Connect with us

NATO

NATO și SUA au trimis Rusiei propunerile lor ca răspuns la documentele Moscovei: Principiile securității europene includ dreptul fiecărei țări de a-și alege alianțele

Published

on

© NATO

Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică au transmis miercuri propunerile de securitate drept răspuns la propunerile Rusiei, asupra cărora Moscova a cerut un răspuns din partea Vestului. Propunerile occidentale, prezentate succint de șeful diplomației SUA, Antony Blinken, și de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în conferințe de presă separate, subliniază că nu va exista nicio schimbare în politica uşilor deschise a Alianței, în timp ce aliații fac apel pentru ca Rusia şi NATO să-şi restabilească reciproc misiuni la Bruxelles şi Moscova şi să utilizeze pe deplin canalele militare de comunicare pentru a promova transparenţa şi reducerea riscurilor.

Având în vedere consolidarea militară continuă a Rusiei în Ucraina și în jurul acesteia, secretarul general Jens Stoltenberg a confirmat miercuri că NATO a transmis propunerile sale scrise Rusiei, în paralel cu Statele Unite.

Ne aflăm în fața unui moment critic pentru securitatea euro-atlantică“, a afirmat Stoltenberg, cerând Rusiei să contribuie la detensionarea situației cauzate de acumulările sale de forțe militare în jurul Ucrainei.

 

Cele trei domenii pe care NATO va dialoga cu Rusia. Securitatea europeană, discutată doar sub principiile Actului Final de la Helsinki

Secretarul general a spus că aliații văd trei domenii principale în care există loc de progres: relațiile NATO-Rusia cu accent pe restabilirea canalelor de comunicare diplomatică și militară; securitatea europeană prin respectarea principiilor sale fundamentale, inclusiv situația din Ucraina și din jurul acesteia; și reducerea riscurilor, transparența și controlul armelor.

“În primul rând, relațiile NATO-Rusia. Rusia a tăiat legăturile diplomatice cu NATO, ceea ce face ca dialogul nostru să fie mai dificil. Prin urmare, ar trebui să restabilim birourile noastre respective la Moscova și la Bruxelles. Ar trebui, de asemenea, să folosim la maximum canalele noastre de comunicare existente între militari, pentru a promova transparența și a reduce riscurile, și să analizăm, de asemenea, înființarea unei linii telefonice civile pentru situații de urgență”, a precizat înaltul oficial aliat.

În al doilea rând, Stoltenberg a invocat securitatea europeană, inclusiv situația din Ucraina și din jurul acesteia.

Suntem pregătiți să ascultăm preocupările Rusiei și să ne angajăm într-o conversație reală cu privire la modul în care să susținem și să consolidăm principiile fundamentale ale securității europene pe care le-am semnat cu toții, începând cu Actul final de la Helsinki. Acestea includ dreptul fiecărei națiuni de a-și alege propriile acorduri de securitate“, a afirmat secretarul general al NATO, în contextul în care Actul din 1975 a consfințit decalogul principiilor care “guvernează” relațiile dintre statele participante și care cuprind principiul respectării suveranității, al nerecurgerii la amenințarea sau la folosirea forței, al inviolabilității frontierelor, al integrității teritoriale a statelor sau a reglementării pașnice a diferendelor.

El a insistat că Rusia ar trebui să se abțină de la poziționarea de forță coercitivă, de la retorica agresivă și de la activitățile răuvoitoare îndreptate împotriva aliaților și a altor națiuni.

De asemenea, Rusia ar trebui să își retragă forțele din Ucraina, Georgia și Moldova, unde sunt desfășurate fără consimțământul acestor țări, iar toate părțile ar trebui să se angajeze în mod constructiv în eforturile de soluționare a conflictelor, inclusiv în formatul Normandia“, a subliniat secretarul general.

Al treilea domeniu vizează reducerea riscurilor, transparența și controlul armelor.

Stoltenberg a subliniat că aliații sunt pregătiți să se reunească în cadrul Consiliului NATO-Rusia “cât mai curând posibil” pentru a aborda aceste aspecte mai în detaliu, dar nu vor face compromisuri în ceea ce privește principiile fundamentale pe care se bazează securitatea euro-atlantică.

