Connect with us

NATO

NATO și UE au adoptat o nouă Declarație Comună sub semnul celei mai grave amenințări la adresa securității euro-atlantice: NATO, fundația apărării și securității transatlantice. Apărarea europeană, complementară cu NATO

Published

on

© European Union, 2023

Secretarul general al NATO și președinții Consiliului European și Comisiei Europene au semnat marți, la sediul Alianței Nord-Atlantice de la Bruxelles, cea de-a treia Declarație Comună de cooperare dintre NATO și UE, dar și prima din ultimii cinci ani, adoptarea documentului fiind marcată de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, care va împlini luna viitoare un an. Afișând unitate, Jens Stoltenberg, Charles Michel și Ursula von der Leyen au afirmat că relația de cooperare dintre NATO și UE este “mai importantă ca niciodată” din cauza invaziei Rusiei în Ucraina, Stoltenberg amintind că ultima dată când cei trei lideri s-au întâlnit în același loc a fost pe 24 februarie 2022, ziua în care Vladimir Putin a declanșat agresiunea militară împotriva Ucrainei. În declarația comună adoptată de cei trei lideri, se arată că războiul brutal al Rusiei împotriva Ucrainei, care reprezintă cea mai gravă amenințare la adresa securității euro-atlantice, acțiunile regimurilor autoritare și era competiției strategice cu China și persistența conflictelor și a instabilității în vecinătatea europeană reprezintă realități care demonstrează “mai mult ca niciodată importanța legăturii transatlantice” și care “solicită o cooperare mai strânsă între UE și NATO”.

“Președintele Putin a vrut să cucerească Ucraina în câteva zile și să ne divizeze. În ambele privințe, a eșuat în mod clar”, a spus Stoltenberg, într-o conferință comună de presă cu Michel și von der Leyen.

Declarația comună vizează consolidarea și extinderea în continuare a parteneriatului strategic dintre NATO și UE, pe baza progreselor fără precedent înregistrate în cooperarea dintre cele două organizații de la semnarea declarațiilor anterioare în 2016 și 2018.

Liderii au hotărât să abordeze concurența geostrategică în creștere, chestiunile legate de reziliență și protecția infrastructurilor critice. Alte domenii prioritare de lucru vor include tehnologiile emergente și perturbatoare, spațiul, implicațiile schimbărilor climatice asupra securității, interferențele străine și manipularea informațiilor.

“După cum subliniază atât Conceptul strategic al NATO, cât și Busola strategică a UE, acesta este un moment-cheie pentru securitatea și stabilitatea euro-atlantică, care demonstrează mai mult ca niciodată importanța legăturii transatlantice și solicită o cooperare mai strânsă între UE și NATO”, se arată în declarația adoptată de Stoltenberg, Michel și von der Leyen.

Documentul recunoaște că “NATO rămâne fundația apărării colective pentru aliații săi și este esențială pentru securitatea euroatlantică” și recunoaște, de asemenea, “valoarea unei apărări europene mai puternice și mai capabile, care să contribuie în mod pozitiv la securitatea globală și transatlantică și care să fie complementară și interoperabilă cu NATO“.

Context

Semnarea acestei declarații comune, așteptată de aproape doi ani după reconcilierea transatlantică dintre SUA și Europa ca urmare a instalării administrației Biden la Washington, are loc în contextul în care luna viitoare se împlinește un an de când Rusia a declarat război Ucrainei și a invadat militar această țară, provocând cea mai gravă criză de securitate în Europa de la înființarea alianței transatlantice și a Uniunii Europene.

De altfel, acest document se afla în lucru la nivelul celor două organizații de mai bine de un an și jumătate, iar în 2021 președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen promitea că acest document va fi gata până la finele anului respectiv, fapt care nu s-a întâmplat.

Primele două declarații au fost adoptate în 2016 și 2018.

Declarația din 2016, semnată la summitul NATO de la Varșovia de Jens Stoltenberg și de președinții de atunci ai Comisiei Europene și Consiliului European, Jean-Claude Juncker și Donald Tusk, a fost menită să impulsioneze parteneriatul strategic prin concentrarea pe 7 domenii prioritare: combaterea amenințărilor hibride inclusiv întărirea rezilienței statelor membre, cooperarea în plan operațional, inclusiv în domeniul maritim și în privința fenomenului migrației, securitatea și apărarea cibernetică, capacitățile din domeniul apărării, industria de apărare și cercetarea în acest sector, exerciții, respectiv construirea capacităților în state terțe, în special din vecinătatea Estică și Sudică.

