INTERNAȚIONAL
NATO, UE, SUA și Marea Britanie promit sprijin “de neclintit” Ucrainei după atacurile masive cu rachete ale Rusiei
Published
2 years agoon
NATO, Uniunea Europeană, ONU, Statele Unite și Marea Britanie și-au reafirmat luni susținerea fermă pentru Ucraina și sprijinul economic, militar și umanitar pentru această țară după ce mai multe orașe ucrainene, în frunte cu capitala Kiev, au fost ținta unor atacuri cu rachete ale Rusiei, un gest militar pe care Moscova îl pune pe seama exploziei de sâmbătă asupra podului din strâmtoarea Kerci care leagă peninsula Crimeea de Rusia continentală.
“Aceste atacuri nediscriminatorii asupra civililor reprezintă crime de război“, a scris pe Twitter preşedintele Consiliului European, Charles Michel, la finalul unei zile în care bombardamentele Rusiei au fost condamnate de toți liderii instituțiilor UE, de secretarul general al NATO, precum și de țări precum România, care a reafirmat sprijinul său pentru Ucraina prin vocea președintelui Klaus Iohannis, a premierului Nicolae Ciucă și a ministrului de externe Bogdan Aurescu. De asemenea, Franța și Germania au decis să își sporească sprijinul militar pentru Ucraina după atacurile Rusiei.
Michel a insistat că atacurile cu rachetă “arată disperarea Kremlinului” în războiul din Ucraina, în timp ce șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, aflată în vizită la Tallinn, s-a arătat “șocată și îngrozită”.
Șeful Consiliului European a confirmat că subiectul va fi abordat la nivelul G7 și a reafirmat sprijinul pentru Ucraina, precum și decizia UE de a rămâne angajată în tragerea la răspundere a Rusiei
Russia’s horrendous attacks against Kyiv and other cities across #Ukraine show the desperation of the Kremlin.
These indiscriminate attacks on civilians are war crimes.
Committed to supporting Ukraine & holding Russian regime accountable – we’ll address this with @G7 partners.
— Charles Michel (@CharlesMichel) October 10, 2022
Rând pe rând, secretarul general al NATO, șeful diplomației UE, secretarul de stat al SUA și ministrul de externe britanic au discutat la telefon cu ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba, în vreme ce președintele Volodimir Zelenski a avut conversații telefonice cu premierul britanic Liz Truss și cu secretarul general al ONU.
Mai întâi, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a condamnat atacurile oribile ale Rusiei asupra infrastructurii civile din Ucraina.
“NATO va continua să susțină curajosul popor ucrainean pentru a riposta împotriva agresiunii Kremlinului atât timp cât va fi nevoie”, a spus Stoltenberg, cu două zile înainte ca miniștrii apărării din NATO să se întrunească la Bruxelles.
Spoke with Foreign Minister @DmytroKuleba & condemned #Russia‘s horrific & indiscriminate attacks on civilian infrastructure in #Ukraine. #NATO will continue supporting the brave Ukrainian people to fight back against the Kremlin’s aggression for as long as it takes.
— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg) October 10, 2022
La rândul său, într-o convorbire telefonică avută cu ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba, şeful diplomaţiei europene Josep Borrell a condamnat ferm atacurile şi a spus că cei vinovaţi trebuie traşi la răspundere.
“UE își va continua sprijinul politic, militar și economic pentru Ucraina atât timp cât va fi nevoie și în măsura în care va fi necesar”, a transmis Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, într-un comunicat.
În acelaşi timp, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a anunţat că a avut la rândul său o discuţie cu omologul său ucrainean şi a reiterat sprijinul SUA pentru Ucraina după aceste “atacuri îngrozitoare”.
“Vom continua să oferim asistenţă economică, umanitară şi de securitate neclintită Ucraina, pentru ca ea să se apere şi să aibă grijă de poporul său”, a scris Blinken într-o postare pe Twitter.
I just spoke with @DmytroKuleba to reiterate U.S. support for Ukraine following the Kremlin’s horrific strikes this morning. We will continue to provide unwavering economic, humanitarian, and security assistance so Ukraine can defend itself and take care of its people.
— Secretary Antony Blinken (@SecBlinken) October 10, 2022
Dinspre partea sa, ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba, a transmis că a fost asigurat de omologul britanic, James Cleverly, că Regatul Unit își va consolida sprijinul neclintit.