Șeful diplomației SUA, dispus să se reîntâlnească cu omologul rus

Secretarul de stat american Antony Blinken a anunţat miercuri că SUA au transmis răspunsurile scrise la cererile Rusiei privind garanţiile de securitate, ca parte a negocierilor pentru evitarea unei escaladări militare ruse împotriva Ucrainei, şi a subliniat că nu va exista nicio schimbare în politica uşilor deschise a Washingtonului privind NATO.

Potrivit lui Antony Blinken, care s-a declarat pregătit să discute cu ministrul de externe rus Serghei Lavrov ”în zilele următoare”, răspunsul SUA transmis Moscovei reafirmă că Ucraina îşi poate alege singură alianţele.

“Documentul pe care l-am prezentat include preocupările Statelor Unite și ale aliaților și partenerilor noștri cu privire la acțiunile Rusiei care subminează securitatea, o evaluare principială și pragmatică a preocupărilor pe care Rusia le-a exprimat și propriile noastre propuneri pentru domeniile în care am putea găsi un teren comun. Facem clar că există principii fundamentale pe care ne-am angajat să le susținem și să le apărăm – inclusiv suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și dreptul statelor de a-și alege propriile acorduri și alianțe de securitate. Am abordat posibilitatea unor măsuri reciproce de transparență în ceea ce privește poziția forțelor în Ucraina, precum și măsuri de creștere a încrederii în ceea ce privește exercițiile și manevrele militare în Europa. Și abordăm și alte domenii în care vedem un potențial de progres, inclusiv controlul armelor legat de rachetele din Europa, interesul nostru pentru un acord de continuare a Tratatului New START care să acopere toate armele nucleare și modalități de creștere a transparenței și a stabilității. Am prezentat aceste idei deoarece au potențialul – dacă sunt negociate cu bună credință – de a spori securitatea noastră și a aliaților și partenerilor noștri, abordând în același timp preocupările declarate ale Rusiei prin angajamente reciproce”, a spus Blinken, conform transcriptului declarațiilor sale, furnizat de Departamentul de Stat.

Rusia a primit răspunsurile și propunerile Statelor Unite

Ambasadorul SUA la Moscova, John Sullivan, a venit miercuri la sediul MAE rus pentru a transmite răspunsurile scrise ale Washingtonului la cererile Moscovei privind securitatea europeană, a anunţat diplomaţia rusă într-un comunicat, relatează agenţiile internaţionale de presă, potrivit Agerpres.

Ambasadorul american John Sullivan a fost primit de viceministrul de externe rus Alexandr Gruşko şi ”a transmis răspunsul scris al administraţiei americane la proiectul de tratat bilateral asupra garanţiilor de securitate prezentat anterior de partea rusă”, precizează MAE rus, confirmând astfel o primă informaţie în acest sens comunicată de ziarul rus Kommersant.

Ce a propus Rusia?

Propunerile de securitate ale Moscovei, publicate pe 17 decembrie 2021 și dublate de acumulări masive de trupe rusești la frontiera cu Ucraina, cuprind solicitări ca Ucraina și Georgia să nu fie primite niciodată în NATO și ca Alianța Nord-Atlantică să își retragă prezența militară din țările care au aderat la NATO după 1997, între acestea regăsindu-se și România. Astfel de cerințe din partea Rusiei ar presupune închiderea structurilor NATO de pe teritoriul României, retragerea forțelor americane și aliate din bazele militare de la Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii sau sistarea misiunilor de poliție aeriană aliate la Marea Neagră, pretenții considerate nefondate de SUA, NATO și România.

Propunerile Rusiei au devenit la începutul anului baza unui dialog diplomatic pentru detensionarea situației, deși ambele solicitări au fost respinse de americani și europeni, care au reafirmat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei, pentru politica ușilor deschise a NATO și au respins orice pretenții legate de sfere de influență.

Cum s-au desfășurat discuțiile?

Astfel, săptămâna 10-16 ianuarie a fost una a tratativelor pentru securitatea europeană. Diplomații Statelor Unite și Rusiei s-au întâlnit la Geneva în cadrul dialogului pentru stabilitate strategică, cadru în care SUA au avertizat că nu vor permite Rusiei să pună capăt politicii ușilor deschise a NATO, în timp ce Moscova cere garanţii ”scrise în piatră” că Ucraina şi Georgia nu vor adera la NATO.