În decembrie 2016, cele două organizații au agreat 42 de măsuri circumscrise acestor 7 domenii prioritare, printre care: creșterea rezilienței la amenințările hibride; cooperarea în plan operațional dintre Operația Sea Guardian (NATO) și Operația Sophia (UE) din Marea Mediterană; schimbul de informații privind amenințările cibernetice; asigurarea coerenței și complementarității între procesele de planificare din domeniul apărării; derularea de exerciții în mod paralel și coordonat; sprijinirea capacităților din state partenere, în sfera securității și apărării.

În decembrie 2017, cele două organizații au agreat un al doilea set de 32 de măsuri, inclusiv în 3 noi arii de interes: mobilitatea militară pentru a se asigura că personalul militar și echipamentele aferente pot circula rapid în Europa, în caz de necesitate; combaterea terorismului; promovarea rolului femeilor în pacea și securitatea internațională.

În contextul summit-ului NATO de la Bruxelles relațiile NATO-UE au continuat să progreseze semnificativ. Prealabil reuniunii, conducerea celor două organizații a semnat la 10 iulie 2018 o nouă Declarație comună, după cea inițială de la Varșovia din 2016, prin care se reconfirmă angajamentul de dezvoltare a parteneriatului. Totodată, au fost evidențiate 4 domenii prioritare de acțiune: mobilitatea militară, combaterea terorismului, consolidarea rezilienței la riscuri de natură biologică, radiologică, chimică și nucleară, respectiv promovarea agendei circumscrise domeniului privind femeile, pacea și securitatea.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Cinci avioane ale Forțelor Aeriene Spaniole protejează spațiul aerian al NATO deasupra României, fiind dislocate la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu

Published

on

© NATO Allied Air Command

Forțele Aeriene și Spațiale Spaniole au trimis cinci aeronave Eurofighter, 57 de membri ai Escadrilei 14 și doi membri ai Centrului Logistic de Armament și Experimentare (CLAEX) la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu (România), unde operează până la data 19 aprilie, ca o demonstrație a angajamentului Spaniei față de securitatea colectivă a țărilor NATO, informează Ambasada Spaniei la București într-un comunicat.

Noua desfășurare face parte din operațiunile Alianței Atlantice care vizează consolidarea disuasiunii și apărării pe flancul său estic, ca răspuns la tensiunile și provocările de securitate din ce în ce mai mari din regiune.

Prin urmare, NATO și-a sporit prezența în Europa de Est, subliniind importanța unei supravegheri aeriene continue pentru a proteja spațiul aerian aliat, unul dintre cele mai aglomerate din lume.

 

Sarcina “Detașamentului Paznic” este de a desfășura misiuni care variază de la supravegherea aeriană la exerciții de antrenament cu țările aliate, demonstrând interoperabilitatea și coeziunea între forțele aeriene ale Alianței.

Misiunea subliniază capacitatea de reacție rapidă a membrilor NATO la amenințările la adresa integrității lor teritoriale și a păcii regionale, demonstrată cu această ocazie de către Escadrila a 14-a și de forțele aeriene și spațiale prin pregătire și instruire continuă.

Această operațiune face parte din conceptul de scut aerian al NATO (Air Shielding), conceput pentru a se adapta în mod dinamic la nevoile de securitate și pentru a oferi o acoperire aeriană sporită în zonele critice. “Detașamentul Paznic” reafirmă angajamentul Spaniei față de principiile apărării colective.

Această nouă desfășurare este susținută de ‘Detașamentul Tigru’, care continuă să opereze din octombrie 2022 în România cu misiunea de supraveghere a spațiului aerian.

În plus, ca parte a misiunii NATO de poliție aeriană în zona baltică, ‘Detașamentul Vilkas’ este desfășurat în prezent în Lituania, fiind format din 150 de militari și opt F-18 din cadrul a 12-a și a 15-a escadrile aeriene și spațiale, care vor fi operaționale până la 31 iulie.

Continue Reading

NATO

Instrument-prototip de evaluare a percepțiilor sociale privind reziliența societală dezvoltat de echipa de cercetători a Universității București, primit cu mare interes de Grupul de Protecție Civilă al NATO

Published

on

© Universitatea din București/ Facebook

Reprezentanți ai Universității din București au participat, în calitate de special guests, la întâlnirea plenară a Grupului de Protecție Civilă (Civil Protection Group) al NATO, care s-a desfășurat la sediul NATO din Bruxelles în perioada 15 – 16 aprilie 2024.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, evenimentul a reunit reprezentanții tuturor țărilor NATO și partenere și a fost dedicat evoluțiilor și dezvoltărilor la nivel NATO în domeniul rezilienței.

În cadrul întâlnirii au avut loc discuții despre agenda Comitetului pentru Reziliență al NATO cu privire la aspectele civile în dezvoltarea conceptului de apărare colectivă, precum și informări și discuții privind instrumentele și capacitățile de evaluare a formelor și aspectelor rezilienței în domeniile de interes strategic.

Universitatea din București a fost reprezentată la eveniment de două cadre didactice ale Facultății de Administrație și Afaceri, prof. univ. dr. Dragoș – Paul Aligică și prof. univ. dr. Elena Druică.

În ultimii patru ani, Universitatea din București a desfășurat, în colaborare cu Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență, un program de cercetare asupra rezilienței care a implicat dezvoltarea exploratorie a unor instrumente pentru evaluarea rezilienței societale în fața unei game variate de provocări, incluzând crize, șocuri și evoluții destabilizante, atât la nivel intern, cât și extern. Coordonată de prof. univ. dr. Dragoș – Paul Aligică, această abordare inovatoare în direcția cercetării aplicate a fost considerată de autoritățile și experții organizației transatlantice ca fiind de o relevanță specială pentru agenda NATO și de interes aplicat pentru toate țările membre și partenere.

„Participarea Universității din București la întâlnirea plenară a Grupului de Protecție Civilă al NATO a fost un moment care a marcat din nou recunoașterea internațională a calității cercetărilor noastre și a contribuției noastre la dezvoltarea conceptelor și analizelor aplicate de reziliență societală. În ultimii patru ani, în colaborare strânsă cu Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență, am dezvoltat o linie inovatoare de cercetări aplicate care contribuie semnificativ la evaluarea și îmbunătățirea capacității de protecție în fața unor riscuri și provocări la nivel național și internațional, reflectând încă o dată aplicabilitatea practică a cercetărilor realizate de experții noștri pentru politicile și deciziile publice”, a remarcat rectorul Universității din București, prof. univ. dr. Marian Preda.

Prototipul unui instrument de evaluare a percepțiilor sociale privind reziliența societală dezvoltat de către echipa de cercetători a UB a fost prezentat în cadrul sesiunii plenare și a fost primit cu mare interes de participanți, ceea ce a demonstrat succesul colaborării instituționale între UB și structurile naționale de profil, precum Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București.

Rezultatele prezentate la Bruxelles reflectă angajamentul și contribuția României la promovarea parteneriatelor strategice, concretizând, încă o dată, angajamentul Universității din București pentru cercetarea de vârf.

Continue Reading

NATO

Stoltenberg, după convorbirea cu Iohannis: România este esențială pentru apărarea flancului estic NATO și s-a angajat să sprijine Ucraina

Published

on

© Administrația Prezidențială

România este esențială pentru apărarea flancului estic al NATO și s-a angajat să sprijine Ucraina, a subliniat marți secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, după o convorbire telefonică cu președintele Klaus Iohannis.

După o discuție concentrată pe “sprijinul pentru Ucraina”, Stoltenberg a transmis că îi încurajează pe toți aliații “să sape adânc pentru a furniza mai multă muniție și apărare aeriană”.

România este esențială pentru apărarea flancului estic al NATO și s-a angajat să sprijine Ucraina“, a completat înaltul oficial aliat.

Aceasta a fost prima convorbire telefonică dintre Iohannis și Stoltenberg după ce președintele și-a anunțat candidatura pentru a fi succesorul lui Stoltenberg în funcția de secretar general al NATO.

În urma discuției, președintele Iohannis a transmis că “România a sprijinit ferm Ucraina din prima zi și vom continua (n.r. – să o ajutăm) cu fermitate”.

În ceea ce privește sprijinul României pentru Ucraina, Klaus Iohannis a avut săptămâna trecută o întrevedere cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Vilnius, cu prilejul summitului Inițiativei celor Trei Mări.

România și Ucraina continuă să negocieze un acord tip cadru general de cooperare în domeniul securității și apărării ca parte a aranjamentelor de securitate decise în baza declarației G7 din 2023, precum și un Parteneriat Strategic bilateral.

În egală măsură, la Baza Aeriană Borcea vor sosi miercuri încă trei avioane F-16 ale forțelor olandeze pentru a fi integrate în cadrul Centrului European de Instruire F-16 din România, o inițiativă prin intermediul căreia sunt antrenați și piloți ucraineni.

Citiți și Fond de 100 de miliarde de euro pentru Ucraina? Descriind drept “gravă” situația de pe câmpul de luptă din Ucraina, Stoltenberg le cere aliaților ca sprijinul pentru Ucraina să transmită “Rusiei mesajul că nu poate câștiga războiul”

Reuniți în urmă cu două săptămâni la Bruxelles, miniștrii de externe din cele 32 de state membre ale NATO au discutat o propunere pentru un fond de 100 de miliarde de euro pe cinci ani, propunerile secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, urmând să confere Alianței Nord-Atlantice un rol mai direct în coordonarea furnizării de arme, muniții și echipamente Ucrainei în lupta împotriva invaziei Rusiei.

O decizie în acest sens, precum și una privind următorul secretar general al Alianței, sunt așteptate la summitul de la Washington.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ROMÂNIA DIGITALĂ7 hours ago

Digital Innovation Summit Bucharest 2024 marchează o nouă etapă în colaborarea dintre sectoarele public și privat pentru a modela un viitor digital mai sigur și mai prosper

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Liderii UE au făcut primul pas către viitorul pieței unice, cerând “un nou pact european pentru competitivitate ancorat în piața unică” și cu o Uniune a piețelor de capital cu un potențial anual de 470 de miliarde de euro pentru companii

CONSILIUL EUROPEAN11 hours ago

Klaus Iohannis le-a prezentat omologilor din UE viziunea României privind viitorul pieței unice, cu accent pe rolul prioritar al coeziunii și agriculturii și ridicarea controalelor la frontierele terestre

SUA12 hours ago

SUA: Camera Reprezentanților va vota proiectul de lege privind ajutorul de 61 miliarde de dolari pentru Ucraina

U.E.13 hours ago

UE instituie Cadrul de Investiții pentru Ucraina în valoare de 9,3 mld. de euro

ROMÂNIA14 hours ago

Marcel Ciolacu, întâlnire cu reprezentanți ai companiilor emirateze: Extinderea și modernizarea Aeroportului Otopeni, a infrastructurii portuare și feroviare, obiectivele strategice ale parteneriatului comercial cu UAE

ROMÂNIA14 hours ago

În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră

MAREA BRITANIE15 hours ago

Comisia Europeană dorește începerea negocierilor de stabilire a unui acord între UE și Marea Britanie privind mobilitatea tinerilor de pe ambele maluri ale Canalului Mânecii

NATO16 hours ago

Cinci avioane ale Forțelor Aeriene Spaniole protejează spațiul aerian al NATO deasupra României, fiind dislocate la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu

G716 hours ago

Ministrul german de externe cere G7 ”măsuri suplimentare” contra Iranului după atacul ”fără precedent” asupra Israelului

ROMÂNIA14 hours ago

În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră

ROMÂNIA2 days ago

Directorul general ICI București, în cadrul Digital Innovation Summit: Lumea se schimbă şi va trebui să ne adaptăm. Foarte multe informații nu le mai putem opera decât dacă suntem digitalizați

ROMÂNIA2 days ago

Ne dorim să dezvoltăm Portul Constanța în perspectiva procesului de redresare și reconstrucție a Ucrainei, subliniază Marcel Ciolacu în Qatar: Avem nevoie de expertiza și experiența companiilor qatareze

ROMÂNIA2 days ago

Ministrul Adrian Câciu își dorește ca Europa anului 2030 să ”fie un furnizor mondial de tehnologie, un producător de semiconductori şi un producător de software”, fiind convins că România va fi cu totul alta

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

Gala AOR. Președintele Rețelei Orașelor și Municipiilor din R. Moldova din cadrul CALM: Ne dorim parteneriate în care Republica Moldova să se simtă parte a românității de facto și de jure

ROMÂNIA DIGITALĂ3 days ago

Digital Innovation Summit Bucharest explorează în perioada 16-18 aprilie punctul de intersecție dintre inovarea digitală, securitatea cibernetică și eforturile diplomatice într-o lume interconectată

ROMÂNIA DIGITALĂ3 days ago

Digital Innovation Summit/Nicolae Ciucă: Văd următorii 10 ani ca pe un deceniu al siguranței, în care investiția în inovație și tehnologie trebuie să fie parte a noului proiect de țară

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina

NATO7 days ago

Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”

Trending