NATO
NATO trimite Rusiei propriile propuneri de securitate: Încă există o cale de ieșire diplomatică din această criză cauzată de Rusia. Suntem gata să ne așezăm la masă
Published
3 years agoon

NATO va trimite o propunere scrisă Kremlinului în cursul acestei săptămâni pentru “a încerca să găsească o cale de urmat”, pe fondul tensiunilor tot mai mari legate de consolidarea trupelor rusești la granița cu Ucraina, a declarat marți secretarul general Jens Stoltenberg pentru Christiane Amanpour de la CNN.
“Acum finalizăm la NATO propunerile, documentul scris pe care îl vom trimite lor (n.r. – rușilor) la finalul săptămânii. Vom face asta în paralel cu Statele Unite, deoarece Statele Unite au primit o propunere de tratat acum câteva săptămâni în același timp în care și noi am primit o propunere similară“, a declarat Stoltenberg.
“Vom sublinia faptul că suntem gata să ne așezăm la masă (…) și să discutăm despre controlul armelor, dezarmare, transparență în ceea ce privește activitățile militare, mecanisme de reducere a riscurilor și alte chestiuni care sunt relevante pentru securitatea europeană. Și, de asemenea, să ne așezăm și să ascultăm preocupările Rusiei“, a declarat Stoltenberg, subliniind că “încă există o cale de ieșire diplomatică din criza cauzată de consolidarea militară a Rusiei în Ucraina și în jurul acesteia, dar Rusia trebuie să detensioneze și să se implice cu bună-credință”.
NATO will send Russia a written proposal “later this week” to “try to find a way forward” over Ukraine, NATO’s @jensstoltenberg tells me. “We are ready to sit down… and listen to Russian concerns, but we are not ready to compromise on core principles.” Interview airs 6pGMT @cnni pic.twitter.com/F23BM8Aji3
— Christiane Amanpour (@amanpour) January 25, 2022
Șeful NATO a anunțat încă de săptămâna trecută, în timpul unei vizite la Berlin, o serie de reuniuni pentru a aborda “relațiile dintre NATO și Rusia”, avansând propria agendă occidentală privind securitatea europeană și o contra-propunere la ideile Rusiei. Solicitările Alianței se referă la modul de reducere a riscurilor și de sporire a transparenței în ceea ce privește activitățile militare; și cum să reducem amenințările spațiale și cibernetice, controlul armamentului, dezarmare și non-proliferare, încurajând Rusia să contribuie la reducerea amenințărilor nucleare. Însă, a avertizat Stoltenberg, NATO va asculta îngrijorările Rusiei fără a face compromisuri privind apărarea și protejarea aliaților.
Ce a propus Rusia?
Propunerile de securitate ale Moscovei, publicate pe 17 decembrie 2021 și dublate de acumulări masive de trupe rusești la frontiera cu Ucraina, cuprind solicitări ca Ucraina și Georgia să nu fie primite niciodată în NATO și ca Alianța Nord-Atlantică să își retragă prezența militară din țările care au aderat la NATO după 1997, între acestea regăsindu-se și România. Astfel de cerințe din partea Rusiei ar presupune închiderea structurilor NATO de pe teritoriul României, retragerea forțelor americane și aliate din bazele militare de la Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii sau sistarea misiunilor de poliție aeriană aliate la Marea Neagră, pretenții considerate nefondate de SUA, NATO și România.
Propunerile Rusiei au devenit la începutul anului baza unui dialog diplomatic pentru detensionarea situației, deși ambele solicitări au fost respinse de americani și europeni, care au reafirmat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei, pentru politica ușilor deschise a NATO și au respins orice pretenții legate de sfere de influență.
Cum s-au desfășurat discuțiile?
Astfel, săptămâna 10-16 ianuarie a fost una a tratativelor pentru securitatea europeană. Diplomații Statelor Unite și Rusiei s-au întâlnit la Geneva în cadrul dialogului pentru stabilitate strategică, cadru în care SUA au avertizat că nu vor permite Rusiei să pună capăt politicii ușilor deschise a NATO, în timp ce Moscova cere garanţii ”scrise în piatră” că Ucraina şi Georgia nu vor adera la NATO.
