi economic încă nedescoperit dintre comunităţile noastre”, a spus şeful statului la întâlnirea cu guvernatorul prefecturii Kyoto, viceprimarul oraşului Kyoto şi vicepreşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie.

La întrevedere a participat şi soţia preşedintelui, Carmen Iohannis. De asemenea, au fost prezenţi ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, consilierii prezidenţiali Luminiţa Odobescu, Daniela Bârsan şi Cosmin Marinescu, ambasadorul României în Japonia, Ovidiu Dranga.

Preşedintele Iohannis le-a mulţumit autorităţilor locale din Kyoto pentru primire.

“Mă aflu pentru prima dată la Kyoto şi vă mărturisesc că sunt deosebit de impresionat de frumuseţea acestui loc unic în lume, pe bună dreptate renumit pentru istoria milenară atât de bine păstrată. În egală măsură, am fost extrem de impresionat de locuitorii oraşului. Entuziasmul şi căldura din inimile lor, precum şi măiestria cu care păstrează viu patrimoniul local îmi vor rămâne pentru totdeauna adânc întipărite în suflet”, a declarat şeful statului.

El a subliniat că vizita la Kyoto completează succesul vizitei pe care a întreprins-o la Tokyo.

Președintele Klaus Iohannis efectuează, în perioada 6-10 martie 2023, o vizită oficială în Japonia, țara care deține președinția G7, și o vizită de stat în Republica Singapore, având ca obiectiv de politică externă consolidarea rolului României în spațiul indo-pacific.

Luni, președintele s-a întâlnit cu președinții Dietei japoneze, iar marți șeful statului a fost primit de împăratul Naruhito la Palatul Imperial din Tokyo.

Tot marți, preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Japoniei, Fumio Kishida, au semnat Declaraţia Comună de instituire a Parteneriatului Strategic dintre România şi Japonia, al doilea astfel de parteneriat pe care România îl încheie cu o țară asiatică, într-un moment în care Japonia asigură președinția grupului G7 al celor mai dezvoltate economii democratice și la capătul a cinci ani de negocieri.

România sprijină aprofundarea implicării Japoniei în cooperarea cu Uniunea Europeană și NATO, dar și cu formate regionale precum grupul București 9, care reunește aliații de pe flancul estic al NATO, și cu Inițiativa celor Trei Mări, platforma care aduce laolaltă cele 12 țări membre ale UE cuprinse între mările Adriatică, Baltică și Neagră.

Aceasta este concluzia unei întrevederi bilaterale între ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, și omologul său nipon, Yoshimasa Hayashi, care a avut loc marți, la Tokyo, după ceremonia semnării Declarației Comune prin care președintele Klaus Iohannis și premierul Fumio Kishida au pus bazele Parteneriatului Strategic bilateral.

“Am exprimat speranța României de a consolida legăturile politice, economice, sectoriale și culturale”, a scris Aurescu, pe Twitter.

În cadrul întrevederii, șefii diplomațiilor română și niponă au revizuit agenda de priorități comune, bazate pe valori și interese democratice. Prioritățile vizează infrastructura, securitatea energetică și legăturile interumane.

“Am subliniat sprijinul României pentru aprofundarea angajamentului valoros al Japoniei în raport cu UE, NATO, București 9 și Inițiativa celor Trei Mări“, a mai completat Aurescu.

Substantial talks with 🇯🇵 FM #Hayashi @MofaJapan_en, in the margins of the official visit of President @KlausIohannis, welcoming the historic launching today of RO-JP #StrategicPartnership in #Tokyo! I underlined 🇷🇴’s hope for enhanced political, economic, sectoral&cultural ties. pic.twitter.com/AMWBfux1hj

— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) March 7, 2023

Preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Japoniei, Fumio Kishida, au semnat, marţi, la Tokyo, Declaraţia Comună de instituire a Parteneriatului Strategic dintre România şi Japonia, al doilea astfel de parteneriat pe care România îl încheie cu o țară asiatică, într-un moment în care Japonia asigură președinția grupului G7 al celor mai dezvoltate economii democratice și la capătul a cinci ani de negocieri.

Instituirea Parteneriatului Strategic cu Japonia va marca, astfel, avansarea cooperării româno-japoneze la cel mai înalt nivel și trecerea la o etapă superioară de valorificare a potențialului bilateral, în baza valorilor și a principiilor împărtășite de cele două țări, pe trei dimensiuni cheie: politica externă și dialogul pe teme de securitate, cooperarea economică și în domeniul asistenței pentru dezvoltare, respectiv cooperarea în domeniile culturii, științei și tehnologiei, inovării, cercetării și dezvoltării.

În context, premierul japonez a afirmat că securitatea Europei şi cea din Indo-Pacific nu trebuie discutate în mod separat, iar președintele Klaus Iohannis a punctat că România recunoaște importanța noii Strategii naționale de securitate a Japoniei, invitându-l pe Fumio Kishida să participe la summitul Inițiativei celor Trei Mări de la București.