“Am subliniat că avem nevoie de sisteme de apărare aeriană; Rusia trebuie să fie recunoscută ca stat terorist. La fel cum Marea Britanie a rezistat fulgerului (n.r. – blitz) nazist, Ucraina va rezista fulgerului de rachete al Rusiei. Nimic nu ne va doborî”, a scris Kuleba, tot pe Twitter.
.@JamesCleverly assured me the U.K. will strengthen its unwavering support. I stressed we need air defense systems; Russia must be recognized a terrorist state. Just like the U.K. withstood the Nazi Blitz, Ukraine will withstand Russia’s missile blitz. Nothing will break us down.
— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) October 10, 2022
Același mesaj a fost transmis de președintele Volodimir Zelenski după convorbirea sa telefonică cu premierul britanic Liz Truss, precizând că Kievul contează pe Londra pentru consolidarea sprijinului politic și militar internațional și pentru izolarea Rusiei. Zelenski s-a referit și la “protejarea cerului ucrainean”, în ceea ce reprezintă o nouă solicitare pentru a-i fi livrate sisteme de apărare antiaeriană.
I’ve had a phone call with Prime Minister @trussliz. We count on 🇬🇧’s leadership in consolidating international political and defense support for Ukraine, in particular regarding the protection of our skies. And also in the further isolation of Russia.
— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) October 10, 2022
Cu secretarul general al ONU, președintele Ucrainei a vorbit despre necesitatea unei reacții globale în condamnarea atacului masiv al Rusiei.
Thanked @antonioguterres for the strong condemnation of Russia’s massive missile attack on 🇺🇦. Informed in detail about the scale & consequences of another Russia’s bloody crime. We are unanimous – the world must react ASAP. Discussed the situation at ZNPP & the grain initiative
— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) October 10, 2022
Bombardamente ruse de o amploare fără precedent în ultimele luni au lovit Ucraina luni dimineaţa după explozia survenită sâmbătă pe podul Kerci care leagă Rusia de Crimeea, acţiune pusă de Rusia pe seama Ucrainei.
Potrivit preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, loviturile ruse cu zeci de rachete şi drone iraniene Shahed au vizat Ucraina de la nord la sud şi de la est la vest, lovind capitala Kiev, precum şi regiunile Hmelniţki, Liov, Dnipro, Viniţa, Zaporojie, Sumî, Harkov şi Jitomir. Au fost vizate ținte ale infrastructurii civile, precum infrastructura de comunicații și infrastructura energetică.
Conform Ministerului Apărării Naționale al României, structurile Statului Major al Forţelor Aeriene care execută serviciul de luptă permanent pentru supravegherea spațiului aerian al României au detectat luni, 10 octombrie, în intervalul orar 8.05-9.09, trei ţinte aeriene care au evoluat în spaţiul aerian aferent bazinului nord-vestic al Mării Negre, către spaţiul aerian al Ucrainei (regiunile Odessa şi Viniţa).
Țintele aeriene au survolat și spaţiul aerian al Republicii Moldova, gest condamnat de Chișinău, care l-a convocat de urgență pe ambasadorul Rusiei pentru explicații.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.
You may like
Adrian Zuckerman, fost ambasador SUA: România a trecut “prin cel mai mare atac hibrid pornit de Rusia împotriva oricărei țări”. Bucureștiul trebuie să invoce articolul 4 al NATO
Ucraina: Interferența Rusiei în alegerile din România confirmă că planurile agresive ale Kremlinului se extind la UE și NATO, afirmă șeful diplomației de la Kiev
Ursula von der Leyen, după discuția cu Klaus Iohannis: Comisia va lucra pentru ca platformele online să respecte normele UE privind alegerile din Europa
Klaus Iohannis și Ursula von der Leyen au convenit consolidarea securității social media în UE după alegerile din România
România a rămas fermă în fața ingerințelor străine și a redat vocea poporului, transmite ministrul de externe al Estoniei după anularea alegerilor prezidențiale
Marea Britanie rămâne un “aliat al României și are încredere în democrația sa” după interferența Rusiei în alegerile prezidențiale
ROMÂNIA
Adrian Zuckerman, fost ambasador SUA: România a trecut “prin cel mai mare atac hibrid pornit de Rusia împotriva oricărei țări”. Bucureștiul trebuie să invoce articolul 4 al NATO
Published
2 hours agoon
December 7, 2024Fostul ambasador al SUA în România, Adrian Zuckerman, spune că România a trecut “prin cel mai mare atac hibrid cibernetic pornit de Rusia împotriva oricărei țări” și că Bucureștiul trebuie să invoce articolul 4 din NATO, care prevede discuții cu aliații atunci când integritatea, independența politică sau securitatea unui membru este amenințată.
Adrian Zuckerman a declarat pentru Știrile Pro TV că, în opinia sa, decizia CCR de anulare al primului tur al prezidențialelor din România este cea corectă, pentru a proteja poporul și integritatea alegerilor democratice. Numește acțiunile Rusiei “cel mai mare atac hibrid cibernetic pornit împotriva orice țări, lucru care s-a dovedit cu claritate, cu documente care au fost desecretizate de Guvernul Român și date Curții Constituționale“.
“Aceasta influență statală a Rusiei, poate și cu ajutor chinez, prin TikTok și poate în alte feluri, nu trebuie să aibă loc în alegerile democratice din nicio altă țară“. Trebuie oprită influența, iar rezultatele obținute prin proces corupt, să fie, de asemenea, oprite, a mai spus Zukerman.
Fostul ambasador consideră că atacul asupra României a fost unul “absolut masiv, care a venit principal prin TikTok, dar și prin alte rețele și cu sprijin de la entități și persoane fizice. (…) Mi s-a spus că în ultimul an sau așa ceva au fost vreo 30 și ceva de atacuri similare în alte țări europene. Dar nu a fost niciodată unul de mărimea și ferocitatea celui de acum, și asta e o problemă”.
Zuckerman vorbește de surse, inclusiv externe, care au spus că documente nedeclasificate încă arată că “atacul ăsta e ceva absolut enorm, cu proporții de necrezut și șocante. (…) România trebuie să invoce articolul 4 din NATO, trebuie să aibă discuții imediat cu aliații, inclusiv cu America, și să vadă cum se protejează membrii NATO împotriva acestor fel de atacuri“.
Principalul partener al României, Statele Unite, și și alți parteneri precum Marea Britanie, Estonia, Polonia, Franța și Lituania, și-au reafirmat încrederea în instituțiile și procesele democratice ale României, inclusiv în investigațiile privind influența străină malignă după decizia Curții Constituționale a României de anulare a alegerilor prezidențiale.
Curtea Constituțională a României arată, în motivarea care a stat la baza deciziei de anulare a alegerilor prezidențiale, că “procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale”. Curtea Constituţională mai susţine că, în cadrul alegerilor prezidenţiale, caracterul liber exprimat al votului a fost încălcat prin faptul că alegătorii au fost dezinformaţi prin intermediul unei campanii electorale în cadrul căreia Călin Georgescu a beneficiat de o promovare agresivă, derulată cu eludarea legislaţiei naţionale în domeniul electoral şi prin exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social-media. De asemenea, conform Curții Constituționale, Călin Georgescu a încălcat legislaţia electorală referitoare la finanţarea campaniei pentru alegerile prezidenţiale, după ce a raportat la Autoritatea Electorală Permanentă zero cheltuieli, în contradicţie cu datele prezentate de SRI şi MAI.
Decizia CCR a venit ca urmare a unor sesizări, inclusiv din partea Calea Europeană, după ce președintele Klaus Iohannis a autorizat desecretizarea documentelor din ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării și după ce România i-a informat pe aliații din NATO că va lua “toate măsurile necesare pentru a proteja democrația, securitatea națională și suveranitatea”, cu ocazia participării ministrului de externe Luminița Odobescu la ministeriala de externe a NATO.
Informațiile desecretizate au indicat că au fost obținute date certe care relevă intențiile unor persoane de pe teritoriul României de a afecta suveranitatea statului român, “stabilindu-și obiectivul comun de a sprijini demersurile politice ale candidatului Călin Georgescu de a accede pe funcția de președinte al României”. Informațiile declasificate au arătat cum conturi de pe rețeaua de socializare TikTok au fost instrumentalizate și activate în acest scop. TikTok nu l-a marcat pe Călin Georgescu drept candidat politic, iar conținutul asociat hashtag-urilor campaniei lui Georgescu a ajuns pe locul 9 la nivel mondial în topul trendurilor de promovare. Totodată, un finanțator a plătit 381.000 de dolari către utilizatori TikTok care să-l promoveze pe Călin Georgescu, iar infrastructura procesului electoral s-a aflat sub presiune, România fiind țintită de 85.000 de atacuri cibernetice prin platforme de criminalitate cibernetică de sorginte rusă, care au fost lansate prin sisteme informatice din peste 33 de țări.
INTERNAȚIONAL
Ucraina: Interferența Rusiei în alegerile din România confirmă că planurile agresive ale Kremlinului se extind la UE și NATO, afirmă șeful diplomației de la Kiev
Published
2 hours agoon
December 7, 2024Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei, Andri Sîbiha, și-a exprimat solidaritatea cu România în contextul atacului hibrid fără precedent al Rusiei împotriva democrației românești, arată un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei, publicat și pe pagina de Facebook a Ambasadei Ucrainei la Bucureşti.
”Interferenţa flagrantă a Rusiei în afacerile interne ale României este o încercare de a priva poporul român de dreptul său constituţional de a-şi exprima liber voinţa. Acesta este încă un episod din agresiunea hibridă mai amplă a Rusiei împotriva Europei şi a restului lumii libere, care s-a manifestat recent prin eforturile active ruseşti de a submina situaţia din Georgia, Moldova şi în alte ţări. Interferenţa Rusiei în afacerile interne ale României confirmă declaraţiile anterioare ale Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei, potrivit cărora planurile agresive ale Kremlinului depăşesc cu mult Ucraina şi se extind la UE şi ţările NATO, printre altele”, precizează sursa citată.
Curtea Constituțională a României a anulat vineri, printr-o decizie în unanimitate a celor nouă judecători constituționali, întregul proces electoral privind alegerea președintelui României. În motivarea care a stat la baza deciziei de anulare a alegerilor prezidențiale, CCR a arătat că “procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale”. Decizia CCR a venit ca urmare unor sesizări, inclusiv din partea Calea Europeană, după ce documentele desecretizate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării au identificat acțiuni nelegale în timpul procesului electoral.
Principalul partener al României, Statele Unite, și și alți parteneri precum Marea Britanie, Estonia, Polonia, Franța și Lituania, și-au reafirmat încrederea în instituțiile și procesele democratice ale României, inclusiv în investigațiile privind influența străină malignă după decizia Curții Constituționale a României de anulare a alegerilor prezidențiale.
NATO
România a rămas fermă în fața ingerințelor străine și a redat vocea poporului, transmite ministrul de externe al Estoniei după anularea alegerilor prezidențiale
Published
9 hours agoon
December 7, 2024Estonia s-a alăturat sâmbătă aliaților din NATO și partenerilor din Uniunea Europeană care și-au manifestat solidaritatea cu România după după decizia Curții Constituționale a României de anulare a alegerilor prezidențiale deoarece “procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale”.
“Românii sunt singurii care au dreptul să decidă pe cine aleg. Apreciez că România a rămas fermă în fața ingerințelor străine maligne și a redat vocea poporului. Încercările Rusiei de a se amesteca în democrații nu vor reuși. Sprijinul Estoniei pentru aliatul nostru România este ferm“, a afirmat șeful diplomației de la Tallinn, Margus Tsahkna.
Romanians alone have the right to decide whom they elect.
I appreciate that #Romania has stood firm against foreign malign interference & gave the voice back to the people.
Russia’s attempts to meddle with democracies wont succeed.
🇪🇪support to our ally #Romania 🇷🇴is steadfast.— Margus Tsahkna (@Tsahkna) December 7, 2024
Curtea Constituțională a României a anulat vineri, printr-o decizie în unanimitate a celor nouă judecători constituționali, întregul proces electoral privind alegerea președintelui României. În motivarea care a stat la baza deciziei de anulare a alegerilor prezidențiale, CCR a arătat că “procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale”. Decizia CCR a venit ca urmare unor sesizări, inclusiv din partea Calea Europeană, după ce documentele desecretizate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării au identificat acțiuni nelegale în timpul procesului electoral.
Principalul partener al României, Statele Unite, și și alți parteneri precum Marea Britanie, Polonia, Franța și Lituania, și-au reafirmat încrederea în instituțiile și procesele democratice ale României, inclusiv în investigațiile privind influența străină malignă după decizia Curții Constituționale a României de anulare a alegerilor prezidențiale.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”
Adrian Zuckerman, fost ambasador SUA: România a trecut “prin cel mai mare atac hibrid pornit de Rusia împotriva oricărei țări”. Bucureștiul trebuie să invoce articolul 4 al NATO
Ucraina: Interferența Rusiei în alegerile din România confirmă că planurile agresive ale Kremlinului se extind la UE și NATO, afirmă șeful diplomației de la Kiev
Ursula von der Leyen, după discuția cu Klaus Iohannis: Comisia va lucra pentru ca platformele online să respecte normele UE privind alegerile din Europa
Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, prezintă cinci măsuri concrete pentru ca românii să-și recapete încrederea în instituțiile democratice
Klaus Iohannis și Ursula von der Leyen au convenit consolidarea securității social media în UE după alegerile din România
România a rămas fermă în fața ingerințelor străine și a redat vocea poporului, transmite ministrul de externe al Estoniei după anularea alegerilor prezidențiale
Marea Britanie rămâne un “aliat al României și are încredere în democrația sa” după interferența Rusiei în alegerile prezidențiale
Antonio Costa organizează primul summit al liderilor europeni. Situația din Ucraina, extinderea UE și relația transatlantică, subiecte pe agendă
Ucraina și Italia doresc o coordonare mai strânsă la nivelul liderilor europeni pentru a spori furnizarea de sisteme de apărare aeriană către Kiev
EXCLUSIV Daniel Fried, expert Atlantic Council: Interferența Rusiei vizează realizările democratice ale României după 1989. Decizia controversată a CCR, luată în contextul unor acuzații “credibile” de ingerință externă
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Din Parlamentul European, Virgil Popescu îi îndeamnă pe români să iasă la vot: Va fi decisiv pentru viitorul țării. Vrem să avem în continuare fonduri europene să ne dezvoltăm
INTERVIU Ultimul supraviețuitor din București al Holocaustului este îngrijorat de ascensiunea extremei-drepte și îi îndeamnă pe români să voteze cu Elena Lasconi pentru a-și păstra libertatea
Marcel Ciolacu anunță o finanțare de 5 miliarde de euro de la BEI pentru finalizarea de autostrăzi, modernizarea magistralelor feroviare și construcția magistralei de metrou spre Otopeni
INTERVIU Adrian Furtună, expert la CNCR: Din nevoia de apartenență, romii sunt atrași în cursa întinsă de extrema dreaptă. Mulți nu își cunosc istoria
Klaus Iohannis: Vom avea alt președinte, alt parlament, alt guvern, dar România rămâne aici, cu mari așteptări de la elitele țării
Reprezentanții TikTok, chestionați de eurodeputați români cu privire la respectarea prevederilor europene privind serviciile digitale în contextul alegerilor prezidențiale din România
Plenul Parlamentului European va discuta riscurile dezinformării pe TikTok pentru integritatea alegerilor în Europa ca urmare a scrutinului din România
Comisia Europeană: Vicepreședinta Roxana Mînzatu a evocat “realizarea unei Europe Sociale mai puternice” la prima reuniune cu miniștrii muncii și protecției sociale din UE
Marcel Ciolacu, după alegerile parlamentare: Am înţeles răspunderea pe care o avem faţă de România. Să dezvoltăm țara cu bani europeni și să protejăm valorile naționale
Klaus Iohannis: Ne aflăm în fața unei decizii existențiale, între democrație și izolaționism. Votăm pentru a rămâne o ţară a libertăţii sau a ne prăbuşi într-o izolare toxică şi într-un trecut întunecat
Trending
- U.E.1 week ago
Eurobarometru: 56% dintre români au încredere în Uniunea Europeană, iar 68% se simt atașați de Europa. 61% dintre români au încredere în NATO
- POLITICĂ5 days ago
Ambasadorul României în SUA: Nu există nicio susținere oficială din partea americană pentru Călin Georgescu. Niciun oficial SUA nu s-ar asocia cu viziunea politică pe care o reprezintă acesta
- INTERVIURI3 days ago
INTERVIU Ultimul supraviețuitor din București al Holocaustului este îngrijorat de ascensiunea extremei-drepte și îi îndeamnă pe români să voteze cu Elena Lasconi pentru a-și păstra libertatea
- POLITICĂ2 days ago
Calea Europeană a sesizat Curtea Constituțională, solicitând reluarea turului întâi al alegerilor prezidențiale în condiții de legalitate
- NATO3 days ago
SUA, reacție după raportul desecretizat al CSAT: Îndepărtarea României de alianțele occidentale ar avea “un impact negativ grav” asupra cooperării SUA-România în domeniul securității