Românca Alexandra Bulat, stabilită în Regatul Unit, a fost aleasă la alegerile locale desfăşurate joi consilier de comitat în Cambridgeshire din partea Partidului Laburist, printre priorităţile pe care le va urmări în acest post numărându-se drepturile imigranţilor şi combaterea sărăciei în rândul copiilor şi tinerilor, a relatat sâmbătă cambridge-news.co.uk, potrivit Agerpres.

”Sunt foarte bucuroasă să fiu primul român (ales) consilier de comitat în Regatul Unit. Este o zi cu adevărat frumoasă pentru reprezentare”, a declarat Alexandra Bulat, într-o postare pe Facebook.

”Oricare are fi opiniile politice, avem nevoie de mai mulţi imigranţi în politică, indiferent de partid (…), pentru că politica locală ne afectează pe toţi în mod egal şi toţi trebuie să fim reprezentanţi”, adaugă ea.

Anterior activistă pentru drepturile cetăţenilor europeni în Regatul Unit şi voluntară în cadrul unor organizaţii pentru apărarea drepturilor imigranţilor, Alexandra Bulat mărturiseşte că până la anunţarea rezultatului referendumului privind Brexitul nu a interesat-o politica. ”Acela a fost momentul când mi-am dat seama că de fapt deciziile din politică mă afectează şi au un impact direct asupra mea”, explică românca implicată acum în politica britanică, după ce în anul 2017 a devenit membră a Partidului Laburist.

Ea are un mesaj şi pentru românii şi ceilalţi cetăţeni europeni stabiliţi în Regatul Unit. ”În urmă cu opt ani nu eram implicată deloc. Nici măcar nu ştiam că pot vota în această ţară. Iar acum sunt primul român ales consilier de comitat. Sper că aceasta le va trimite un mesaj tuturor de toate naţionalităţile şi minorităţile etnice, acela că vă puteţi implica. Dacă eu o pot face, oricine o poate face. I-aş încuraja pe toţi să-şi facă vocea auzită”, a îndemnat Alexandra Bulat.

Regatul Unit va încerca marți să își convingă partenerii din G7 să convină acțiuni decisive, menite să protejeze democrațiile împotriva amenințărilor globale, cum ar fi cele reprezentate de China și Rusia, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Gazda celei de-a doua zi a reuniunii miniștrilor de externe din G7, ce are loc la Londra, care pregătește summitul liderilor din iunie, ministrul britanic de externe, Dominic Raab, va prezida discuții pe tema amenințărilor la adresa democrației, libertăților și drepturilor omului.

”Preşedinţia britanică a G7 este o oportunitate de a reuni societăţi deschise şi democratice şi de a demonstra unitate într-un moment în care aceasta este foarte necesară pentru a aborda provocările comune şi ameninţările în creştere”, a spus Raab într-un comunicat.

Pe lângă membrii G7 (Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia şi SUA), Marea Britanie a invitat în această săptămână la Londra şi miniştri din Australia, India, Africa de Sud şi Coreea de Sud.

Această primă întrevedere cu prezență fizică după doi ani este privită de Regatul Unit ca o șansă de a consolida sprijinul pentru sistemul internațional bazat pe reguli într-un moment în care influența economică a Chinei și activitarea periculoasă a Rusiei prezintă amenințări.

Luni, după în discuție cu Dominic Raab, secretarul de stat american  Antony Blinken a declarat că este nevoie să se încerce stabilirea unei alianţe globale între ţările iubitoare de libertate, subliniind, pe de altă parte, că nu doreşte să ţină China sub control, ci să se asigure că aceasta respectă regulile.

Marți, miniștrii de externe vor discuta despre lovitura de stat din Myanmar ce necesită acţiuni mai puternice împotriva juntei militare sub formă de sancţiuni extinse, sprijin pentru embargourile asupra armelor şi mai multă asistenţa umanitară.

În cursul după-amiezii, discuţiile se vor concentra asupra Rusiei, inclusiv din perspectiva unui răspuns la manevrele trupelor ruse de la graniţa cu Ucraina şi la situaţia liderului opoziţiei Aleksei Navalnîi, aflat în închisoare.

De altfel, Regatul Unit a anunțat că va propune celorlalte state din G7 să cadă de acord asupra unui mecanism comun de ripostă pentru a contracara dezinformarea rusă.

”Vrem ca G7 să se unească cu un mecanism rapid de respingere, astfel încât, atunci când vedem difuzate aceste minciuni, această propagandă sau ştiri false, să putem (…) dezminţi şi să restabilim adevărul, pentru oamenii din această ţară, dar şi din Rusia sau din China şi din întreaga lume”, a declarat reporterilor ministrul de externe britanic.

Potrivit Sunday Times, un studiu finanţat de Foreign Office a constatat că ”trolii proruşi” postează comentarii rău intenţionate pe site-urile ziarelor britanice pentru a da impresia că publicul susţine agresiunea rusă împotriva Ucrainei.

Acestea sunt apoi utilizate de mass-media de stat ruse pentru a face să pară că opinia publică britanică sprijină Moscova, potrivit ziarului, care susţine că acelaşi proces este folosit şi împotriva mass-media din alte 14 ţări, inclusiv unii membri ai G7, cum ar fi Franţa, Germania, Italia, Japonia şi Statele Unite.

Acest studiu urmează să fie prezentat marţi la Londra, la prima reuniune cu prezenţa fizică a miniştrilor de externe din G7 din ultimii doi ani.

De asemenea, un raport al UE a relevat că presa din Rusia și China încearcă în mod sistematic să semene neîncredere în vaccinurile occidentale împotriva COVID-19, în cele mai recente campanii de dezinformare, menite să divizeze Occidentul.

Din decembrie 2020 până în aprilie anul acesta, presa de stat din cele două țări a promovat știri false în mai multe limbi, accentuând preocupările privind siguranța vaccinurilor, făcând legături nedovedite între vaccin și decese în Europa și promovând vaccinurile rusești și chinezești ca fiind superioare, potrivit raportului.

Kremlinul și Beijingul neagă acuzațiile de dezinformare ale UE, în condițiile în care blocul european încearcă să colaboreze cu Google, Facebook , Twitter și Microsoft pentru a limita răspândirea știrilor false.

Premierul britanic, Boris Johnson, a calificat ratificarea acordului comercial și de cooperare între UE și Regatul Unit drept ”pasul final dintr-o lungă călătorie” și a precizat că țara sa ”așteaptă cu nerăbdare viitorul”, informează AFP și DPA, citate de Agerpres.

”Această săptămână este pasul final dintr-o lungă călătorie, oferind stabilitate noii noastre relaţii cu UE ca parteneri comerciali vitali, aliaţi apropiaţi şi egali suverani. Acum este timpul să aşteptăm cu nerăbdare viitorul şi construirea unei Marii Britanii mai globale”, a declarat Johnson miercuri.

”Anul trecut, ambele părţi au lucrat neobosit pentru a conveni un acord bazat pe cooperare amicală şi comerţ liber între egali suverani”, a susţinut la rândul său negociatorul-şef britanic pentru Brexit, David Frost.

”Votul de astăzi aduce certitudine şi ne permite să ne concentrăm asupra viitorului.Vom avea mult lucru împreună, noi şi UE, prin intermediul noului Consiliu de parteneriat şi suntem decişi să lucrăm pentru a găsi soluţii care funcţionează pentru ambele părţi”, a adăugat David Frost.

Hugely welcome the overwhelming vote by @Europarl_EN for our trade agreement with the EU.

Hope we can now begin a new chapter together as Europeans, characterised by friendly cooperation between sovereign equals.

Thank you @EU_Commission @michelbarnier for helping get us here.

— David Frost (@DavidGHFrost) April 28, 2021

Parlamentul European a aprobat cu largă majoritate acordul comercial și de cooperare între Uniunea Europeană și Regatul Unit, la finalul unei povești neașteptate, ce a debutat la 23 iunie 2016 cu un referendum în cadrul căruia 51,9% dintre britanici au decis că doresc să se desprindă de comunitatea europeană.

Citiți și:

Parlamentul European a aprobat acordul comercial și de cooperare între UE și Regatul Unit, cel mai ambițios tratat încheiat vreodată de Uniune cu o țară terță

În urma unei dezbateri-maraton de aproximativ patru ore și jumătate, eurodeputații au adoptat acordul care reglemenentează viitoarele relații între UE și Regatul Unit cu 660 voturi pentru, 5 voturi împotrivă și 32 abțineri.

Aprobarea acestui tratat de către Parlamentul European este ultima etapă, având în vedere că paralamentarii britanici au votat deja acest tratat la 30 decembrie 2020, cu 521 de voturi pentru și 73 de voturi împotrivă.

Uniunea Europeană și Regatul Unit au ajuns la un acord comercial și de securitate la 24 decembrie 2020, după nouă luni de negocieri intense. Bruxelles-ul a încheiat astfel prima înțelegere comercială și de securitate cu un stat a cărui apartenență la UE s-a întins pe parcursul a aproape jumătate de secol, deschizând așadar ușa unei noi relații ”a vechilor prieteni”.

Pe lângă aprobarea acordului comercial și de cooperare, eurodeputații au adoptat o rezoluție în care prezintă evaluarea și așteptările cu privire la acord și califică Brexitul drept ”o greșeală istorică”.

La finalul acestei călătorii de peste patru ani care a cunoscut schimbări de președinți de Comisie Europeană, de premieri britanici, de termene limită, de linii roșii, de argumente privind impactul Brexitului asupra Uniunii Europeane sau Regatului Unit, decizia cu privire la viitorul relațiilor între Londrea și Bruxelles s-a întors din nou la cetățeni. 

Prin vocea Parlamentului European, aceștia au scris epilogul primei declanșări a Articolului 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană.