NATO va decide creșterea stocurilor de muniții și echipamente pe flancul estic. Alianța va organiza și exercițiul anual de descurajare nucleară: Rusia nu și-a schimbat poziția nucleară, dar rămânem vigilenți
Miniștrii apărării din cele 30 de state membre ale NATO, acompaniați de omologii lor din Finlanda și Suedia, se vor reuni miercuri și joi, la Bruxelles, într-“un moment important pentru securitatea transatlantică”, a considerat marți secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg. Într-o conferință de presă în care a prefațat mizele reuniunii, el a reafirmat că aliații că NATO vor continua să sprijine capacitatea Ucrainei de a se apăra în războiul declanșat de Rusia și a anunțat că Alianța își va desfășura, săptămâna viitoare, exercițiul său anual nuclear, pe care l-a denumit drept “un antrenament de rutină”, în pofida retoricii nucleare a Kremlinului. De asemenea, în conformitate cu deciziile summitului NATO de la Madrid, miniștrii apărării sunt așteptați să decidă “creșterea stocurilor de muniții și echipamente” pe flancul estic cu scopul de a accelera furnizarea de capacități.
“Ne vom revizui progresele înregistrate în ceea ce privește consolidarea disuasiunii și apărării NATO”, a spus Stoltenberg, referindu-se la protecția infrastructurii critice, având în vedere sabotajul conductelor Nord Stream, și la sprijinul pentru Ucraina, pentru ca această țară “să se apere și să elibereze teritoriul de sub ocupația rusă”.
Sprijin pentru Ucraina
În continuare, el a denunțat atacurile cu rachete ale Rusiei asupra civililor și a infrastructurii critice, pe care le-a denumit “îngrozitoare”.
“Președintele Putin eșuează în Ucraina. Încercările sale de anexare, mobilizarea parțială și retorica nucleară nesăbuită reprezintă cea mai semnificativă escaladare de la începutul războiului”, a precizat secretarul general.
Stoltenberg a reamintit că NATO nu este “parte a conflictului”, dar că sprijinul Alianței “joacă un rol-cheie”.
La prima lor reuniune după summitul NATO de la Madrid, miniștrii apărării aliați îl vor avea ca invitat pe ministrul de externe la Ucrainei, Oleksii Reznikov. Acesta va participa și la o reuniune a grupului de contact pentru Ucraina, denumit informal “coaliția de la Ramstein”, dar și la o cină a miniștrilor apărării.
“Mesajul nostru este unul limpede. NATO este alături de Ucraina atât timp cât va fi nevoie. Președintele Putin a început acest război. El trebuie să îl încheie prin retragerea forțelor sale din Ucraina”, a mai subliniat secretarul general al Alianței.
NATO va organiza săptămâna viitoare exercițiul său nuclear: Este un antrenament de rutină. Nu am observat nicio schimbare în poziția nucleară a Rusiei
Reuniunea miniștrilor apărării din NATO va cuprinde și o reuniune a Grupului de planificare nucleară.
“Scopul fundamental al descurajării nucleare a NATO a fost întotdeauna acela de a menține pacea, de a preveni coerciția și de a descuraja agresiunea. Săptămâna viitoare, NATO va organiza exercițiul de descurajare planificat de mult timp, Steadfast Noon. Acesta este un antrenament de rutină, care are loc în fiecare an. Pentru a ne menține capacitatea de descurajare în siguranță și eficientă”, a explicat Jens Stoltenberg.
Denunțând drept “periculoase și iresponsabile” amenințările nucleare voalate ale președintelui Putin, înaltul oficial aliat a precizat că NATO monitorizează “îndeaproape” forțele nucleare ale Rusiei.
“Rusia știe că un război nuclear nu poate fi câștigat și nu trebuie să fie purtat niciodată. Nu am observat nicio schimbare în poziția Rusiei, dar rămânem vigilenți”, a spus el.
NATO își sporește stocurile de muniții și echipamente pe flancul estic
De asemenea, miniștrii apărării din țările NATO sunt așteptați să decidă “creșterea stocurilor de muniții și echipamente” pe flancul estic cu scopul de a accelera furnizarea de capacități.