La Bruxelles, reprezentanții celor 30 de țări aliate și cei ai Federației Ruse s-au întrunit în cadrul Consiliului NATO-Rusia, iar țările NATO au subliniat cu fermitate că nu vor renunța la capacitatea lor de a se proteja și apăra reciproc și nici la prezența forțelor lor militare pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice
Ultimul recital diplomatic de la momentul respectiv a avut loc la Viena, unde ambasadorii statelor OSCE au discutat situația de securitate din Europa, cu Statele Unite avertizând că nu vor tolera sferele de influență și nu vor limita dreptul suveran al națiunilor de a-și alege alianțele.
În tot acest răstimp, Statele Unite s-au consultat îndeaproape cu aliații europeni, fiecare reuniune dintre cele amintite fiind precedate fie de o videoconferință a miniștrilor de externe din NATO, fie de discuții în persoană între secretarul de stat adjunct al SUA Wendy Sherman și ambasadorii țărilor NATO, respectiv ambasadorii țărilor Uniunii Europene.
Săptămâna 17-23 ianuarie a fost consacrată rundelor de întâlniri și discuții între liderii aliaților din NATO, între SUA și Uniunea Europeană, precum și între miniștrii de externe occidentali și Ucraina, în semn de susținere față de aceasta prin vizite ale șefilor diplomațiilor germană și americană la Kiev. Rundele de întâlniri diplomatice s-au încheiat pe 22 ianuarie, la Geneva, cu o întâlnire de “cod roșu diplomatic” între secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, și ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov.
România, vizată de pretențiile Rusiei. Bucureștiul și NATO au denunțat aceste solicitări
Ca o ilustrare a complexităţii situaţiei de securitate din Europa, diplomaţia rusă a ales chiar ziua întrevederii dintre ministrul de externe Serghei Lavrov şi secretarul de stat american Antony Blinken pentru a insista asupra retragerii trupelor străine ale NATO din ţările care au aderat la această alianţă după 1997, menţionând explicit România şi Bulgaria. Aceste pretenții au fost respinse, pe rând, de România și de Alianța Nord-Atlantică prin secretarul general adjunct și purtătorul de cuvânt. De asemenea, președintele Klaus Iohannis a anunțat convocarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării pe fondul situației de securitate de la Marea Neagră și de pe flancul estic al NATO pentru data de 26 ianuarie.
Două devize: “Rusia nu are forța Occidentului unit” și “nimic despre Ucraina fără Ucraina, nimic despre NATO fără NATO, nimic despre Europa fără Europa”
Antony Blinken şi ministrul de externe rus Serghei Lavrov au avut o întâlnire de o oră şi jumătate, la Geneva, considerată o reuniune de “cod roșu diplomatic” pe fondul tensiunilor în creștere și al riscurilor unei invazii militare a Rusiei în Ucraina, la capătul căreia cei doi șefi ai diplomațiilor au afirmat, în conferinţe de presă separate, că Statele Unite au promis un răspuns scris săptămâna viitoare asupra cererilor Moscovei cu privire la arhitectura de securitate europeană, după care va avea loc o nouă întâlnire la acelaşi nivel.
Cu toate acestea, răspunsul SUA va avea în vedere o “regulă inviolabilă”, după cum a fost descrisă de Blinken: “nimic despre Ucraina fără Ucraina, nimic despre NATO fără NATO, nimic despre Europa fără Europa”.
Mai mult, șefii diplomațiilor așa-numitei “cvadrilaterale transatlantice” – SUA, Marea Britanie, Franța și Germania – s-au întrunit la Berlin pentru a reafirma disponibilitatea lor de a impune Rusiei consecințe masive și costuri economice severe dacă va interveni militar în Ucraina, acolo unde SUA au anunțat sancțiuni împotriva unor agenți ruși, acuzați de activități de influențare și destabilizare a Ucrainei și au transmis mesajul că “Rusia nu are forța Occidentului unit“. Dar, cancelarul Germaniei a cerut Statelor Unite şi Uniunii Europene să reflecteze cu atenţie când iau în calcul sancţiuni împotriva Rusiei în cazul unei agresiuni a acesteia contra Ucrainei, subliniind că “trebuie să luăm în considerare consecinţele (sancţiunilor) asupra noastră”.
Franța, țara ce asigură președinția Consiliului UE, respinge, în consonanță cu România și Polonia, conceptul sferelor de influență, însă Parisul insistă pentru “dialog direct și ferm” UE-Rusia privind arhitectura de securitate europeană. Președintele Emmanuel Macron, care consideră că dialogul cu Rusia trebuie să continue fără naivitate, s-a distins deja prin prezentarea, în plenul Parlamentului European, a priorităților președinției franceze a Consiliului UE, prilej cu care a pledat pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru o nouă ordine de securitate europeană bazată pe reguli și care să fie prezentată spre negociere Rusiei. O astfel de propunere de securitate a fost, însă, declinată de șeful diplomației Uniunii Europene, Josep Borrell, chiar dacă acesta nu are nicio putere instituțională în a impune înlăturarea unui astfel de subiect de pe agenda europeană. Între timp, miniștrii de externe europeni au adoptat un set de concluzii comune prin care au respins conceptul ”sferelor de influență” și au reafirmat că securitate europeană este indivizibilă, șeful diplomației UE a pledat din nou pentru crearea forței europene de reacție rapidă, precizând că tensiunile cu Rusia, cel mai recent exemplu că Europa este în pericol, în timp ce România a propus organizarea unei reuniuni a miniștrilor de externe din UE la Kiev, în semn de solidaritate cu Ucraina.
Nu în ultimul rând, președintele american Joe Biden și liderii UE, NATO, Franței, Germaniei, Italiei, Marii Britanii și Poloniei au subliniat luni importanța unității transatlantice într-un “moment critic” pentru securitatea europeană și au precizat că orice nouă agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei va avea un cost ridicat, inclusiv prin “consolidarea securității pe flancul estic”.
Discuțiile diplomatice, în oglindă cu încordarea mușchilor militari
Rusia continuă acumulările sale de trupe la granița cu Ucraina și în regiunea Mării Negre, deși afirmă că nu plănuiește să atace Ucraina, în timp ce SUA, aliații din NATO și Uniunea Europeană fac apel la detensionarea situației. Moscova a transportat echipament militar în regiune și a comasat peste 125.000 de soldați la granița cu Ucraina, iar Statele Unite, Marea Britanie și țările baltice au promis și trimis arme defensive Ucrainei.
Între timp, NATO a anunțat că aliații și-au plasat forțele în așteptare și trimit nave și avioane de vânătoare suplimentare ca parte a dislocărilor militare nord-atlantice din Europa de Est, consolidând disuasiunea și apărarea aliată în timp ce Rusia își continuă consolidarea militară în Ucraina și în jurul acesteia. De asemenea, Pentagonul a anunțat că a plasat 8.500 de militari americani în stare de pregătire sporită pentru a fi desfășurați în Europa de Est, având în vedere provocările continue ale Rusiei de-a lungul graniței cu Ucraina.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
”Este clar pentru întreaga lume: Este vina Rusiei pentru că suntem încă în război”, subliniază Zelenski
Miniștrii Apărării din România, Bulgaria, R. Moldova și Turcia au discutat despre provocările din regiunea Mării Negre și importanța acesteia în arhitectura de securitate europeană
Opt țări membre solicită măsuri suplimentare pentru a consolida pregătirea în fața amenințărilor multiple: ”Ritmul acțiunilor noastre ar trebui să se alinieze cu urgența provocărilor pe care le avem în față”
Comisia Europeană cere documentații suplimentare pentru modificarea PNRR. Boloș: Vrem un plan implementabil, coerent și realizabil