La Bruxelles, reprezentanții celor 30 de țări aliate și cei ai Federației Ruse s-au întrunit în cadrul Consiliului NATO-Rusia, iar țările NATO au subliniat cu fermitate că nu vor renunța la capacitatea lor de a se proteja și apăra reciproc și nici la prezența forțelor lor militare pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice

Ultimul recital diplomatic de la momentul respectiv a avut loc la Viena, unde ambasadorii statelor OSCE au discutat situația de securitate din Europa, cu Statele Unite avertizând că nu vor tolera sferele de influență și nu vor limita dreptul suveran al națiunilor de a-și alege alianțele.

În tot acest răstimp, Statele Unite s-au consultat îndeaproape cu aliații europeni, fiecare reuniune dintre cele amintite fiind precedate fie de o videoconferință a miniștrilor de externe din NATO, fie de discuții în persoană între secretarul de stat adjunct al SUA Wendy Sherman și ambasadorii țărilor NATO, respectiv ambasadorii țărilor Uniunii Europene.

Săptămâna 17-23 ianuarie a fost consacrată rundelor de întâlniri și discuții între liderii aliaților din NATO, între SUA și Uniunea Europeană, precum și între miniștrii de externe occidentali și Ucraina, în semn de susținere față de aceasta prin vizite ale șefilor diplomațiilor germană și americană la Kiev. Rundele de întâlniri diplomatice s-au încheiat pe 22 ianuarie, la Geneva, cu o întâlnire de “cod roșu diplomatic” între secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, și ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov.

România, vizată de pretențiile Rusiei. Bucureștiul și NATO au denunțat aceste solicitări

Ca o ilustrare a complexităţii situaţiei de securitate din Europa, diplomaţia rusă a ales chiar ziua întrevederii dintre ministrul de externe Serghei Lavrov şi secretarul de stat american Antony Blinken pentru a insista asupra retragerii trupelor străine ale NATO din ţările care au aderat la această alianţă după 1997, menţionând explicit România şi Bulgaria. Aceste pretenții au fost respinse, pe rând, de România și de Alianța Nord-Atlantică prin secretarul general adjunct și purtătorul de cuvânt.

Două devize: “Rusia nu are forța Occidentului unit” și “nimic despre Ucraina fără Ucraina, nimic despre NATO fără NATO, nimic despre Europa fără Europa”

Antony Blinken şi ministrul de externe rus Serghei Lavrov au avut o întâlnire de o oră şi jumătate, la Geneva, considerată o reuniune de “cod roșu diplomatic” pe fondul tensiunilor în creștere și al riscurilor unei invazii militare a Rusiei în Ucraina, la capătul căreia cei doi șefi ai diplomațiilor au afirmat, în conferinţe de presă separate, că Statele Unite au promis un răspuns scris săptămâna viitoare asupra cererilor Moscovei cu privire la arhitectura de securitate europeană, după care va avea loc o nouă întâlnire la acelaşi nivel.

Cu toate acestea, răspunsul SUA va avea în vedere o “regulă inviolabilă”, după cum a fost descrisă de Blinken: “nimic despre Ucraina fără Ucraina, nimic despre NATO fără NATO, nimic despre Europa fără Europa”. 

Mai mult, șefii diplomațiilor așa-numitei “cvadrilaterale transatlantice” – SUA, Marea Britanie, Franța și Germania – s-au întrunit la Berlin pentru a reafirma disponibilitatea lor de a impune Rusiei consecințe masive și costuri economice severe dacă va interveni militar în Ucraina, acolo unde SUA au anunțat sancțiuni împotriva unor agenți ruși, acuzați de activități de influențare și destabilizare a Ucrainei și au transmis mesajul căRusia nu are forța Occidentului unit“. Dar, cancelarul Germaniei a cerut Statelor Unite şi Uniunii Europene să reflecteze cu atenţie când iau în calcul sancţiuni împotriva Rusiei în cazul unei agresiuni a acesteia contra Ucrainei, subliniind că “trebuie să luăm în considerare consecinţele (sancţiunilor) asupra noastră”.

Franța, țara ce asigură președinția Consiliului UE, respinge, în consonanță cu România și Polonia, conceptul sferelor de influență, însă Parisul insistă pentru “dialog direct și ferm” UE-Rusia privind arhitectura de securitate europeană. Președintele Emmanuel Macron, care consideră că dialogul cu Rusia trebuie să continue fără naivitate, s-a distins deja prin prezentarea, în plenul Parlamentului European, a priorităților președinției franceze a Consiliului UE, prilej cu care a pledat pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru o nouă ordine de securitate europeană bazată pe reguli și care să fie prezentată spre negociere Rusiei. O astfel de propunere de securitate a fost, însă, declinată de șeful diplomației Uniunii Europene, Josep Borrell, chiar dacă acesta nu are nicio putere instituțională în a impune înlăturarea unui astfel de subiect de pe agenda europeană. Între timp, miniștrii de externe europeni au adoptat un set de concluzii comune prin care au respins conceptul ”sferelor de influență” și au reafirmat că securitate europeană este indivizibilă, în timp ce România a propus organizarea unei reuniuni a miniștrilor de externe din UE la Kiev, în semn de solidaritate cu Ucraina.

Nu în ultimul rând, președintele american Joe Biden și liderii UE, NATO, Franței, Germaniei, Italiei, Marii Britanii și Poloniei au subliniat luni importanța unității transatlantice într-un “moment critic” pentru securitatea europeană și au precizat că orice nouă agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei va avea un cost ridicat, inclusiv prin “consolidarea securității pe flancul estic”.

Discuțiile diplomatice, în oglindă cu încordarea mușchilor militari

Rusia continuă acumulările sale de trupe la granița cu Ucraina și în regiunea Mării Negre, deși afirmă că nu plănuiește să atace Ucraina, în timp ce SUA, aliații din NATO și Uniunea Europeană fac apel la detensionarea situației. Moscova a transportat echipament militar în regiune și a comasat peste 125.000 de soldați la granița cu Ucraina, iar Statele UniteMarea Britanie și țările baltice au promis și trimis arme defensive Ucrainei.

Între timp, NATO a anunțat că aliații și-au plasat forțele în așteptare și trimit nave și avioane de vânătoare suplimentare ca parte a dislocărilor militare nord-atlantice din Europa de Est, consolidând disuasiunea și apărarea aliată în timp ce Rusia își continuă consolidarea militară în Ucraina și în jurul acesteia. De asemenea, Pentagonul a anunțat că a plasat 8.500 de militari americani în stare de pregătire sporită pentru a fi desfășurați în Europa de Est, având în vedere provocările continue ale Rusiei de-a lungul graniței cu Ucraina.

În ceea ce privește România și regiunea Mării Negre,președintele american Joe Biden a anunțat că Statele Unite vor crește prezența lor militară în Polonia, România și celelalte țări de pe flancul estic al NATO dacă Rusia va invada Ucraina. Un alt anunț de acest tip a venit și din partea Franței, care prin intermediul președintelui Emmanuel Macron și-a afirmat disponibilitatea de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România

Pe fondul concentrării de trupe rusești în regiune, și Spania trimite nave de război și ia în calcul trimiterea de avioane de luptă în Marea Neagră, iar Franța va desfășura nave și avioane în apropiere de România, în timp ce Germania va trimite avioane de luptă la Marea Neagră, respingând solicitările Rusiei de retragere a forțelor NATO din România.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Președintele Poloniei: Joe Biden ar putea veni în luna februarie în partea noastră de Europă, Europa Centrală, care se întinde din România până în Estonia

Published

on

© Joe Biden / Twitter

Preşedintele SUA, Joe Biden, ar putea să efectueze o vizită în Europa Centrală cel mai probabil în luna februarie, a anunţat miercuri Poloniei, Andrzej Duda, adăugând că nu ştie deocamdată care dintre ţările din regiune ar fi incluse ca destinaţii în cadrul acestei vizite a lui Joe Biden, relatează Reuters, potrivit Agerpres.

“Cel mai probabil, preşedintele va veni în partea noastră de Europă în luna februarie”, a afirmat Duda în cursul unei conferinţe de presă susţinute la Riga, în Letonia, unde se află într-o vizită de lucru.