“La summitul de la Madrid din iunie, liderii NATO au decis o schimbare fundamentală în ceea ce privește apărarea și descurajarea noastră, pentru a răspunde noii realități de securitate. Am dublat numărul de grupuri de luptă NATO în estul Alianței. Acestea pot fi extinse rapid până la dimensiunea unei brigăzi. De asemenea, creștem numărul forțelor noastre cu grad ridicat de pregătire. În cadrul acestei reuniuni ministeriale, vom lua decizii pentru a ne spori stocurile de muniții și echipamente”, a anunțat Jens Stoltenberg.
Printre măsuri este avută în vedere și utilizarea procesului NATO de planificare a apărării pentru a oferi industriei cererea pe termen lung de care are nevoie pentru a stimula producția.
“Ne așteaptă o iarnă dificilă. Prin urmare, este și mai important ca America de Nord și Europa să rămână unite. În sprijinul Ucrainei și în apărarea cetățenilor noștri”, a conchis Jens Stoltenberg.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.
Un contingent de 27 de militari din Luxemburg au fost integrați marți, în Centrul Național de Instruire Întrunită „Getica” din Cincu, înGrupul de Luptă al NATO dislocat în România a militarilor care fac parte din detașamentul Marelui Ducat de Luxemburg la această misiune a Alianței Nord-Atlantice în țara noastră, informează MApN într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
Cei 27 de militari luxemburghezi, care au sosit în România la începutul acestei luni, împreună cu tehnică de luptă, fac parte dintr-un pluton de recunoaștere și vor fi integrați, pe timpul misiunii, în compania olandeză din cadrul Grupului de Luptă condus de Franța.
Ceremonia a avut loc în prezența ambasadorului Marelui Ducat de Luxemburg în România, Elisabeth Cardoso Jordão, a reprezentantului Statului Major francez al Apărării, generalul de brigadă Christophe Follet, a comandantului Centrului Național de Instruire Întrunită „Getica”, colonelul Ioan Cristurean, și a reprezentantului Comandamentului Multinațional de Divizie Sud Est, locotenent-colonelul Konstantinos Karmperis.
Ambasadorul Cardoso Jordão a vizitat, în cursul zilei, facilitățile de cazare și de antrenament ale militarilor luxemburghezi în Cincu.
Misiunea detașamentului Marelui Ducat de Luxemburg, care este planificată a se desfășura pe o perioadă de 28 de luni, în premieră în țara noastră, reprezintă o oportunitate de consolidare a cooperării între forțele armate române, franceze și cele luxemburgheze și de intensificare a activităților de instruire în teren și sporire a interoperabilității cu forțele Aliate.
Grupul de luptă al NATO din România s-a constituit, începând cu luna mai a anului 2022, prin transformarea elementelor multinaționale aliate din cadrul Forței de Răspuns a NATO dislocate în țara noastră.
La propunerea Franței de a prelua rolul de națiune-cadru, batalionul francez dislocat în România, considerat vârful de lance (Spearhead) al Forței cu Nivel de Reacție Foarte Ridicat al NATO (VJTF), formează BGFP pe teritoriul național.
BGFP contribuie la creșterea cooperării militare a României cu țările participante – Franța, Țările de Jos și Belgia (prin rotație), precum și cu Luxemburg și, implicit, la consolidarea securității spațiului euro-atlantic pe flancul estic. Cooperarea cu partenerii strategici și existența pe teritoriul național a unor structuri de luptă relevante contribuie la creșterea capacității de apărare și descurajare în contextul războiului din Ucraina și a crizei din regiunea Mării Negre.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunţat vineri că şi-a dat în cele din urmă acordul pentru aderarea Finlandei la NATO, parlamentul de la Ankara urmând să ratifice aderarea acestei ţări, nu însă şi pe cea a Suediei, transmit agenţiile AFP, Reuters şi EFE, potrivit Agerpres.
“Am decis să lansăm în parlamentul nostru procesul de aderare a Finlandei la NATO“, a declarat Erdogan după o întrevedere avută la Ankara cu preşedintele finlandez Sauli Niinisto. Preşedintele turc şi-a exprimat speranţa că votul parlamentului turc se va desfăşura înaintea alegerilor legislative care se vor desfăşura pe 14 mai. Coaliţia lui Erdogan are majoritate în legislativ şi nici opoziţia nu s-a manifestat contra primirii Finlandei în Alianţa, aşadar ratificarea ar trebui să fie doar o formalitate.
“Turcia este unul dintre cei mai mari susţinători ai politicii NATO a uşilor deschise. Am văzut că Finlanda a făcut paşi sinceri pentru îndeplinirea promisiunilor înscrise în memorandumul tripartit de la Madrid” semnat în iulie anul trecut, a afirmat preşedintele turc, vorbind la o conferinţă de presă comună cu omologul său finlandez.
