Connect with us

MAREA BRITANIE

Negociatorul-șef al UE Michel Barnier critică tonul adoptat de omologul britanic într-o scrisoare transmisă oficialului european: Diferențele privind relația post-Brexit se discuta la masa negocierilor, nu prin scrisori

Published

on

Este nevoie de ”o nouă dinamică” în cadrul viitoarei runde de negocieri privind relația post-Brexit între Uniunea Europeană și Regatul Unit pentru a evita ”un impas”, i-a transmis negociatorul-șef al UE Michel Barnier omologului său britanic, David Frost, anunță BBC.

Într-o scrisoare transmisă lui Frost drept răspuns la scrisoarea pe care acesta din urmă i-a adresat-o oficialului european, Barnier critică tonul adoptat de negociatorul britanic, care ”ar putea avea un impact negativ asupra încrederii reciproce și a atitudinii constructive, care sunt esențiale între noi”, precizând că discuțiile ar putea avansa printr-un angajament constructiv din partea Regatului Unit.

”Nu cred că un schimb de scrisori privind fondul negocierilor reprezintă cel mai bun mod de a discuta despre aspectele esențiale”, a menționat Barnier în scrisoare, completând că o astfel de metodă de comunicare nu poate substitui ”implicarea asumată și negocierile detaliate”, potrivit Politico Europe

În același timp, oficialul european a explicat de ce Regatul Unit nu se poate aștepta să aibă acces deplin la piața unică europeană ”dacă nu este pregătit să accepte garanțiile pentru asigurarea unei concurențe deschise și echitabile”.

Miercuri, negociatorul britanic pentru relațiile post-Brexit, David Frost i-a transmis omologului european o scrisoare prin care critica în termeni duri acordul propus de UE, care, în viziunea sa, nu reprezintă o ofertă de ”acord comercial între doi parteneri apropiați, ci, mai curând, un acord comercial de nivel inferior, care vine la pachet cu un control fără precedent al UE asupra legilor și instituțiilor noastre”.

Acest schimb de scrisori între Barnier și Frost poate fi sumarizat ca un joc de ping-pong al vinei, dar arată și lipsă de convergență la nivel de desiderat, până la disonanță, privind relația post-Brexit.

Bruxelles-ul este convins că principalul public țintă al corespondenței lui Frost a fost cel intern, cetățenii britanici, nu cel european. UE dorește să-și protejeze piața unică, în vreme ce Guvernul de la Londra promovează suveranitatea națională, tema centrală a referendumului din iunie 2016 care a dus la deznodământul din 31 ianurie 2020.

Cu mai puțin de șase luni până la sfârșitul perioadei de tranziție post-Brexit, în contextul în care Downing Street rămâne de neclintit privind extinderea acesteia și, implicit, a negocierilor, șansele unei înțelegeri agreate între Uniunea Europeană și Regatul Unit scad pe zi ce trece.

Să nu uităm că la precedenta rundă de discuții, a treia după desprinderea Marii Britanii de blocul comuniat, cele două părți nu au ajuns la niciun consens.

Principalul obstacol a divergențelor rezidă în solicitatea Bruxelles-ului ca, în schimbul unui acord de liber schimb fără taxe vamale și fără cote, Regatul Unit să mențină unele dintre normele blocului comunitar, evitând astfle o posibilă concurență neloială din parte britanicilor pe piața europeană.

Doar că Londra respinge această condiție, argumentând că altor parteneri comerciali ai UE nu le-au fost impuse astfel de reguli, Regatul Unit respingând astfel ideea de a fi condiționat de regulile europene de vreme ce nu mai este membru UE.

Așadar, în vreme ce UE dorește încheierea unui acord extins, care să cuprindă în limitele coperților sale și norme ale UE privind concurența, mediul, fiscalitatea, în vreme ce britanici doresc doar un acord clasic, ca cel încheiat de blocul comunitar cu Canada, la care să anexeze ulterior înțelegeri sectoriale.

Următoarea rundă de negociere , cu durata de câte o săptămână, este prevăzută să înceapă la 1 iunie. La finalul acestora, cele două părți vor organiza o conferință la nivel înalt în iunie pentru a face un bilanț al progreselor.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

INTERNAȚIONAL

Regatul Unit publică prima ”listă neagră” post-Brexit prin care sancționează 49 de persoane şi entităţi, în majoritate din Rusia şi Arabia Saudită, acuzate de încălcarea drepturilor omului

Published

on

© Dominic Raab/ Twitter

Regatul Unit a anunțat luni impunerea de sancțiuni împotriva a 49 de persoane și organizații, în mare parte din Rusia și Arabia Saudită, în cadrul uni nou mecanism creat de Londra pentru a sancționa încălcarea drepturilor omului, anunță The Guardian.

Măsurile anunțate luni de ministrul britanic de externe Dominic Raab împotriva acestor persoane și organizații din Rusia, Arabia Saudită, Myanmar și Coreea de Nord, primele după ce Marea Britanie a părăsit Uniunea Europeană, la 31 ianuaurie 2020, implică înghețarea activelor și interdicții de călătorie.

”Cei care au mâinile pătate cu sânge nu vor fi liberi … să se plimbe în această țară, să cumpere proprietăți pe Kings Road, să își facă cumpărăturile de Crăciun pe Knightsbridge sau să-şi sifoneze banii murdari prin intermediul băncilor britanice”, a precizat Raab în fața parlamentarilor britanici.

Sancțiunilor acoperă amenințările la adresa ”dreptului la viață al individului”, tortură sau omoruri și vor viza nu doar persoanele care încalcă drepturile omului, dar și persoanele care au comandat astfel de abuzuri.

Raab a precizat că pe această listă neagră apar numele a 25 de entități ruse, acuzate de faptul că sunt implicate în moartea avocatului Serghei Magnițki în 2009, 20 de persoane din Arabia Saudită care se fac răspunzătoare de moartea jurnalistului  Jamal Khashoggi, doi generali implicați în uciderea sistematică a minorității rohingyas din Myanmar, și două organizații care aplică munca forțată în Coreea de Nord.

Printre cei 25 se află Aleksandr Bastrîkin, care a fost coleg de facultate cu liderul de la Kremlin Vladimir Putin și care ocupă postul de şef al puternicei Comisii de anchetă, organism ce depinde direct de Kremlin, responsabil cu principalele anchete în Rusia, potrivit The Guardian.

Sancțiunile, care poartă și numele de amendamentul Magnițki, după avocatul rus decedat în închisoare în 2009, arestat în 2008, după ce a dezvăluit o vastă fraudă fiscală implicând funcționari, constituie o premieră după ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, la 31 ianuarie 2020 și au loc pe fondul tensiunilor recurente între Londra și Moscova după tentativa de asasinare a fostului dublu agent rus Serghei Skripal, în martie 2018, gest care a atras după sine expulzarea a peste 150 de diplomați ruși din SUA, Canada, Australia, Norvegia și alte 19 țări UE.

Într-o primă reacție, Statele Unite, prin vocea secretarului de stat american, Mike Pompeo, a salutat primele sancțiuni anunțat de Regatul Unit post-Brexit, potrivit AFP, citat de Agepres.

”Aceste sancţiuni marchează începutul unei noi ere pentru politica de sancţiuni britanică şi cooperarea dintre cele două democraţii ale noastre”, a afirmat şeful diplomaţiei americane, potrivit unui comunicat.

De cealaltă parte, Rusia a amenințat că va răspunde sancțiunilor ”ostile” anunțate de Londra. ”Rusia îşi păstrează dreptul de a lua măsuri de represalii în legătură cu decizia ostilă a Regatului Unit”, a indicat într-un comunicat ambasada Rusiei la Londra.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Guvernul britanic deblochează 1,74 de miliarde de euro pentru domeniul culturii, a cărui supraviețuire este amenințată de pandemia de COVID-19

Published

on

©Oliver Dowden/ Twitter

Guvernul britanic a anunțat duminică deblocarea unui ajutor de 1,57 de miliarde de lire sterline (1,74 de miliarde de euro) pentru domeniul culturii, a cărui supraviețuire este amenințată în contextul pandemiei de coronavirus, anunță AFP, citat de Agerpres.

Executivul de la Londra a anunțat duminică printr-un comunicat că ”domeniile artelor, culturii și patrimoniului britanic, de renume mondial, vor primi 1,57 de miliarde de lire în cadrul unui plan de salvare pentru a le ajuta să treacă peste impactul coronavirusului”.

Documentul punctează că ”este cea mai mare investiție punctuală realizată vreodată în cultura britanică”.

Teatrele, muzeele, galeriile, palatele istorice vor fi eligibile, ca şi organismele care ţin de muzica ”live”, patrimoniu sau de cinema-ul independent.

O mare parte din această sumă, și anume 1,15 miliarde de lire sterline, va fi direcționată către instituțiile culturale din Anglia, sub formă de subvenții, a căror valoare se ridică la 880 de milioane de lire sterline, și de împrumuturi, în valoare de 270 de milioane de lire.

Irlanda de Nord, Scoția și Țara Galilor vor beneficia de 33,97, respectiv 59 de milionae de lire sterline.

”Am spus că nu voi lăsa să se prăbuşească domeniul cultural şi această investiţie masivă arată angajamentul nostru”, a subliniat ministrul culturii, Oliver Dowden, care a adăugat că înţelege ”marile provocări” cărora trebuie să le facă faţă în prezent cei 700.000 de angajaţi din acest domeniu.

Sectorul cultural a fost profund afectat, fiind privat de orice venit după ce au fost introduse măsurile restrictive la 23 martie menite să limiteze răspândirea pandemiei de coronavirus.

Sâmbătă, muzeele şi cinematografele au primit autorizaţia să redeschidă. Din cauza măsurilor de distanţare fizică, viitorul concertelor şi festivalurilor este mult mai nesigur.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

COVID-19: Regatul Unit exceptează călătorii din 59 de țări de obligativitatea autoizolării. România, Bulgaria și SUA nu se află pe listă

Published

on

© Foreign Office/ Facebook

Persoanele revenite în Regatul Unit din 59 de ţări şi 14 teritorii britanice de peste mări nu vor mai fi obligate să se autoizoleze timp de 14 zile începând cu data de 10 iulie, a anunţat vineri guvernul de la Londra, transmit agenţiile internaţionale de presă, potrivit Agerpres.

Lista cu aceste state a fost stabilită de autorităţile britanice ţinând cont de evoluţia epidemiei COVID-19 din fiecare ţară şi de criteriul reciprocităţii, cu cele 59 de state fiind convenite aşa-numite ”culoare aeriene” de exceptare reciprocă de la obligativitatea carantinei.

Călătorii veniţi din 18 state membre ale UE (plus Irlanda, deja scutită) nu vor mai fi astfel obligaţi să rămână 14 zile în autoizolare după sosirea în Regatul Unit. Se menţine însă măsura autoizolării pentru persoanele venite din state ce înregistrează în continuare o transmitere ridicată a noului coronavirus, precum Suedia sau Portugalia.

SUA, Rusia şi China nu se află pe lista britanică cu ţările exceptate de la obligativitatea autoizolării. Nici România şi Bulgaria nu se regăsesc pe lista care poate fi consultată aici.

Ministerul Afacerilor externe român a precizat vineri că partea britanică a informat, pe canale diplomatice, anterior anunţului public, faptul că, momentan, pentru cetăţenii români se menţin restricţiile existente la frontierele Marii Britanii şi Irlandei de Nord, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Astfel, începând cu data de 10 iulie 2020, cetăţenii români care sosesc în Marea Britanie dintr-unul din statele care nu sunt incluse în lista statelor exceptate de la restricţiile de călătorie, sunt obligaţi să se auto-izoleze pentru o perioadă de 14 zile.

MAE menţionează că, potrivit informaţiilor comunicate de către autorităţile britanice, decizia Guvernului britanic a fost luată în baza recomandărilor experţilor de sănătate şi a specialiştilor epidemiologi care urmăresc indicatorii aferenţi Covid-19 din toate ţările, o nouă evaluare a măsurilor urmând a se face la sfârşitul acestei luni.

Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetăţenilor români care călătoresc în străinătate consultarea paginilor Ambasadei României în Regatul Unit, a Guvernului britanic și a MAE.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending