Connect with us

U.E.

Negociatorul-șef al UE pentru Brexit, Michel Barnier: Brexitul este o negociere cu ambele părți perdante. Nimeni nu a putut să îmi demonstreze nici cea mai mică valoare adăugată a acestuia

Published

on

Brexitul nu aduce câștiguri nimănui, fiind o realitate pe care nimeni nu a reușit să o conteste până acum, este mesajul transmis de negociatorul-șef al UE, Michel Barnier, la o reuniune a senatelor europene găzduită de Senatul Franţei la sediul său, Palatul Luxemburg din Paris, relatează Agerpres

Michel Barnier a afirmat că nimeni nu are de câștigat de pe urma ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană, însă dacă aceasta este dorința britanicilor, atunci ea trebuie înfăptuită cu limitarea pe cât posibil a consecințelor. 

,,Brexit-ul este o negociere lose-lose (în care ambele părţi pierd – n. red.), este o negociere negativă. Şi nimeni nu a fost în măsură să îmi demonstreze nici cea mai mică valoare adăugată a Brexit-ului. Nimeni – însă trebuie să îl punem în aplicare limitând consecinţele, care sunt nenumărate”, a arătat Barnier.

De asemenea, înaltul oficial european consideră că Brexitul se fundamentează pe un paradox, punctând faptul că Regatul Unit a ales să părăsească UE în momente dificile pentru continentul european, în loc să rămână alături de statele membre.

Paradoxul Brexit-ului este că în momentul în care continentul nostru are de făcut faţă atâtor şi atâtor provocări (…) Regatul Unit a ales (…) să devină solitar, în loc să rămână solidar”, a apreciat reprezentantul UE în adunarea la care participa inclusiv preşedintele Camerei Lorzilor din Parlamentul Regatului Unit, lordul Norman Fowler, alături de delegaţi ai camerelor superioare ale unor parlamente din Europa şi Africa.

Totodată, Michel Barnier a reiterat faptul că dorința Regatului Unit de a părăsi UE va fi respectată, însă retragerea ordonată se va face doar în baza acordului negociat cu guvernul Theresei May. 

,,Repet cu calm că dacă Regatul Unit doreşte în continuare să iasă din Uniunea Europeană (…) atunci acest tratat aflat pe masă este singurul tratat posibil pentru o retragere ordonată”, a insistat Barnier.

De altfel, și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a reamintit săptămâna aceasta că acordul de divorţ între Marea Britanie şi Uniunea Europeană ,,nu va fi renegociat”, indiferent cine o va înlocui pe Theresa May, potrivit unui interviu acordat publicației POLITICO.

,,Nu va exista o renegociere a conţinutului acordului de retragere” încheiat cu premierul Theresa May. Șeful Comisiei Europene a precizat că acesta ,,nu este un tratat între Theresa May şi Jean-Claude Juncker, este un tratat între Regatul Unit şi UE şi trebuie respectat de viitorul prim-ministru britanic, oricine va fi el’. 

Reiterând ceea ce liderii europeni afirmă de mai multe luni, Juncker a declarat că sunt posibile ,,clarificări, precizări, adăugiri în ce priveşte declaraţia politică” care însoţeşte tratatul de retragere şi defineşte termenii viitoarei relaţii de cooperare între Marea Britanie şi UE

Negociatorul-șef al UE pentru Brexit a mai declarat că blocul european este pregătit să asculte poziția viitorului premier britanic, însă a punctat faptul că poziția Uniunii rămâne neschimbată. 

,,Am ajuns aici şi aşteptăm numirea unui nou prim-ministru la Londra, iar ceea ce ne va spune acesta este tot ce contează, însă vreau pur şi simplu să reamintesc poziţia celor 27″, a adăugat negociatorul.

Brexit-ul programat iniţial pe 29 martie a fost amânat de două ori, din cauza respingerii în parlamentul britanic a acordului la care s-a ajuns în noiembrie anul trecut, după negocierile conduse de May şi Barnier. Data-limită în vigoare acum este 31 octombrie 2019.

A 20-a sesiune a Adunării Senatelor Europene, deschisă vineri la Paris de preşedintele Senatului francez, Gerard Larcher, este consacrată dialogului cu ţările africane care au parlamente bicamerale.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac, despre noul președinte PPE, Donald Tusk: ”Alegerea unui lider din Europa de est în fruntea PPE este o premieră, iar pentru noi, un lucru extraordinar”

Published

on

© Eugen Tomac/ Facebook

Eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) a participat la Congresul Partidului Popularilor Europeni din Zagreb, unde a votat noua echipă a ”celui mai mare și puternic partid din Europa, Partidul Popular European, parte a căruia este și PMP”, informează Eugen Tomac pe pagina oficială de Facebook.

Potrivit lui Eugen Tomac, ”alegerea unui lider din Europa de est în fruntea PPE este o premieră, iar pentru noi, un lucru extraordinar.”

”Președintele Tusk este un bun cunoscător al realităților est-europene, iar PPE sub conducerea sa va râmâne un promotor și sprijin real al statelor care vor să facă parte din familia europeană, atât în Balcani, cât și în Est”, a mai adăugat acesta în mesajul său.

Eugent Tomac consideră că Rezoluția adoptată la Zagreb cu prilejul celei de-a 10-a aniversări a Parteneriatului Estic reiterează faptul că ușile Uniunii Europene rămân deschise inclusiv pentru Republica Moldova atunci când criteriile relevante de aderare vor fi îndeplinite.

În postarea sa, deputatul european a enumerat mai multe direcții prioritare ale PPE în următorii ani: ”Combaterea pierderilor de TVA (România înregistrează unul dintre cele mai ridicate niveluri ale deficitului de TVA – 35,5%), creșterea ratei de vaccinare, precum și combaterea schimbărilor climatice sunt”.

Partidul Popular European și-a ales joi, la Congresul său statutar de la Zagreb, noua conducere pentru următorii trei ani, din care face parte și eurodeputatul român Siegfried Mureșan. După ce miercuri, în prima zi a Congresului, popularii europeni l-au ales pe Donald Tusk în funcția de președinte, devenind primul est-european în această poziție, cea mai mare familie politică european și-a completat echipa de conducere joi prin alegerea celor zece vicepreședinți, a secretarului general și a trezorierului.

Conform procedurii, secretarul general a fost desemnat de noul președinte al PPE, Donald Tusk, fiind păstrat în această poziție Antonio Lopez Isturiz.

Au fost aleși zece vicepreședinți: Mariya Gabriel (GERB, Bulgaria – 442 de voturi), David McAllister (CDU, Germania – 440 de voturi), Helen McEntee (Fine Gael, Irlanda – 430 de voturi), Johannes Hahn (OVP, Austria – 383 voturi), Esther de Lange (CDA, Olanda – 355 de voturi), Antonio Tajani (Forza Italia, Italia – 354 de voturi), Siegfried Mureșan (PNL, România – 331 de voturi), Franck Proust (Republicanii, Franța – 298 de voturi), Paulo Rangel (PSD, Portugalia – 294 de voturi) și Petteri Orpo (Kokoomus, Finlanda – 278 de voturi).

Rezoluția adoptată la Zagreb cu prilejul celei de-a 10-a aniversări a Parteneriatului Estic reiterează faptul că ușile Uniunii Europene rămân deschise inclusiv pentru Republica Moldova atunci când criteriile relevante de aderare vor fi îndeplinite.

Combaterea pierderilor de TVA (România înregistrează unul dintre cele mai ridicate niveluri ale deficitului de TVA – 35,5%), creșterea ratei de vaccinare, precum și combaterea schimbărilor climatice sunt, de asemenea, direcții prioritare ale PPE în următorii ani.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

După ce a fost supus unei intervenții chirurgicale, Jean-Claude Juncker, președintele în exercițiu al Comisiei Europene, este așteptat să revină la birou săptămâna viitoare

Published

on

© audiovisual.ec.europa.eu

Președintele în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, este așteptat să își reînceapă activitatea la birou, săptămâna viitoare, după ce acesta a fost supus unei intervenții chirurgicale, a declarat vineri un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Președintele Comisiei „s-a întors acasă de la spital”, a declarat purtătorul de cuvânt, Annika Breidthardt, în timpul ședinței de presă zilnice a Comisiei Europene. El „este acasă, se recuperează bine și îl așteptăm înapoi la birou săptămâna viitoare”, a adăugat ea.

Juncker a fost supus unei intervenții chirurgicale pe 11 noiembrie pentru a trata un anevrism, a spus Mina Andreeva, adăugând că starea de sănătate a președintelui executivului european se încadrează în parametrii normali, însă operația ”trebuie efectuată”.

Jean-Claude Juncker, al cărui mandat în fruntea Comisiei Europene a fost prelungit cu 30 de zile din cauza amânării formării și validării Comisiei conduse de Ursula von der Leyen, a mai fost operat și în vara acestui an, fiind supus unei intervenții chirurgicale de extirpare a vezicii biliare, motiv pentru care a absentat de la summitul G7 din Franța.

Președintele Comisiei Europene a participat luna această la ultimul său Consiliu European și s-a adresat, pentru ultima oară, plenului Parlamentului European, prezentând bilanțul celor cinci ani de mandat.

Veteran al istoriei europene, cu un record de 600 de reuniuni europene la care a participat, între care aproape 150 de Consilii Europene și peste 100 de sesiuni plenare ale Parlamentului European, Jean-Claude Juncker a anunțat de multe ori, public, că se va retrage din viața politică după încheierea mandatului în fruntea Comisiei Europene.

Prim-ministru al Luxemburgului între 2 – 

În 2005, în calitate de președinte al Consiliului UE, a fost gazdă a ceremoniei de semnare a Tratatului de Aderare a României la UE, la 25 aprilie.

Experiența sa politică datează din anii în care Jacques Delors, în calitate de președinte al Comisiei Europene, lucra pentru avansarea integrării europene. Membru al guvernelor conduse de Jacques Santer (la rândul său fost președinte al Comisiei Europene), Juncker a deținut portofolii de ministru și pe cea de prim-ministru din 1984 și până în 2013.

Între 2005 și 2013, Jean-Claude Juncker a fost primul președinte permanent al Eurogrupului – reuniunea miniștrilor de finanțe ai țărilor din zona euro.

Din 1 noiembrie 2014 este președintele Comisiei Europene, executiv pe care el însuși l-a intitulat ”Comisia ultimei șans”.

Continue Reading

EUROBAROMETRU

Eurostat: România a alocat în 2017 doar 14% din PIB pentru protecția socială, cel mai mic procent înregistrat de o țară mebmbră a Uniunii Europene

Published

on

În anul 2017, România a alocat doar 14% din Produsul Intern Brut pentru protecţia socială, acesta fiind cel mai mic procent înregistrat de o ţară membră UE şi totodată la jumătate faţă de media de 27,9% din PIB înregistrată la nivelul Uniunii, arată datele publicate vineri de Eurostat.

Comparativ, în 2017 procentul din PIB alocat pentru protecţia socială a fost de peste 30% în Franţa (34%), Danemarca (32%) şi Finlanda (31%), informează Agerpres.

© Eurostat

Cea mai mare parte a prestațiilor de protecție socială în aproape toate statele membre s-au concentrat pe ponderea beneficiilor pentru bătrânețe și supraviețuitori, după cum umrează: Cea mai mare s-a înregistrat în Grecia (63%), Portugalia și Italia (ambele 58%), România și Cipru (ambele 56%), în timp ce a fost cea mai mică în Irlanda (34%), Germania. și Danemarca (39%) și Luxemburg (40%).

Beneficiile de sănătate / îngrijire medicală și de invaliditate au reprezentat 37% din totalul prestațiilor sociale în medie în UE în 2017. Printre statele membre, ponderea acestor prestații a variat de la 23% în Cipru și 26% în Grecia la 45% în Irlanda, 44 % în Croația și Germania, 43% în Olanda și 42% în Estonia.

Beneficiile pentru familie și copii au reprezentat puțin sub 9% din totalul prestațiilor sociale în medie în UE în 2017, ajutoarele pentru șomaj  4%, iar pentru locuințe și excluderea socială, de asemenea, 4%. Ponderea prestațiilor familiale în total a variat de la 4% în Olanda și 5% în Portugalia și Spania la peste 15% în Luxemburg și 13% în Polonia și Estonia.

Beneficiile pentru șomaj au variat între mai puțin de 1% în România și 1% în Regatul Unit până la 9% în Irlanda și 8% în Spania. Beneficiile pentru locuință și excludere socială au variat de la 1% sau mai puțin în Polonia, Portugalia și Estonia la 9% în Cipru și 7% în Danemarca, Olanda și Regatul Unit.

© Eurostat

Cheltuielile și încasările pentru protecția socială sunt calculate în conformitate cu ESSPROS (Sistemul European de Integrare Socială și Statistica Protecției). Cheltuielile includ prestațiile sociale, cheltuielile de administrare și alte cheltuieli aferente schemei de protecție socială. Prestațiile sociale sunt „brute”.

Mai multe detalii sunt disponibile în Manualul ESSPROS și ghidul utilizatorului, disponibil pe site-ul web Eurostat. Sunt date despre cheltuieli (brute) și încasări în termeni nominali, adică la prețuri curente și la cursurile de schimb curente. Datele sunt provizorii pentru mai multe state membre.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending