Connect with us

NATO

NATO şi Ucraina strâng colaboarea. Alianța Nord-Atlantică și-a deschis prima ambasadă la Kiev

Published

on

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a inaugurat, marţi, la Kiev, prima ambasadă a alianţei deschisă vreodată în Ucraina. Totodată, Ucraina şi NATO au semnat o foaie de parcurs pentru Parteneriatul în Comunicaţii Strategice, care vizează, în special, contracararea propagandei ruse şi informarea corectă a publicului cu privire la evenimentele din Ucraina, informează Adevărul.

stoltenberg-porosenko

NATO şi Ucraina au semnat o serie de acorduri, printre care un parteneriat în domeniul comunicaţiilor şi un acord cu privire la statutul Misiunii NATO în Ucraina, după ce secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, a participat, marţi, la o sedinţă a Consiliului Naţional ucrainean pentru Securitate şi Aparare. Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a anunţat că ar putea ridica problema staţionării în regiunea Donbas (est) a unor trupe de menţinerea păcii în cadrul apropiatei Adunări Generale a ONU.  

“Trupele ruseşti sunt prezente în Ucraina. Şi continuă să-i susţină pe separatişti prin antrenament, cu echipamente, comandă şi control. De aceea, îndemn Rusia să-şi retragă toate forţele din estul Ucrainei şi să implementeze deplin acordurile de la Minsk”, a declarat Stoltenberg.   Rusia continuă să nege orice implicare în conflictul din estul Ucrainei.   

Opinia publică ucraineană s-a schimbat în mod radical, după ce la începutul războiului civil din Ucraina 60% dintre ucraineni se pronunţau împotriva aderării la NATO.  

“Aproximativ 64% dintre alegătorii ucraineni ar vota pentru aderarea la NATO. Ei au indicat ca principal motiv faptul că aderarea (Ucrainei la NATO) va garanta securitatea ţării în viitor. Al doilea motiv este că aderarea (Ucrainei) la NATO ar fi primul pas pe drumul către aderarea la UE”, a declarat sociologul Maria Zolkina de Fundaţia Iniţiativelor Democratice Ilko Kuceriev.   Poroşenko şi Stoltenberg au trecut în revistă, înainte de şedinţa Consiliului Naţional ucrainean pentru Securitate şi Apărare, trupele din cadrul Centrului pentru Menţinerea Păcii şi Securitate al armatei ucrainene de la Liov, în vestul Ucrainei.  

Însă NATO a respins, din nou, o eventuală furnizare de armament Ucrainei.   Petro Poroşenko a anunţat că Ucraina va organiza un referendum privind aderarea la Alianţa militară. Însă scrutinul nu va avea loc în viitorul apropiat. Înainte de organizarea referendumului, este necesar ca statul să implementeze un număr de reforme importante. În primul rând este necesar ca Ucraina să restabilească pacea şi stabilitatea în regiunile din est şi să aducă Forţele armate ucrainene la standardele NATO, subliniază corespondenta Euronews Maria Koreniuk.  

Autorităţile ucrainene intenţionează să ceară Rusiei despăgubiri de ordinul a 50 miliarde de dolari prin intermediul instanţelor internaţionale pentru Crimeea (peninsulă ucraineană anexată de Moscova în martie 2014) şi Donbas (unde Rusia sprijină rebelii separatişti cu forţe umane şi arme), a declarat marţi seara ministrul ucrainean de externe, Pavlo Klimkin, într-un interviu pentru postul de televiziune ’24’, citat de agenţia de presă Unian.     

„Vorbim de miliarde de dolari (…). Am luat în calcul totul. Chiar şi costul resurselor naturale, inclusiv nisipul, pe care nu-l putem folosi“, a subliniat Klimkin, care a recunoscut că procesele pe care Ucraina intenţionează să le intenteze Rusiei vor fi de durată. „Este o chestiune de patru — şase ani“, a opinat el.  

„Cred că până la urmă suma în urma acestor procese s-ar putea ridica la mărimea daunelor în cazul Iukos“, a indicat şeful diplomaţiei ucrainene, evocând o recentă decizie a Curţii de Arbitraj de la Haga care a obligat Rusia la plata unor despăgubiri totalizând 50 de miliarde de dolari în favoarea unui grup de acţionari ai companiei Iukos, pe vremuri unul din cei mai mari producători de petrol din Rusia.  

„Nimeni nu a intentat până acum un proces la Curtea Internaţională de Justiţie a ONU (CIJ) pentru nerespectarea Convenţiei privind finanţarea terorismului. Dacă vom putea dovedi că Rusia a finanţat şi finanţează terorismul, aceasta ar putea duce la o serie de circumstanţe complet neprevăzute“, a spus ministrul ucrainean de externe. 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NATO

Premierul Poloniei cere Germaniei să ”își majoreze rapid cheltuielile militare”: Nu este o profitoare, dar contribuțiile sale nu respectă angajamentele luate

Published

on

© premier.gov.pl

Disputele politico-diplomatice dintre Polonia și Germania, întreținute mai ales prin prisma retoricii privind despăgubirile pe care Varșovia le solicită Berlinului în urma celui de-al Doilea Război Mondial, continuă după ce premierul polonez Mateusz Morawiecki a criticat țara vecină pentru că nu își îndeplinește angajamentele militare în cadrul NATO.

Germania ar trebui să-și arate puterea când vine vorba de cheltuielile privind apărarea și să o facă rapid, a spus Morawiecki într-un interviu acordat publicației germane Funke Media Group.

Nu aș spune că Germania este o profitoare, dar contribuțiile sale nu sunt în conformitate cu angajamentele. Germania trebuie să își majoreze rapid cheltuielile militare”, a spus Morawiecki, citat de Politico Europe.

Premierul polonez nu se află la prima declarație de acest tip. Anul trecut, la Conferința de Securitate de la München, Morawiecki a făcut referire la anumiți europeni care acționează precum ”călăreți liberi în epoca păcii americane”, o aluzie la faptul că Statele Unite continuă să investească în securitatea europeană, în timp ce mai mulți aliați europeni majorează dependența energetică a Europei față de Rusia.

Pe de altă parte, Mateusz Morawiecki s-a referit și la discuțiile recente generate de ambasadorii SUA la Berlin și la Varșovia privind mutarea în Polonia a trupelor americane staționate în Germania.

”Avem nevoie de baza militară NATO de la Ramstein (Germania) şi avem nevoie de o nouă bază militară permanentă în Polonia”, a spus șeful guvernului de la Varșovia, în condițiile în care Polonia a oferit 2 miliarde de dolari Statelor Unite pentru a găzdui o bază numită ”Fort Trump”, însă președinții Andrzej Duda și Donald Trump au semnat un acord ce prevede creşterea efectivelor trupelor americane staţionate în Polonia de la 4.500 la circa 5.500 de militari şi amplasarea în această ţară a comandamentului unei divizii americane.

Polonia se numără printre țările care respectă criteriul de a aloca 2% din PIB pentru bugetul Apărării. Potrivit datelor prezentate de NATO în luna iunie,  șapte aliați NATO au alocat 2% din PIB pentru bugetul Apărării în anul 2019, SUA (3,42%), Grecia (2,24%), Estonia (2,13%), Marea Britanie (2,13%), România (2.01%), Polonia (2,01%) și Lituania (2,01%).

În ce privește Germania, această alocă în prezent aproximativ 1,2-1,3% din PIB cu respectivă de creștere a bugetului militar până la 1,5% din PIB la orizontul anului 2024. 

Anul de referință 2024 a fost asumat de aliații din NATO la summitul din Țara Galilor din 2014 pentru ca toate țările membre să atingă alocarea a cel puțin 2% din PIB pentru Apărare până la acel moment.

Recent însă, noul ministru german al Apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer, care a înlocuit-o în funcție pe Ursula von der Leyen, președinta aleasă a Comisiei Europene, și-a anunțat angajamentul de a crește bugetul militar al țării la 2% din PIB până în anul 2024.

Continue Reading

NATO

Mircea Geoană, viitorul secretar general adjunct al NATO: Vizita președintelui României la Washington consfințeste rolul României de aliat privilegiat al Americii în Europa

Published

on

© NATO

Viitorul secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană, salută reconfirmarea, în cadrul Declarație Comune semnată marți la Washington de președinții Donald Trump și Klaus Iohannis, a importanței strategice a zonei Mării Negre pentru securitatea transatlantică și a securității energetice 

Moment de maturitate deplină în parteneriatul strategic româno-american. Noua vizită a președintelui României la Washington consfințeste rolul României de aliat privilegiat al Americii în Europa. La 30 de ani de la prăbușirea comunismului, la 22 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic și la 15 ani de la intrarea țării noastre în NATO, transformarea în politica externă și de securitate a țării noastre este remarcabilă”, a scris Geoană, pe pagina sa de Facebook.

Deopotrivă primul român și întâiul est-european numit în funcția de secretar general adjunct al NATO, Geoană a salutat ”reconfirmarea importanței strategice a zonei Mării Negre pentru securitatea transatlantică și a securității energetice ca parte indisolubilă a securității naționale și zonale”.