Iulian Chifu: Manual pentru conducătorii statelor mici: cum să navighezi fără lanternă și busolă în secolul 21. Hybris, haos, instabilitate: reașezarea de durată a lumii
Nicușor Dan afirmă angajamentul său de a consolida relațiile și “prietenia istorică” România – Israel după ce a fost felicitat de premierul israelian Netanyahu
NATO
Nicușor Dan asigură aliații că România va fi aliniată la obiectivul NATO de creștere a bugetelor apărării și dorește o întâlnire cu Mark Rutte înainte de summitul de la Haga
Published
4 hours agoon
May 23, 2025
Președintele ales al României, Nicușor Dan, a transmis un mesaj clar de continuitate pro-occidentală într-un interviu acordat Financial Times, promițând că țara va susține creșterea cheltuielilor pentru apărare în cadrul NATO, chiar dacă se confruntă cu un deficit bugetar record, și va continua să sprijine Ucraina.
“Vom rămâne parte a eforturilor europene de a ajuta Ucraina să obțină cea mai rezonabilă pace”, a afirmat Dan, subliniind angajamentul României de a susține securitatea regională.
În acest context, el a anunțat că România este pregătită să susțină noul obiectiv NATO de 3,5% din PIB pentru apărare, cu un supliment de 1,5% pentru infrastructură și securitate cibernetică.
“Da, este ceva ce susțin”, a declarat el, precizând că ritmul implementării va fi negociat cu aliații. “Vom fi aliniați”, a insistat el.
Anterior, Nicușor Dan a declarat pentru presa de la București că își dorește să aibă o întâlnire cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, înaintea summitului NATO de la Haga și după summitul formatului București 9 de la Vilnius, formatul care reunește aliații de pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice.
Declarațiile vin într-un moment sensibil, în care România se află sub presiunea Comisiei Europene să reducă deficitul bugetar, ajuns la 9,3% din PIB anul trecut – cel mai mare din UE. Dan a afirmat că un obiectiv realist pentru acest an ar fi un deficit de 7,5% și a promis tăieri de 6 miliarde de euro.
“Cred că putem face asta… Vreau să particip la discuții”, a continuat el, referindu-se la discuții cu guvernul și forțele politice. Președintele ales a avut deja o întrevedere cu ministrul finanțelor Tanczos Barna și cu ministrul fondurilor europene Marcel Boloș.
Pentru a convinge Bruxelles-ul și investitorii, noul președinte mizează pe experiența sa de primar al Bucureștiului. “Să aibă încredere în noul plan”, a spus Dan. El a amintit cum a readus orașul la un bilanț stabil și un rating de credit premium, de la o situație în care 75% din buget mergea pe plata datoriilor.
Financial Times notează că victoria lui Dan în turul al doilea al alegerilor a încheiat o perioadă de instabilitate politică, după anularea controversată a scrutinului prezidențial din noiembrie. Rivalul său, George Simion, a câștigat primul tur, dar mesajul său eurosceptic și antiucrainean a fost respins în final de alegători.
Noua provocare a lui Dan este formarea unui guvern stabil. “Vreau să echilibrez bugetul de stat și să acord libertate inițiativei private, dar mai întâi trebuie să avem toate cele patru partide în guvern”, a spus acesta.
Deși președintele interimar Ilie Bolojan este văzut drept favorit pentru funcția de premier, componența noii coaliții pro-europene (PSD-PNL-USR-UDMR) rămâne incertă.
Dan a subliniat că țara “nu își poate permite jocuri politice” în acest moment.
Referindu-se la riscurile politice viitoare, Dan a admis că rezultatele guvernării sale vor fi cruciale pentru a preveni o ascensiune a extremei drepte în alegerile din 2028.
“Îi înțeleg pe cei 5 milioane de alegători” care l-au susținut pe Simion. “Motivele lor nu sunt ideologice, ci economice și sociale”, a explicat Nicușor Dan.
Leul s-a depreciat după primul tur, iar agențiile de rating au avertizat că România este aproape de statutul “junk”, context în care Dan a recunoscut eșecurile statului: „Trebuie să recunoaștem că statul român a promis multe lucruri pe care nu le-a îndeplinit.”
El a cerut și clarificări în legătură cu interferență rusă în anularea alegerilor din noiembrie 2024. “Una dintre motivele pentru care 5 milioane de oameni au votat pentru extrema dreaptă a fost lipsa de explicații cu privire la alegerile din noiembrie”, a conchis Nicușor Dan.
NATO
”Revizionismul agresiv al Rusiei amenință nu doar securitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, ci și securitatea noastră comună în Europa”, subliniază Friedrich Merz din Lituania
Published
19 hours agoon
May 22, 2025By
Teodora Ion
Cancelarul german Friedrich Merz a acuzat Rusia că amenință ”securitatea Europei”, în timpul unei vizite în Lituania pentru a marca inaugurarea oficială a unei brigăzi blindate germane în această țară care are drept obiectiv să consolideze flancul estic al NATO, anunță AFP, citat de Agerpres.
”Rusia, așa cum se prezintă ea astăzi, este o amenințare pentru noi toți. Tocmai împotriva acestei amenințări noi ne protejăm astăzi și de aceea noi suntem astăzi aici”, a declarat Friedrich Merz la Vilnius, alături de președintele lituanian Gitanas Nauseda.
Oficialul german a recunoscut ”circumstanțele excepțional de dificile” și situația ”foarte tensionată” din țările baltice în fața ”revizionismului agresiv al Rusiei” car ”amenință nu doar securitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, ci și securitatea noastră comună în Europa”, arată The Guardian.
El a declarat că Germania rămâne ”hotărâtă să apere teritoriul alianței împotriva oricărei agresiuni” și i-a asigurat pe lituanieni că ”se pot baza pe Germania”.
— Gitanas Nausėda (@GitanasNauseda) May 22, 2025
Merz a lăudat Cartea albă a UE privind reînarmarea Europei și a afirmat că blocul ”trebuie să producă mai mult pentru Europa, în Europa”, salutând astfel noile investiții ale companiei germane Rheinmetall în Lituania.
Cancelarul german a insistat asupra unității între aliați pentru a împiedica Rusia să ”creeze o prăpastie între noi”, punând accentul și pe cooperarea cu SUA.
În egală măsură, Friedrich Merz a mai evidențiat nevoia continuării apelurilor la o încetare a focului în Ucraina, punând în același timp presiune pe Moscova.
De cealaltă parte, președintele lituanian Gitanas Nauseda i-a mulțumit lui Merz pentru vizită, gest care arată ”un angajament clar și puternic” din partea Germaniei de a ajuta la descurajarea Rusiei din Lituania și, in extenso, din flancul estic al NATO.
El a salutat inaugurarea unității militare germane din Lituania drept ”o zi a responsabilității și a acțiunii”, pe baza desfășurării temporare anterioare a trupelor germane în țară.
Nauseda a menționat, de asemenea, Ucraina, reiterând apelurile pentru ”o încetare a focului cuprinzătoare și necondiționată” și i-a îndemnat pe parteneri să adopte sancțiuni pentru a ”opri mașina de război rusă”.
În 2023, înainte de summitul NATO de la Vilnius, Germania a anunțat că va staționa permanent 4000 de soldați în Lituania pentru a contribui la securizarea flancului estic al NATO, iar ministrul apărării Boris Pistorius a subliniat că brigada germană din Lituania va deveni oficial operațională în 2025.
Desfășurarea acestor militari germani are drept scop să susțină securitatea Lituaniei, țară NATO și UE aflată în proximitatea Rusiei invadatoare.
Germania conduce încă din 2017 un grup de luptă al NATO în Lituania, ca parte a deciziilor luate la summitul aliat de la Varșovia privind înființarea primelor patru grupuri de luptă pe flancul estic, în Polonia, Estonia, Letonia și Lituania.
Invazia rusă din Ucraina, din februarie 2022, a determinat Alianța să ia decizia de a consolida sudul flacului estic al NATO prin înființarea a patru astfel de grupuri de luptă în Bulgaria, România, Slovacia și Ungaria.
NATO
Nicușor Dan, în deschiderea “Black Sea and Balkans Security Forum”: Viziunea mea pentru România – o țară consolidată intern și activă în UE și NATO
Published
22 hours agoon
May 22, 2025
Președintele ales, Nicușor Dan, a transmis joi că viziunea sa pentru România este aceea a unei țări consolidate intern și mai implicate și active în Uniunea Europeană și NATO.
Aflat la cea de-a IX-a ediție a forumului “Black Sea and Balkans Security Forum” organizat de think tank-ul New Strategy Center, Nicușor Dan a fost întrebat despre poziționarea României față de principalele structuri euroatlantice.
“În primul rând, e cert, am spus-o, și este cert că România va păstra direcția pro-occidentală, însemnând participarea în NATO, prezența în Uniunea Europeană, de asemenea Parteneriatul strategic cu Statele Unite. E o direcție pe care România a definit-o foarte bine. În opinia mea, nu a fost suficient de activă în niciuna din aceste structuri. Să fii activ trebuie să ai și o oarecare credibilitate, vorbim de deficit zilele acestea și de promisiunile repetate ale României de a reduce deficitul. Deci ce pot să spun este că îmi doresc ca România să se întărească în interiorul ei și să fie mai activă în interiorul acestor două structuri”, a declarat Nicușor Dan.
În cadrul aceluiași eveniment, președintele ales a reafirmat importanța Parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii, exprimându-și dorința ca acesta să fie aprofundat.
“Așa cum am spus, noi avem un parteneriat strategic pe care dorim să îl continuăm și să îl extindem. Cred că este și dorința părții americane. Noi am avut niște alegeri anulate în noiembrie, după care un oarecare dubiu cu privire la acest fapt și în interiorul societății românești și în interiorul administrațiilor, partenerilor noștri. Acum, în sfârșit, vom avea un președinte legitim începând de luni care va putea să discute în mod legitim cu administrația americană. Am avut deja niște schimburi de mesaje cu administrația americană. Trebuie să lămurim mult mai bine fenomenul anulării alegerilor din noiembrie anul trecut. Dar am văzut o deschidere din partea americană și sunt absolut convins că parteneriatul va fi continuat și îmbunătățit”, a spus Nicușor Dan.
Forumul este organizat în parteneriat cu Ministerul Apărării Naționale, având ca partener instituțional Ministerul Afacerilor Externe, iar ca partener academic Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterină din București Evenimentul va avea loc în București, la InterContinental Athénée Palace.
Cu o agendă ambițioasă și invitați de prestigiu, “Black Sea and Balkans Security Forum” se afirmă ca cel mai important eveniment dedicat securității în regiunea Mării Negre. CaleaEuropeană.ro este partener media al evenimentului.
Forumul include 50 de paneluri și 198 de vorbitori, reunind oficiali, diplomați, militari și analiști de renume din statele membre ale Uniunii Europene și NATO, precum și din țări partenere.
Evenimentul se concentrează pe patru mari teme: relația transatlantică și recalibrarea prezenței militare americane în Europa și în regiunea Mării Negre; negocierile pentru un acord de pace în Ucraina și necesitatea de a împiedica un nou atac al Rusiei care poate să o aducă la Gurile Dunării și la granița cu România; intențiile reale ale Rusiei în negocierile unei păci în Ucraina și ce fel de Rusie vom avea lângă noi, agresivă sau dispusă la concesii; sprijinul pe mai departe al Republicii Moldova, astfel încât drumul ei spre Uniunea Europeană să nu fie oprit de războiul hibrid al Rusiei.
Ediția din acest an are drept invitați experți de renume precum foștii Comandanți ai Forțelor NATO în Europa, Generalul (rez) Phillip Breedlove și Generalul (rez.) Mike Scaparrotti, liderii opoziției ruse Mihail Kasyanov și Vladimir Kara-Murza, dar și eroi ai rezistenței Ucrainei împotriva agresiunii ruse, care ne vor împărtăși cu cei prezenți drama suferită în timpul ocupației ruse sau în prizonierat.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

”Este clar pentru întreaga lume: Este vina Rusiei pentru că suntem încă în război”, subliniază Zelenski

Miniștrii Apărării din România, Bulgaria, R. Moldova și Turcia au discutat despre provocările din regiunea Mării Negre și importanța acesteia în arhitectura de securitate europeană

Opt țări membre solicită măsuri suplimentare pentru a consolida pregătirea în fața amenințărilor multiple: ”Ritmul acțiunilor noastre ar trebui să se alinieze cu urgența provocărilor pe care le avem în față”

Comisia Europeană cere documentații suplimentare pentru modificarea PNRR. Boloș: Vrem un plan implementabil, coerent și realizabil

Iulian Chifu: Manual pentru conducătorii statelor mici: cum să navighezi fără lanternă și busolă în secolul 21. Hybris, haos, instabilitate: reașezarea de durată a lumii

Emmanuel Macron a discutat cu Xi Jinping despre tensiunile comerciale și războaiele din Ucraina și Gaza: Companiile noastre au nevoie de condiții de concurență echitabilă în ambele țări

Nicușor Dan afirmă angajamentul său de a consolida relațiile și “prietenia istorică” România – Israel după ce a fost felicitat de premierul israelian Netanyahu

Nicușor Dan asigură aliații că România va fi aliniată la obiectivul NATO de creștere a bugetelor apărării și dorește o întâlnire cu Mark Rutte înainte de summitul de la Haga

Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, a fost laureată cu Premiul Timișoara pentru Valori Europene, salutând un oraș “care a modelat povestea României și a Europei”

”Revizionismul agresiv al Rusiei amenință nu doar securitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, ci și securitatea noastră comună în Europa”, subliniază Friedrich Merz din Lituania

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

”Revizionismul agresiv al Rusiei amenință nu doar securitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, ci și securitatea noastră comună în Europa”, subliniază Friedrich Merz din Lituania

Boloș: Renegocierea PNRR va fi finalizată până la finalul lunii mai. Cererile de plată vor fi restructurate pentru a asigura absorbția fondurilor până în 2026

Von der Leyen: Bugetul actual al UE a fost proiectat pentru o lume care nu mai există. Următorul trebuie să fie flexibil, coerent, descentralizat și simplificat

Ministrul Daniel David a prezentat raportul de diagnostic al educației și cercetării din România: Șase copii din 20 de se află în zona de analfabetism funcțional

Decidenți din Parlamentul României și European își exprimă deschiderea de a consolida dialogul cu mediul de afaceri românesc pentru a crește absorbția fondurilor europene: România trebuie să rămână ancorată în UE

Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Concordia reliefează caracterul vital al fondurilor UE pentru economia românească: Dacă nu aducem fiecare euro în țară, ne paște recesiunea

Romanian Business Leaders face apel la dialog între decidenții politici și antreprenori și avansează un set de 10 măsuri concrete pentru a accesa ”mai mulți bani” europeni, ”mai repede și mai bine”

Ministrul Finanțelor, vești bune de la Bruxelles: România va încasa pe 10 iunie 1,3 miliarde de euro din a treia cerere de plată din PNRR

„Stare de urgență în gândire și acțiune”: Von der Leyen și noul cancelar german susțin mobilizarea rapidă privind competitivitatea UE, sprijinirea Ucrainei și gestionarea migrației

Marcel Boloș confirmă riscul de suspendare a fondurilor europene dacă reforma fiscală nu este implementată
Trending
- POLITICĂ1 week ago
Simion îi răspunde lui Tusk cu o fotografie cu Putin din anul 2010: “În această fotografie este omul lui Putin în Polonia”
- POLITICĂ5 days ago
Alegeri prezidențiale 2025/ Exit-poll: Nicușor Dan – 54,9%, George Simion – 45,1%. România a decis cu cea mai mare prezență la vot din ultimii 25 de ani
- POLITICĂ4 days ago
Nicușor Dan a fost ales președinte al României. Este primul candidat independent care devine președinte al republicii (rezultate finale)
- POLITICĂ1 week ago
Sondaj IRSOP: Nicuşor Dan conduce pe trend crescător în cursa cu George Simion pentru Cotroceni, cu 52% la 48%. Majoritatea alegătorilor cred că Dan va întări România în NATO și UE, iar Simion va căuta relații bune cu Rusia
- POLITICĂ5 days ago
LIVE UPDATE Prezidențiale 2025: George Simion vs. Nicușor Dan – Finala pentru Cotroceni sau cine va conduce destinul României în următorii cinci ani