Cât despre Suedia, Erdogan a spus că va continua discuţiile cu aceasta asupra chestiunilor legate de terorism şi că ratificarea de către Turcia a intrării acestei ţări în Alianţă va depinde de măsurile luate de guvernul suedez.
Ungaria, singura ţară membră NATO în afară de Turcia care nu a ratificat aderarea Finlandei şi Suediei la NATO, a anunţat că va ratifica pe 27 martie aderarea Finlandei. Anunţul a fost făcut de Mate Kocsis, liderul grupului parlamentar al formaţiunii Fidesz a premierului Viktor Orban.
În ce priveşte ratificarea aderării Suediei, parlamentul de la Budapesta o va vota “mai târziu”, a mai spus politicianul maghiar.
De la izbucnirea războiului din Ucraina, anul trecut, majoritatea elvețienilor afirmă că își doresc legături mai strânse cu NATO, dar nu și calitatea de membru, a anunţat joi Departamentul federal al Apărării, relatează AFP, preluat de Agerpres.
În total, 55% dintre persoanele care au participat la sondajul publicat joi de Academia Militară și Centrul pentru Studii de Securitate al Institutului Federal de Tehnologie din Elveția ETH Zurich au declarat că doresc o apropiere între Elveția și NATO. Această cifră este cu 10% mai mare decât în ianuarie 2021.
În plus, 53% consideră că neutralitatea elvețiană ar trebui să permită națiunii alpine să își planifice apărarea militară împreună cu NATO. Cu toate acestea, doar o treime dintre cei intervievați susțin ideea ca Elveția să se alăture alianței militare.
Totodată, există o susținere fermă pentru armata elvețiană, 78% dintre respondenți considerând că aceasta este necesară, în timp ce 76% sunt de părere că ar trebui să fie „complet echipată”. De la izbucnirea războiului din Ucraina, 14% dintre cei intervievați au impresia că armata investește „prea puțin” în dotare.
Între timp, atitudinea față de neutralitate pare să se schimbe ușor. În general, sprijinul pentru neutralitate a scăzut cu 6 puncte procentuale, ajungând la 91%. Majoritatea respondenților (57%) consideră în continuare că Elveția ar trebui să își asume o politică diferențiată de neutralitate, și anume că ar trebui să adopte o poziție politică în anumite chestiuni, dar să rămână neutră din punct de vedere militar.
O majoritate clară (75%) consideră, de asemenea, că sancțiunile elvețiene împotriva Rusiei sunt compatibile cu neutralitatea.
Sondajul a fost realizat în ianuarie 2023, prin telefon, în rândul a 1.238 de cetățeni elvețieni din cele trei regiuni lingvistice principale.
We use cookies on our website to give you the most relevant experience by remembering your preferences and repeat visits. By clicking “Accept All”, you consent to the use of ALL the cookies. However, you may visit "Cookie Settings" to provide a controlled consent.
This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may affect your browsing experience.
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. These cookies ensure basic functionalities and security features of the website, anonymously.
Cookie
Duration
Description
cookielawinfo-checkbox-analytics
11 months
This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookie is used to store the user consent for the cookies in the category "Analytics".
cookielawinfo-checkbox-functional
11 months
The cookie is set by GDPR cookie consent to record the user consent for the cookies in the category "Functional".
cookielawinfo-checkbox-necessary
11 months
This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookies is used to store the user consent for the cookies in the category "Necessary".
cookielawinfo-checkbox-others
11 months
This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookie is used to store the user consent for the cookies in the category "Other.
cookielawinfo-checkbox-performance
11 months
This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookie is used to store the user consent for the cookies in the category "Performance".
viewed_cookie_policy
11 months
The cookie is set by the GDPR Cookie Consent plugin and is used to store whether or not user has consented to the use of cookies. It does not store any personal data.
Functional cookies help to perform certain functionalities like sharing the content of the website on social media platforms, collect feedbacks, and other third-party features.
Performance cookies are used to understand and analyze the key performance indexes of the website which helps in delivering a better user experience for the visitors.
Analytical cookies are used to understand how visitors interact with the website. These cookies help provide information on metrics the number of visitors, bounce rate, traffic source, etc.
Advertisement cookies are used to provide visitors with relevant ads and marketing campaigns. These cookies track visitors across websites and collect information to provide customized ads.