”Relația țării noastre cu Statele Unite și Uniunea Europeană trebuie să rămână și pe mai departe un teren al acțiunii comune a tuturor forțelor politice și al interesului superior al națiunii române”, a conchis Mircea Geoană, cel care își va prelua noua poziție la jumătatea lunii octombrie.

Președinții României şi Statelor Unite ale Americii, Klaus Iohannis şi Donald Trump, au adoptat marţi, la Washington, o declaraţie comună care priveşte întărirea relaţiilor dintre cele două state, prima astfel de declarație la nivel prezidențial după adoptarea, în 2011, Declaraţiei Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI.

Privitor la Marea Neagră, documentul consacră ”sintagma de importanță strategică”.

”Împreună, statele noastre au depus eforturi durabile pentru modernizarea forțelor noastre armate și pentru a ne îndeplini angajamentele asumate în cadrul NATO cu privire la partajarea echitabilă a responsabilităților. Militarii noștri acționează umăr la umăr pentru apărarea libertății și în vederea consolidării posturii de apărare și descurajare pe Flancul Estic al NATO, inclusiv în Marea Neagră, care este de importanță strategică pentru securitatea transatlantică”, arată declarația adoptată de Trump și Iohannis.

După anul 2014, Marea Neagră a dobândit o importanță crescândă pe agenda de securitate a NATO și ca parte a pachetului de măsuri pentru disuasiunea oricăror potențiale agresiuni dinspre Răsărit.

De altfel, anul trecut, summitul NATO a găzduit în premieră o reuniune a țărilor aliate cu partenerii din Georgia și din Ucraina dedicată exclusiv securității la Marea Neagră, în contextul în care Rusia dezvoltă și amplasează armament și forțe militare în peninsula anexată Crimeea, la mai puțin de 400 km de granița sud-estică a flancului estic al Alianței Nord-Atlantice

Continue Reading

NATO

Generalul Daniel Petrescu, avansat în grad de general locotenent cu trei stele de președintele Klaus Iohannis, este noul locţiitor al Şefului Statului Major al Apărării

Published

on

© Armata României/ Facebook

Generalul-maior Daniel Petrescu a fost numit, începând cu data de 13 august 2019, în funcţia de locţiitor al Şefului Statului Major al Apărării, printr-un ordin semnat de ministrul Apărării, se arată într-un comunicat al Ministerului Apărării Naţionale (MApN) remis CaleaEuropeană.ro.

Sursa citată amintește Daniel Petrescu a fost înaintat, începând cu data de 14 august 2019, prin decret al preşedintelui României, Klaus Iohannis, la gradul de general-locotenent – cu trei stele.

Generalul-locotenent Daniel Petrescu a îndeplinit, din august 2017 până la această dată, funcţia de comandant al Comandamentului Multinaţional de Divizie Sud-Est, o structură NATO, activată de către Consiliul Nord Atlantic în urma deciziilor asumate la Summitul aliat din Țara Galilor (2014) și care se află sub comanda operațională a Comandantului Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR).

“Experienţa sa profesională include funcţii deţinute la nivel tactic, operativ şi strategic în cadrul Forţelor Terestre Române, în comandamente NATO şi în teatrele de operaţii. Este veteran al teatrelor de operaţii, cu misiuni executate în Angola (1995-1996-misiunea UNAVEM III şi 1998-1999- misiunea MONUA), Albania (1997), iar la comanda Batalionului 2 Infanterie Călugăreni a executat misiuni în Kosovo (2003), Bosnia-Herţegovina (2004), Irak (2005) şi Afganistan (2007)”, se arată în comunicatul MApN.

În perioada iunie 2013 – iulie 2016, Petrescu a îndeplinit funcţia de reprezentant militar al şefului Statului Major General la Comandamentul Aliat pentru Transformare, Norfolk, Virginia, SUA.

Tot prin ordin al ministrului Apărării, generalul-maior Ovidiu Uifăleanu a fost numit, începând cu data de 13 august, în funcţia de consilier coordonator domeniu al ministrului Apărării, iar atribuţiile de şef al Statului Major al Forţelor Terestre (SMFT) sunt îndeplinite de generalul-maior Dorin Blaiu, comandant al Componentei Operaţionale Terestre şi locţiitor al şefului SMFT.

De asemenea, generalul-maior Iulian Berdilă a fost numit, începând cu data de 20 august 2019, în funcţia de comandant al Comandamentului Multinaţional de Divizie Sud-Est.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending