Connect with us

MAREA BRITANIE

Negociatorul-șef al UE Michel Barnier: Uniunea Europeană este hotărâtă să ajungă la un acord comercial cu Regatul Unit, dar va fi fermă

Published

on

© multimedia.europarl.europa.eu

Uniunea Europeană este hotărâtă să ajungă la un acord comercial cu Regatul Unit, dar va fi fermă și realistă cu Londra, după ce Guvernul de la Londra a propus un proiect de lege care încalcă dreptul internațional, a precizat negociatorul-șef al UE pentru relațiile post-Brexit, Michel Barnier, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

”Sunt hotărât”, a declarat Michel Barnier la sosirea la Londra înaintea unor discuţii informale cu guvernul britanic, fiind întrebat dacă este optimist în legătură cu ajungerea la un acord. ”Rămânem calmi, respectuoși, realiști și fermi”, a completat oficialul european.

Proiectul de lege privind piața internă în Regatul Unit, care încalcă dreptul internațional și la care premierul britanic, Boris Johnson, nu dorește să renunțe, a depășit luni un prim obstacol, fiind adoptat în Camera Comunelor, în pofida avertismelor venite din partea Comisiei Europene de a retrage acest proiect din cauză căruia Regatul Unit riscă să fie adus în fața justiției în cazul în care nu se va întâmpla acest lucru.

Anumite secțiuni ale proiectului de lege care reglementează piața internă în Regatul Unit, la care premierul Boris Johnson nu dorește să renunțe, în pofida numeroaselor nemulțumiri exprimate de europeni dar și de membri ai popriulul partid, Partidul Conservator, vor aduce atingere acordului cu Bruxelles-ul privind Irlanda de Nord și ajutorul de stat. În virtutea Protocolului privind Irlanda de Nord, această provincie britanică ar trebui să urmeze unele dintre regulile UE după perioada de tranziţie post-Brexit pentru a garanta absenţa frontierei fizice şi pentru a evita resurgenţa tensiunilor în această regiuni, însângerată de trei decenii de ”tulburări”.

Tabăra conservatorilor a găsit în cele din urmă un compromis cu premierul Boris Johnson, votând marţi un amendament propus de executiv prin care devine obligatoriu un vot al parlamentului în cazul utilizării prerogativelor conferite de noul proiect de lege.

Regatul Unit a părăsit oficial UE la 31 ianuarie, la câteva zile după semnarea unui acord de retragere care include condiţiile despărţirii.

Ţara a intrat de atunci într-o perioadă de tranziţie, până la 31 decembrie 2020, timp în care va continua să aplice regulile europene. Bruxellesul şi Londra profită de acest lucru pentru a negocia un acord privind viitoarea lor relaţie, în special legătura comercială, cu speranţa că ar putea intra în vigoare la 1 ianuarie 2021.

Un studiu realizat de centrul de cercetare ”The Uk in Changing Europe” relevă că un Brexit fără un acord comercial ar putea costa Regatul Unit de trei ori mai mult pe termen lung decât pandemia de coronavirus.

Mărturie a consecințelor unui Brexit fără acord, ce-i drept timidă, în contextul în care este dificil de estimat care va fi impactul încheierii perioadei de tranziție fără o înțelegere comercială, stă scrisoarea transmisă de ministrul de Cabinet, Michael Gove, către asociațiile comerciale, consultată de Politico Europe, în care oficialul britanic avertizează că există riscul ca până la 7.000 de camioane care transportă bunuri din Regatul Unit în UE ar putea avea întârzieri de două zile dacă de la 1 ianuarie 2021 nu vor intra în vigoare prevederile unui viitor acord comercial.

Principala cauză a acestor posibile întârzieri rezidă în faptul că comercianții nu sunt pregătiți pentru potențialele controale impuse de statele UE după încheierea perioadei de tranziție.

În cazul absenţei unei înțelegeri comerciale, viitoarea relaţie dintre UE şi Regatul Unit va fi guvernată de regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului.

Următoarea rundă de negocieri oficiale între Bruxelles și Londra va demara săptămâna viitoare, înaintea summitului extraordinar al UE care ar fi trebuit să aibă loc în această săptămână, dar a fost amânat pentru 1-2 octombrie, după ce președintele Consiliului European a fost nevoit să intre în carantină deoarece unul dintre membrii personalului său de securitate a fost testat pozitiv pentru COVID-19.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

INTERNAȚIONAL

AUKUS / Scandalul submarinelor: Boris Johnson afirmă “dragostea de nezdruncinat” a Londrei pentru Paris, în timp ce o întâlnire între miniștrii apărării francez și britanic a fost anulată

Published

on

© No. 10/ Flickr

Premierul britanic, Boris Johnson, a afirmat duminică “imensa importanţă” a relaţiei dintre Marea Britanie şi Franţa şi dragostea “de nezdruncinat” a Londrei pentru Paris, în faţa furiei franceze după anunţul unei alianțe trilaterale de securitate între Australia, Regatul Unit și Statele Unite (AUKUS), notează AFP.

Marea Britanie şi Franţa au “o relaţie foarte amicală”, de o “imensă importanţă”, a declarat, potrivit agenţiei britanice Press Association, Boris Johnson jurnaliştilor la bordul avionului care îl ducea la New York, informează Agerpres.

“Dragostea noastră pentru Franţa este de nezdruncinat”, a afirmat el în cursul călătoriei spre Statele Unite, unde urmează să participe la Adunarea Generală a ONU şi să fie primit de preşedintele american, Joe Biden, la Casa Albă.

“Acest parteneriat nu este în niciun caz menit să fie o sumă nulă, nu este menit să fie exclusiv”, a declarat Boris Johnson, “nu este ceva de care trebuie să se îngrijoreze nimeni şi în special nu prietenii noştri francezi”.

Între timp, o întâlnire programată să aibă loc săptămâna aceasta la Londra între ministrul francez al apărării, Florence Parly, şi omologul său britanic, Ben Wallace, a fost anulată la cererea Parisului, a aflat AFP duminică dintr-o sursă în cadrul ministerului francez.

Statele Unite, Australia şi Marea Britanie au anunţat miercuri un parteneriat strategic pentru a contracara China, AUKUS, incluzând furnizarea de submarine nucleare americane către Canberra. 

Astfel, Australia a decis să anuleze contractul de achiziţionare a unor submarine franceze cu propulsie convenţională în favoarea navelor americane cu propulsie nucleară, fapt ce a stârnit indignare la Paris. Mai mult, premierul australian Scott Morrison a afirmat duminică că guvernul francez știa că Canberra avea “îngrijorări profunde și grave” în legătură cu submarinele franceze.

În 2016, Franţa a semnat un contract în valoare de 56 miliarde de euro pentru a furniza Australiei 12 submarine cu propulsie clasică, considerat frecvent “contractul secolului” din cauza valorii şi importanţei sale strategice.

Afacerea franco-australiană privind submarinele a fost semnificativ tulburată de ani de zile, cu tensiuni între constructorul naval francez Naval Group și Canberra din cauza exploziilor de costuri, a modificărilor de design și a implicării industriei locale în proiectul de construire a 12 submarine diesel Shortfin Barracuda, anunțat în aprilie 2016.

Acest scandal al submarinelor a provocat furie și indignare la Paris. Mai întâi, miniștrii francezi de externe și de apărare au acuzat o “lovitură în spate” din partea aliaților. Observând intensitatea reacției virulente a Franței, secretarul de stat american Antony Blinken a spus că Franţa este un ”partener vital” al Statelor Unite în regiunea indo-pacifică, asigurând că ”nu există diviziune regională între interesele partenerilor noştri atlantici şi pacifici”.

Însă, preşedintele Emmanuel Macron a rechemat ambasadorii francezi la Canberra şi Washington pentru consultări, într-un gest fără precedent în raport cu aliații Franței.

El urmează să discute “în următoarele zile” cu omologul său american, Joe Biden, potrivit purtătorului de cuvânt al guvernului de la Paris, Gabriel Attal.