“Partea noastră de Europă înseamnă Europa Centrală … aceasta este o zonă care se întinde din România până în Estonia”, a mai spus preşedintele polonez, indicând că pe moment este dificil de spus concret care sunt ţările pe care Joe Biden le va vizita cu acest prilej. Deocamdată, “nu avem astfel de informaţii”, a adăugat el.

Anterior, publicaţia poloneză Dziennik Gazeta Prawna lăsase să se înţeleagă că liderul ucrainean Volodimir Zelenski ar putea să aibă o întâlnire cu preşedintele Joe Biden la sfârşitul lunii februarie, când şeful Casei Albe este aşteptat să efectueze o vizită în Polonia, potrivit ediţiei de miercuri a Ukrainska Pravda.

Conform ziarului polonez, pentru această întrevedere sunt luate în considerare două oraşe din Polonia – capitala Varşovia şi Rzeszów, din sud-estul ţării.

“Preşedintele ucrainean va prezenta un plan de pace şi va lansa un apel la organizarea unei conferinţe internaţionale privind Ucraina”, a declarat pentru publicaţia poloneză o sursă diplomatică de la Kiev, familiară cu acest subiect.

Cu această ocazie, Zelenski va ridica din nou problema garanţiilor de securitate pentru Ucraina după încheierea războiului declanşat de Rusia, conform interlocutorului Dziennik Gazeta Prawna.

La ora actuală, Casa Albă nu ia în considerare o vizită a preşedintelui Joe Biden în Ucraina, potrivit media citate.

Însă, presa americană relata săptămâna trecută că președintele SUA ar putea vizita Europa în jurul datei de 24 de februarie pentru a marca un an de la agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei.

Rusia a invadat Ucraina la 24 februarie 2022. La doar câteva săptămâni mai târziu, în luna martie a anului trecut, Biden a făcut o călătorie planificată în grabă la Bruxelles și în Polonia, într-o încercare timpurie de a arăta că SUA vor fi unite cu Ucraina și cu aliații Americii împotriva Rusiei.

Citiți și Joe Biden, discurs epocal la Varșovia: Suntem într-o mare și lungă bătălie între democrație și autocrație. Este sarcina generației noastre să apere democrația în fața unui dictator. Acest om nu mai poate rămâne la putere

De atunci, SUA și Europa au rămas în mare parte unit cu un răspuns menit să-l izoleze pe președintele rus Vladimir Putin și să lovească economia Rusiei prin sancțiuni economice. Dar niciunul dintre acești pași nu a constrâns Rusia să se retragă în Ucraina, în timp ce Putin continuă să vizeze zone civile și infrastructura ucraineană.

O vizită în Europa i-ar permite lui Biden să se angajeze într-o diplomație personală cu liderii cheie de pe continent, în timp ce se străduiește să mențină unitatea în cadrul alianței americano-europene pe fondul războiului care continuă.

Continue Reading

NATO

Turcia privește pozitiv cererea Finlandei de aderare la NATO, dar Suedia ”să nu se deranjeze în acest moment” pentru că nu vom spune ”da” candidaturii sale, anunță președintele Recep Tayyip Erdogan

Published

on

© Turkish Presidency / Twitter

Turcia privește pozitiv cererea de aderare a Finlandei la NATO, dar nu susține candidatura Suediei, a anunțat miercuri președintele Recep Tayyip Erdogan, conform Reuters, citat de Agerpres.

”Suedia să nu se deranjeze să încerce în acest moment. Nu vom spune <<da>> candidaturii lor la NATO cât timp ei permit arderea Coranului”, a spus Erdogan într-un discurs în faţa deputaţilor din partidul său Justiţie şi Dezvoltare (AKP).

Duminică, liderul de la Ankara a lăsat să se înțeleagă că țara sa va aproba candidatura Finlandei la NATO, fără a face la fel și în cazul Suediei.

”Dacă este necesar, putem transmite un mesaj diferit în ce priveşte Finlanda. Suedia va fi şocată când noi vom da un mesaj diferit despre Finlanda”, a spus şeful statului turc, în răspuns la o întrebare referitoare la candidatura la NATO a celor două ţări nordice.

O astfel de sugestie a fost lansată săptămâna trecută și de ministrul finlandez de externe,  Pekka Haavisto, chiar dacă el a dat asigurări că aderarea comună a celor două țări nordice rămâne ”prima opțiune”.

Propunerea sa venea după ce Erdogan a spus că Suedia nu mai poate conta pe sprijinul său pentru a adera la NATO după ce, în cadrul unei manifestaţii autorizate de poliţia suedeză în apropierea ambasadei Turciei, extremistul de dreapta Rasmus Paludan, cu dublă cetăţenie suedeză şi daneză, a ars un exemplar din Coran, act vizând să denunţe negocierile suedeze cu Ankara privind NATO.

Secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, l-a îndemnat pe Erdogan să revină asupra deciziei sale și să permită extinderea NATO.

Potrivit prevederilor, toate ţările membre NATO trebuie să ratifice protocoalele de aderare pentru ca acestea să poată intra în vigoare şi, astfel, cele două țări să poată beneficia de prevederile Articolului 5, ce funcționează sub principiul unui răspuns colectiv în cazul în care unul dintre membri este atacat.

Conform Adunării Parlamentare a NATO, statele care mai trebuie să parcurgă această procedură legislativă sunt Ungaria și Turcia. Ankara este singura capitală care încă șovăie, în vreme ce Budapesta, prin vocea premierului Viktor Orban, a anunțat că Parlamentul va ratifica aderarea Finlandei și Suediei la NATO la începutul anului acesta.

Continue Reading

JAPONIA

NATO și Japonia se angajează să consolideze coordonarea strategică în ”cel mai grav și mai complex mediu de securitate de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial încoace”

Published

on

© NATO/ Flickr

Secretarul genera al NATO, Jens Stoltenberg, a salutat miercuri planul Japoniei de a-și dubla cheltuielile militare în următorii cinci ani, apreciind că acest lucru reflectă angajamentul arhipelagului pentru securitate într-o lume ”volatilă”, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Sunt fericit că Japonia prevede (creşterea bugetului său militar, n.r.) pentru a atinge pragul de referinţă al NATO de 2% din PIB consacrat apărării”, a declarat el în cadrul unui discurs susţinut la universitatea Keio din Tokyo.

Timp de decenii, Japonia şi-a plafonat cheltuielile militare la circa 1% din PIB, însă guvernul prim-ministrului Fumio Kishida a aprobat în decembrie o nouă doctrină de securitate, care prevede în special creşterea bugetului său al apărării la 2% din PIB până în 2027. ”Asta demonstrează că Japonia ia securitatea internaţională în serios”, a afirmat Stoltenberg.

De altfel, NATO și Japonia au semnat o declarație comună în patru puncte care se concentrează pe următoarele aspecte: un mediu strategic provocator într-un punct de inflexiune istoric, provocări strategice complexe cu care se confruntă comunitatea internațională, îmbunătățirea cooperării Japonia-NATO într-o nouă eră.

”Comunitatea internațională se confruntă cu schimbări care definesc o eră. Ordinea internațională liberă și deschisă, bazată pe statul de drept, este în pericol, iar noi suntem martorii unor schimbări în raporturile de putere și a intensificării concurenței geopolitice. Lumea se află într-un punct de inflexiune istoric, în cel mai grav și mai complex mediu de securitate de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial încoace”, este precizat în documentul mai sus amintit.

Aceasta precizează că ”agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a spulberat pacea și a zdruncinat fundamentul ordinii internaționale bazate pe reguli”.

”Ea a modificat grav mediul de securitate în spațiul euroatlantic și dincolo de acesta. Echilibrul de putere se schimbă rapid, de asemenea, în Indo-Pacific, iar noi împărtășim opinia că schimbarea unilaterală a status quo-ului prin forță sau coerciție nu este acceptabilă nicăieri în lume. Recunoaștem că securitatea euro-atlantică și cea a Indo-Pacificului sunt strâns legate și subliniem necesitatea consolidării în continuare a cooperării dintre Japonia și NATO, pentru a răspunde la mediul strategic în schimbare. Japonia salută hotărârea NATO de a consolida dialogul și cooperarea cu partenerii din Indo-Pacific”, este precizat în document.

Cei doi lideri au ”salutat evoluțiile din cadrul cooperării Japonia-NATO în abordarea provocărilor tradiționale în materie de securitate, cum ar fi securitatea maritimă și controlul armelor, dezarmarea și neproliferarea”.

”Având în vedere mediul internațional de securitate sever și noile provocări de securitate, reafirmăm importanța cooperării în domenii precum spațiul cibernetic, spațiul cosmic, dezinformarea și comunicațiile strategice, combaterea provocărilor hibride, reziliența, tehnologiile critice și emergente și inovarea pentru a ne consolida capacitatea de a aborda provocările emergente în noi domenii. În plus, explorăm extinderea cooperării la domenii precum știința și tehnologia apărării, inclusiv activitățile cu Organizația NATO pentru știință și tehnologie (OTS)”, se angajează Stoltenberg și Kishida.

În egală măsură, NATO și Japonia se angajează să consolideze coordonarea strategică privind cooperarea, în scopul de a face bilanțul progreselor înregistrate până în prezent și de a analiza calea de urmat în ceea ce privește cooperarea Japonia-NATO”.

”Suntem convinși că cooperarea Japonia-NATO își va demonstra valoarea în acest mediu de securitate sever și complex. Prin parteneriatul nostru ferm, suntem hotărâți să contribuim la susținerea și consolidarea ordinii internaționale libere și deschise bazate pe statul de drept”, se încheie declarația.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL7 hours ago

Președintele Poloniei: Joe Biden ar putea veni în luna februarie în partea noastră de Europă, Europa Centrală, care se întinde din România până în Estonia

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 hours ago

Eurodeputatul Rareș Bogdan, apel către președinția suedeză a Consiliului UE să supună la vot aderarea României la Schengen: Românii contribuie esențial la stăvilirea migrației ilegale

MAREA BRITANIE8 hours ago

Discuțiile dintre Marea Britanie și UE privind Irlanda de Nord sunt ”foarte constructive”, dar nu s-a ajuns încă la un acord, clarifică Ursula von der Leyen

ROMÂNIA8 hours ago

Eurostat: Cu o pondere de circa 25% din cheltuielile gospodărești, românii sunt europenii care cheltuie cel mai mult pe alimente și băuturi fără alcool

SCHENGEN9 hours ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu, asigurat de omologul estonian că “România poate să conteze solid și ferm pe Estonia pentru aderarea la Schengen”

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Legea privind serviciile digitale: CE oferă orientări pentru platformele online și motoarele de căutare cu privire la publicarea numărului de utilizatori în UE

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Mortalitatea prin cancer în România este peste media Uniunii, această boală reprezentând a doua cauză principală de deces din țara noastră, după bolile cardiovasculare, relevă raportul UE și OCDE

ENERGIE10 hours ago

Ursula von der Leyen salută inițiativa Transgaz și a operatorilor de transport gaze naturale din Bulgaria, Ungaria și Slovacia de a extinde cooperarea UE cu Azerbaidjan

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Comisia Europeană prezintă Planul Industrial pentru Pactul Verde. Ursula von der Leyen: Europa este hotărâtă să conducă revoluția tehnologiilor curate

NATO11 hours ago

Turcia privește pozitiv cererea Finlandei de aderare la NATO, dar Suedia ”să nu se deranjeze în acest moment” pentru că nu vom spune ”da” candidaturii sale, anunță președintele Recep Tayyip Erdogan

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Comisia Europeană prezintă Planul Industrial pentru Pactul Verde. Ursula von der Leyen: Europa este hotărâtă să conducă revoluția tehnologiilor curate

REPUBLICA MOLDOVA1 day ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

NATO5 days ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.5 days ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO5 days ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO6 days ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: PIB-ul României a crescut cu 49 de miliarde de euro în 2022. Pentru acest an prognoza este una favorabilă, cu o creștere de 2,8%

PARLAMENTUL EUROPEAN6 days ago

Din Parlamentul European, președintele Israelului a îndemnat la comemorarea „alianței sacre făurite în paralel cu Holocaustul” pentru cinstirea supraviețuitorilor și combaterea antisemitismului

PARLAMENTUL EUROPEAN7 days ago

Roberta Metsola evidențiază responsabilitatea generației actuale de a menține vie memoria victimelor Holocaustului: Ura încă găsește multe voci care o disculpă. Nu putem permite nimănui să găsească alinare în ignoranță

Team2Share

Trending