Connect with us

NATO

NATO trimite avioane și nave, inclusiv la Marea Neagră, pentru a apăra Europa de Est: Înainte de anexarea Crimeei de către Rusia, nu existau forțe NATO în partea estică a Alianței

Published

on

© Forțele Aeriene Române

Aliații din țările NATO și-au plasat forțele în așteptare și trimit nave și avioane de vânătoare suplimentare ca parte a dislocărilor militare nord-atlantice din Europa de Est, consolidând disuasiunea și apărarea aliată în timp ce Rusia își continuă consolidarea militară în Ucraina și în jurul acesteia, a informat luni Alianța Nord-Atlantică într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În materialul citat, NATO face o sinteză a anunțurilor pe care statele aliate le-au făcut publice cu măsuri de descurajare și desfășurări de forțe.

“NATO va continua să ia toate măsurile necesare pentru a proteja şi apăra toţi aliaţii, inclusiv consolidând partea de est a Alianţei. Vom răspunde întotdeauna la orice deteriorare a mediului nostru de securitate, mai ales prin consolidarea apărării noastre colective”, a declarat secretarul general Jens Stoltenberg.

Astfel, Danemarca trimite o fregată în Marea Baltică şi se pregăteşte să desfăşoare patru avioane de luptă F-16 în Lituania pentru a sprijini misiunea de lungă durată a poliţiei aeriene a NATO în regiune.

Statele Unite au indicat de asemenea că intenţionează să-şi sporească prezenţa militară în partea de est a Alianţei, în timp ce Pentagonul a anunțat un exercițiu naval al NATO în Marea Mediterană, cu participarea portavionului american USS Harry Truman. Președintele american Joe Biden a anunțat că Statele Unite vor crește prezența lor militară în Polonia, România și celelalte țări de pe flancul estic al NATO dacă Rusia va invada Ucraina, gest salutat de președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu. “Avem o obligație sacră în Articolul 5 de a apăra aceste țări”, a spus Biden.

O mare parte dintre aceste anunțuri vizează regiunea Mării Negre și României.

Un alt anunț de acest tip a venit și din partea Franței, care prin intermediul președintelui Emmanuel Macron și-a afirmat disponibilitatea de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România. La rândul său, acest anunț a fost salutat de președintele Klaus Iohannispremierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu. O astfel de decizie ar însemna că Franța ar putea fi națiunea-lider a unui batalion NATO în România, un tip de grup de luptă pe care Alianța le-a instalat doar în Polonia și țările baltice. Însă, pentru o astfel de desfășurare militară sub umbrelă aliată este necesară o decizie oficială la nivelul Alianței Nord-Atlantice. Terenul pentru o astfel de decizie ar putea fi netezit la reuniunea miniștrilor apărării aliați din luna februarie și adoptată oficial la summitul NATO de la Madrid din luna iunie.

Pe fondul concentrării de trupe rusești în regiune, Spania trimite nave de război și ia în calcul trimiterea de avioane de luptă în Marea Neagră, iar Franța va desfășura nave și avioane în apropiere de România.

De asemenea, Ţările de Jos trimit două avioane de luptă F-35 în Bulgaria din aprilie pentru a sprijini poliţia aeriană NATO din regiune şi pun în aşteptare o navă şi unităţi terestre pentru Forţa de reacţie a NATO, condusă anul acesta de Franța.

România și celelalte țări care au aderat la NATO după 1997 sunt vizate de pretențiile de securitate al Federației Ruse, pe care Moscova le dorește negociate cu Washingtonul.

Ca o ilustrare a complexităţii situaţiei de securitate din Europa, diplomaţia rusă a ales chiar ziua de vineri a întrevederii dintre ministrul de externe Serghei Lavrov şi secretarul de stat american Antony Blinken pentru a insista asupra retragerii trupelor străine ale NATO din ţările care au aderat la această alianţă după 1997, menţionând explicit România şi Bulgaria, dar lista cuprinde în total 14 ţări din fostul bloc comunist, o cerință respinsă însă cu fermitate de România și Bulgaria.

România a reacționat prompt, prin Ministerul Afacerilor Externe care a respins ca fiind inoportune și lipsite de orice fundament declarațiile Ministerului de Externe al Federației Ruse privind prezența militară aliată pe flancul estic al NATO. Și secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a exclus vineri orice posibilitate de negociere a prezenţei militare a NATO pe teritoriul ţărilor membre din Europa de Est. Poziția lui Geoană a fost urmată de o declarație remisă presei de purtătorul cuvânt al Alianței, Oana Lungescu, prin care NATO a respins categoric cererea Rusiei privind retragerea militară aliată din România și Bulgaria și a denunțat ideea sferelor de influență.

În comunicatul în care prezintă măsurile aliate, NATO subliniază că este “o alianță defensivă” și că “drept răspuns la anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia în 2014, NATO și-a sporit prezența în partea de est a alianței, inclusiv cu patru grupuri de luptă multinaționale în Estonia, Letonia, Lituania și Polonia”.

“Aceste unități, conduse de Regatul Unit, Canada, Germania și, respectiv, Statele Unite, sunt multinaționale și pregătite de luptă. Prezența lor arată clar că un atac asupra unui aliat va fi considerat un atac asupra întregii Alianțe. Înainte de 2014, nu existau forțe NATO în partea estică a Alianței”, conchide NATO.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Klaus Iohannis: România salută decizia Suediei de a adera la NATO și susține un proces rapid de extindere. Alianța noastră va fi mai puternică ca niciodată

Published

on

© Administrația Prezidențială

România salută decizia Suediei de la adera la Alianța Nord-Atlantică și își afirmă sprijinul pentru proces rapid de aderare, a afirmat luni președintele Klaus Iohannis, după ce autoritățile de la Stockholm au luat hotărârea să inverseze două secole de politică de securitate marcată de neutralitate și să adere oficial la NATO.

“Odată cu aderarea Suediei și Finlandei la familia NATO, alianța noastră va fi mai puternică ca niciodată”, a scris Iohannis, pe Twitter.

Guvernul suedez a confirmat că intenționează să solicite aderarea la NATO, alăturându-se astfel Finlandei, țara vecină, într-o decizie dramatică care marchează una dintre cele mai mari consecințe strategice ale invaziei Rusiei în Ucraina de până acum.

Decizia Suediei vine după ce și președintele Finlandei, Sauli Niinisto, a confirmat duminică că țara sa va solicita aderarea la alianța militară NATO, într-o schimbare politică istorică provocată de invazia Rusiei în Ucraina și întărind astfel declarația politică semnată joi împreună cu premierul Sanna Marin, alături de care a afirmat că țara sa trebuie să depună “fără întârziere cererea de aderare” la Alianța Nord-Atlantică.

O cerere comună cu Finlanda ar putea fi trimisă atunci când președintele acesteia, Sauli Niinistö, va efectua o vizită de stat la Stockholm marți și miercuri.

Discuțiile privind aderarea celor două state la NATO au început deja, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, avertizând că încă nu poate oferi un aviz pozitiv acestor demersuri, și cu NATO, SUAFinlanda și Suedia anunțând că vor purta discuții cu Ankara, și cu Germania dispusă să ratifice cât mai curând o aderare a celor două țări nordice.

Statele aliate din NATO vor căuta soluții pentru a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la Alianță, în contextul în care acestea și-au exprimat îngrijorarea cu privire la posibile atacuri din partea Rusiei, a declarat, duminică, secretarul general al organizației, Jens Stoltenberg, după prima reuniune informală din istorie a miniștrilor de externe aliați, la Berlin. 

Continue Reading

NATO

Decizie istorică la Stockholm: Suedia a decis să depună cererea de aderare la NATO, punând capăt unei perioade de două secole de neutralitate

Published

on

© European Union

Suedia a decis să inverseze două secole de politică de securitate marcată de neutralitate și să adere oficial la NATO, un anunț în acest sens fiind făcut luni de prim-ministrul Magdalena Andersson, după cum relatează Deutsche Welle și The Guardian.

Guvernul suedez a confirmat că intenționează să solicite aderarea la NATO, alăturându-se astfel Finlandei, țara vecină, într-o decizie dramatică care marchează una dintre cele mai mari consecințe strategice ale invaziei Rusiei în Ucraina de până acum.

“Există o largă majoritate în parlamentul suedez pentru ca Suedia să adere la NATO. Acesta este cel mai bun lucru pentru securitatea Suediei. Vom informa NATO că dorim să devenim membru al alianței”, a declarat luni premierul Magdalena Andersson, după o dezbatere parlamentară care a urmat deciziei de duminică a partidului de guvernământ de a susține aderarea la NATO.

Ea a declarat într-o conferință de presă, după o dezbatere parlamentară, că Suedia se va afla “într-o poziție vulnerabilă” în timp ce cererea va fi procesată, dar că se simte “încrezătoare că există sprijin pentru acest lucru în rândul poporului suedez”.

Doctrina de neutralitate a Suediei este adesea datată din secolul al XIX-lea, deoarece țara nu a mai fost în stare de război de la sfârșitul campaniei militare suedeze împotriva Norvegiei din 1814 și după Congresul de Pace de la Viena din 1814-1815. Atât în perioada celor două războaie mondiale, cât și în timpul Războiului Rece, Suedia și-a menținut neutralitatea în materie de politică externă și de securitate.

Decizia Suediei vine după ce și președintele Finlandei, Sauli Niinisto, a confirmat duminică că țara sa va solicita aderarea la alianța militară NATO, într-o schimbare politică istorică provocată de invazia Rusiei în Ucraina și întărind astfel declarația politică semnată joi împreună cu premierul Sanna Marin, alături de care a afirmat că țara sa trebuie să depună “fără întârziere cererea de aderare” la Alianța Nord-Atlantică.

În acest sens, șefa guvernului suedez a precizat că o candidatură comună cu Finlanda este “cel mai bun” lucru pentru Suedia şi securitatea sa.

O cerere comună cu Finlanda ar putea fi trimisă atunci când președintele acesteia, Sauli Niinistö, va efectua o vizită de stat la Stockholm marți și miercuri.

O aderare a Finlandei la NATO, țară ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia, ar dubla granița comună dintre Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă. De asemenea, accederea Finlandei și Suediei în NATO ar însemna că toate țările riverane la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, ar fi state aliate, la fel și în cazul Consiliului Arctic, organismul care reunește țările învecinate cu cel de-al patrulea ocean al lumii.

NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia. Finlanda și Suedia sunt state partenere ale NATO și participă cu regularitate la reuniunile Alianței Nord-Atlantice la nivelul miniștrilor de externe și ai apărării, precum și la summit-urile șefilor de stat și de guvern. Semnarea unui protocol de aderare între Alianță și cele două țări nordice ar trebui ratificat de parlamentele tuturor celorlalte 30 de state NATO pentru ca Finlanda și Suedia să devină membri cu drepturi depline și să beneficieze de principiul apărării colective – articolul 5 din Tratatul de la Washington.

Discuțiile privind aderarea celor două state la NATO au început deja, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, avertizând că încă nu poate oferi un aviz pozitiv acestor demersuri, și cu NATO, SUAFinlanda și Suedia anunțând că vor purta discuții cu Ankara, și cu Germania dispusă să ratifice cât mai curând o aderare a celor două țări nordice.

Statele aliate din NATO vor căuta soluții pentru a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la Alianță, în contextul în care acestea și-au exprimat îngrijorarea cu privire la posibile atacuri din partea Rusiei, a declarat, duminică, secretarul general al organizației, Jens Stoltenberg, după prima reuniune informală din istorie a miniștrilor de externe aliați, la Berlin. 

Continue Reading

NATO

Ministrul de externe al Estoniei consideră că aderarea Suediei și Finlandei la NATO ar spori securitatea regiunii baltice

Published

on

© Estonian Foreign Ministry/ Flickr

Aderarea Suediei şi Finlandei la NATO ar spori securitatea regiunii baltice, consideră ministrul de externe al Estoniei, Eva-Maria Liimets, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

„Când vedem că în vecinătatea noastră noi ţări democratice aderă la NATO, ştim că acest lucru va însemna exerciţii comune mai ample şi o mai mare cooperare în domeniul apărării, a afirmat şefa diplomaţiei estoniene pentru Reuters, la Berlin, unde a participat sâmbătă la o reuniune cu omologii săi din Alianţa Nord-Atlantică.

Eva-Maria Liimets şi-a mai exprimat speranţa că Suedia, Finlanda şi Turcia vor depăşi diferenţele în legătură cu aderarea primelor două la NATO, adăugând că atmosfera de la reuniunea de la Berlin a fost foarte încurajatoare.

„Am observat unele diferenţe, dar am văzut şi disponibilitatea acestor ţări de a depăşi diferenţele dintre ele”, a adăugat ea

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan și-a exprimat vinerea trecută ostilitatea față de aderarea celor două țări, acuzându-le că servesc drept „adăpost pentru teroriștii PKK” (Partidul Muncitorilor din Kurdistan), considerat organizație teroristă de către Turcia, Uniunea Europeană și de Statele Unite.

Erdogan a reiterat acest aspect duminică, spunând că Turcia a susținut întotdeauna ideea extinderii NATO, dar este îngrijorată de dorința Finlandei și Suediei de a se alătura Alianței, având în vedere relațiile lor cu grupările teroriste.

Reamintim că premierul suedez Magdalena Andersson va încerca, luni, să obțină un sprijin larg din partea Parlamentului (Riksdag) pentru o cerere de aderare la NATO, a anunțat aceasta duminică, după ce partidul său, aflat la guvernare, a renunțat la opoziția de lungă durată față de aderare în urma invaziei Rusiei în Ucraina.

De asemenea, președintele Finlandei, Sauli Niinisto, a confirmat duminică că țara sa va solicita aderarea la alianța militară NATO, într-o schimbare politică istorică provocată de invazia Rusiei în Ucraina și întărind astfel declarația politică semnată joi împreună cu premierul Sanna Marin, alături de care a afirmat că țara sa trebuie să depună „fără întârziere cererea de aderare” la Alianța Nord-Atlantică.

NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia.

Finlanda și Suedia sunt state partenere ale NATO și participă cu regularitate la reuniunile Alianței Nord-Atlantice la nivelul miniștrilor de externe și ai apărării, precum și la summit-urile șefilor de stat și de guvern.

Semnarea unui protocol de aderare între Alianță și cele două țări nordice ar trebui ratificat de parlamentele tuturor celorlalte 30 de state NATO pentru ca Finlanda și Suedia să devină membri cu drepturi depline și să beneficieze de principiul apărării colective – articolul 5 din Tratatul de la Washington.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA7 mins ago

Ministrul de interne Lucian Bode, vizită de lucru la Washington, la aniversarea a 25 ani de la lansarea Parteneriatului Strategic România-SUA

ROMÂNIA17 mins ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

ROMÂNIA27 mins ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu vicepreședintele companiei Lockheed Martin despre consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA

NATO38 mins ago

Klaus Iohannis: România salută decizia Suediei de a adera la NATO și susține un proces rapid de extindere. Alianța noastră va fi mai puternică ca niciodată

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

UE pregătește un plan care să permită plata gazului rusesc în ruble fără a încălca sancțiunile impuse Rusiei

NATO2 hours ago

Decizie istorică la Stockholm: Suedia a decis să depună cererea de aderare la NATO, punând capăt unei perioade de două secole de neutralitate

ROMÂNIA2 hours ago

Ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja: România trebuie să achite „minim 60 de milioane de euro” din datoria pe care o are la Agenția Spațială Europeană

CONSILIUL UE2 hours ago

UE prelungește până în 2025 sancțiunile împotriva atacurilor cibernetice care amenință statele membre

SUA3 hours ago

Declarație transatlantică privind tehnologia și comerțul: SUA și UE au ajuns la noi înțelegeri pentru investiții în semiconductori, acordarea licențelor sau integritatea informațiilor în situații de criză

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII3 hours ago

Nicolae Ciucă: Acordul între BEI și Transgaz pentru elaborarea strategiei de decarbonizare constituie un pas important pentru România în dezideratul său de a face tranziția către o economie verde

ROMÂNIA17 mins ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

NATO1 day ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO1 day ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL1 day ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO1 day ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA4 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

MAREA BRITANIE6 days ago

Într-un moment de cotitură pentru monarhia britanică, prințul Charles a deschis o nouă sesiune a Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă a cerut tuturor instituțiilor care gestionează implementarea PNRR continuarea dialogului cu experții europeni

REPUBLICA MOLDOVA6 days ago

De la Chișinău, secretarul general al ONU mulțumește R. Moldova pentru ”exemplul de umanitate” în criza refugiaților ucraineni

Team2Share

Trending