Deși acest subiect a constituit și un prilej prin care Parisul și șeful diplomației UE au invocat încă o dată necesitatea autonomiei strategice europene, președintele Comitetului militar al NATO a spus că diferendul apărut între Franţa, SUA şi Australia în legătură cu megacontractul pentru submarine franceze nu ar trebui să aibă impact asupra cooperării militare în cadrul NATO

Continue Reading

MAREA BRITANIE

MAE cere lămuriri oficiale din partea Regatului Unit privind posibila discriminare a cetățenilor români în controalele la frontieră

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe/ Facebook

Ministerul Afacerilor Externe s-a sesizat cu privire la datele statistice apărute în presa britanică referitor la controalele autorităților de frontieră britanice care ar viza cu precădere cetățeni români și a solicitat prin Ambasada României la Londra clarificări la nivelul Home Office, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Peste 60% dintre cetățenii statelor UE opriți și chestionați de autoritățile vamale în porturile britanice după Brexit sunt români, astfel că unii avocați evocă o posibilă profilare rasială, dezmințită de responsabilii britanici.

Conform datelor oficiale publicate de Guvern, în primele șase luni ale acestui an 7,249 de călători au fost opriți la sosirea în porturile Regatului Unit venind cu feriboturi sau prin Eurotunel. Dintre aceștia, 4,482 sunt români, în timp ce, de exemplu, bulgari în aceeaşi situaţie au fost numai circa 600, iar polonezi aproximativ 400.

Astfel, Ministerul Afacerilor Externe a transmis preocuparea față de această situație de fapt și Ambasadei Regatului Unit în România, cu solicitarea de clarificare de către autoritățile britanice a situației. A evidențiat faptul că, în cazul în care autoritățile britanice ar fi identificat dificultăți în deplasările efectuate de cetățenii români în Regatul Unit cu începere de la 1 ianuarie 2021, urmare aplicării noilor condiții de intrare și ședere generate de Brexit, acestea ar fi trebuit comunicate în prealabil autorităților române și evitată o abordare fundamentată pe controale sistematice, motivate de criteriul cetățeniei.

Ambasada României la Londra urmează să prezinte elementele rezultate din interacțiunea cu Home Office și Delegației UE în plan local, precum și să semnaleze preocupările la nivelul Foreign, Development and Commonwealth Office.

În context, Ministerul Afacerilor Externe a solicitat o abordare proporțională, echilibrată, din partea autorităților britanice la momentul dispunerii și efectuării controalelor la frontieră în raport cu cetățenii români, în spiritul relațiilor bilaterale apropiate, precum și de o manieră similară celor dispuse și față de cetățenii celorlalte state membre UE.

De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe reamintește că asigurarea unui tratament nediscriminatoriu cetățenilor români în Regatul Unit în raport cu cetățenii celorlalte state membre UE, constituie o preocupare constantă a instituției și a conducerii MAE, în contextul noilor relații generate de ieșirea Regatului Unit din UE.

Guvernul de la Londra a negat însă aplicarea vreunui criteriu de acest fel. „Acuzaţia că facem profilări rasiale este falsă şi nefondată”, a răspuns un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne britanic.

Potrivit datelor, 1,067,200 de români au decis să rămână și să muncească în continuare în această țară. În total, 6,015,400 de cetățeni europeni au depus aplicații pentru obținerea de rezidență în Regatul Unit.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Parlamentul European a aprobat Rezerva de ajustare la Brexit de 5 miliarde de euro, din care România va primi 39,4 milioane de euro

Published

on

© Comisia Europeana/ Twitter

Parlamentul European a aprobat Rezerva de ajustare la Brexit de 5 miliarde de euro, menită să sprijine statele membre să facă față impactului economic și social cauzat de ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, acordul din luna iunie la care au ajuns cele două instituții cu rol de co-legislator a fost adoptat cu 652 de voturi pentru, 32 de voturi împotrivă și 11 abțineri.

© European Parliament

Cele cinci miliarde de euro din fondul destinat să atenueze impactul imediat al retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană vor fi alocate după cum urmează:

  • O prefinanțare de 4 miliarde de euro, adică 80% din totalul acestui instrument, va fi achitată în trei tranșe; 1,6 miliarde de euro în 2021, 1,2 miliarde de euro în 2022 și 1,2 miliarde de euro în 2023;
  • Restul de un miliard va fi pus la dispoziție în 2025. Acesta va fi împărțit între statele membre în funcție de modul în care a fost cheltuită finanțarea în anii precedenți, luând în considerare, de asemenea, orice sume neutilizate.

Printre măsurile care vor beneficia de finanțare din acest fond se numără sprijinul acordat întreprinderilor, comunităților locale, crearea de locuri de muncă sau sprijinirea cetățenilor UE pentru reintegrare.

Deputații europeni s-au asigurat că cheltuielile efectuate între 1 ianuarie 2020 și 31 decembrie 2023 vor fi acoperite de acest fond. Propunerea Comisiei a limitat perioada de eligibilitate la perioada cuprinsă între 1 iulie 2020 și 31 decembrie 2022.

Având în vedere că Brexit-ul a afectat în mod diferit statele membre, negociatorii celor două instituții cu rol de co-legislator au stabilit care va fi metoda de alocare a acestor fonduri: 

  • ponderea comerțului cu Regatul Unit;
  • ponderea pescuitului în zona economică exclusivă a Regatului Unit;
  • ponderea populației care locuiește în regiunile maritime ce se învecinează cu Regatul Unit.

Irlanda va fi de departe statul care va beneficia de cea mai mare finanțare din acest fond, suma destinată fiind de peste un miliard de euro, urmată de Țările de Jos (aproximativ 810 milioane de euro), Franța (aproximativ 670 de milioane de euro), Germania (aproximativ 590 de milioane de euro) și Belgia (aproximativ 350 de milioane de euro).

România se află în aceeași categorie cu Grecia, Malta și Slovenia, țara noastră primind 39,4 milioane de euro.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Comisia Europeană apreciază că alegerile din Rusia s-au desfășurat într-o ”atmosferă de intimidare a vocilor critice și independente”

COMUNICATE DE PRESĂ2 hours ago

„Fii de 10” și descoperă bucuria culturii urbane la Strada de C`Arte, o sărbătoare a artelor și a științelor care oferă iubitorilor de cultură o experiență în lumea cunoașterii, imaginației și creației

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Polonia este obligată să plătească Comisiei Europene o penalitate zilnică de 500.000 de euro pentru că nu a încetat extracțiile de lignit la mina Turów

ROMÂNIA2 hours ago

Șeful Statului Major al Apărării a discutat la Atena cu omologii din NATO pe tema războiului hibrid, a dezinformării și a atacurilor cibernetice

NATO3 hours ago

Rapid Trident 2021. Ucraina a început exerciții militare comune cu forțele SUA și aliați din NATO, ce aduce împreună 6000 de soldați din 15 țări

ROMÂNIA3 hours ago

Șeful Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu, a fost demis de premierul Florin Cîțu. Reacția USR PLUS

U.E.3 hours ago

Combaterea spălării banilor: Olanda se află în fruntea unei mișcări paneuropene de interzicere a bancnotei de 500 euro și de plafonare a plăților în numerar

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Centrul european de competențe în securitate cibernetică, prima structură UE cu sediul la București, angajează director executiv

SUA5 hours ago

Visa Waiver. Premierul Croației anunță ridicarea vizelor americane pentru cetățenii țării sale: Decizia va fi luată în câteva zile

ROMÂNIA5 hours ago

Fondatorul Asociației Române a Profesioniștilor Mass Media, Horia Alexandrescu, a decedat la vârsta de 74 de ani

INTERVIURI5 hours ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI2 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI2 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA2 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Marian-Jean Marinescu3 days ago

Marian-Jean Marinescu, îndemn către autoritățile din România pentru a moderniza sistemul feroviar: Avem nevoie de proiecte bine scrise pentru a conecta regiunile slab dezvoltate de Europa de Vest

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine în România după Congresul PNL pentru aprobarea PNRR

Dragoș Pîslaru5 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Procesul tehnic de aprobare a PNRR-ului României este finalizat. 2 mld. de euro prefinanțare ar putea intra deja în țară în noiembrie

S&D5 days ago

Social-democrații din Parlamentul European se așteaptă ca Ursula von der Leyen să fie „îndrăzneață” pentru înfăptuirea Europei sociale, digitale și ecologice

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Ursula von der Leyen pledează pentru apărarea “minunatelor valori europene” care au făcut Cortina de Fier să cadă: Ele sunt garantate de hotărârile CJUE, care trebuie respectate de fiecare stat membru

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

Team2Share

Trending