Connect with us

U.E.

Negociatorul șef al Uniunii Europene pentru Brexit, Michel Barnier: ”Nu avem motive să fim optimişti” privind obținerea unui acord cu Londra înainte de summitul european din octombrie

Published

on

Negociatorul șef al Uniunii Europene pentru Brexit, Michel Barnier, a declarat joi că nu are motive să fie optimist cu privire la șansele de a ajunge înainte de jumătatea lui octombrie la un acord cu Londra privind retragerea Regatului Unit din UE, anunță AFP, citat de Agerpes.

”Nu avem motive să fim optimişti” privind şansele să ajungem la un acord înaintea summitului european organizat pe 17 şi 18 octombrie, a avertizat el în faţa şefilor de grupuri din Parlamentul European, potrivit unui comunicat remis presei.

”Nu pot să vă spun obiectiv dacă contactele angajate cu guvernul domnului Johnson vor putea duce la un acord la jumătatea lui octombrie. Vom vedea în următoarele săptămâni dacă britanicii sunt în măsură să ne facă propuneri concrete în scris care să fie proporționale din punct de vedere juridic”, a menționat acesta.

Plângeri privind lipsa de implicare din partea Londrei privind identificarea unei soluții menite să deblocheze negocierile referitoare la Brexit au venit și din partea președintelui Parlamentului European, David Sassoli, care a acuzat Regatul Unit că nu a venit cu ”nicio alternativă, nimic care să fie credibil din punct de vedere legal şi pe care să se poată lucra”.

”Din nefericire, semnalele pe care le primim nu indică faptul că există vreo iniţiativă care ar putea redeschide negocierile. Nu aşa vedem noi lucrurile. Şi suntem nemulţumiţi din această cauză”, a mai spus David Sassoli.

Prim-ministrul Boris Johnson va participa în perioada 17-18 octombire la primul său summit al Consiliului European de la învestire, unde va trebuie să vină cu noi propuneri privind Acordul de retragere sau cu o solicitare de prelungire a articolului 50, în virtutea legii adoptate de Regina Elisabeta a II-a, votată în Camera Comunelor, prin care premierul este obligat să ceară prelungirea Brexit-ului, până la 31 ianuarie 2020, în cazul în care acesta nu reușește să obțină un acord consfințit de ambele părți până la 19 octombrie.

Cu toate acestea, prim-ministrul de la Londra a declarat marți seara, în ultima zi a sesiunii Camerei Comunelor înainte ca acesta să fie suspendată pentru cinci săptămâni și în care parlamentarii britanici au respins, din nou, moțiunea privind organizarea alegerilor legislative anticipate, că ”indiferent câte dispozitive va inventa Parlamentul pentru a-i lega mâinile”, nu va solicita prelungirea Brexit-ului.

Nu este prima reacție de acest fel a șefului Executivului de la Londra privind Brexit-ul.  Boris Johnson a spus la 5 septembrie că mai bine ”ar muri într-un șanț” decât să amâne ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, fiind o nouă dovadă a dorinței sale de a livra Brexit-ul la 31 octombrie, cu sau fără acord.

De cealaltă parte, de pe continent vin semnale că nu toate statele membre ale Uniunii Europene vor fi de acord cu o nouă prelungire a articolului 50.

Duminică, 8 septembrie, ministrul francez de Externe, Jean-Yves Le Drian, a exclus duminică orice nouă amânare a Brexit-ului în circumstanțele actuale.

”Ei spun că vor să propună alte soluţii, aranjamente alternative pentru a asigura retragerea (…) Nu le-am văzut, deci este nu, nu vom reîncepe odată la fiecare trei luni. Autorităţile britanice să ne spună drumul. Britanicii să-şi asume situaţia (…) Trebuie să ne spună ce vor”, a insistat ministrul francez de externe. ”Pe fond, există un soi de conflict de legitimitate între popor care, pe calea referendumului, a spus <<vreau să ieşim>> şi Parlament, şi el o expresie a voinţei populare, care nu ştie cum să iasă”, a comentat Jean-Yves Le Drian.

Reacția lui Le Drian amintește de intransigența președintelui Emmanuel Macron din timpul summitului extraordinar al Consiliului European din 10 aprilie, în urma căruia a fost stabilit noul termen pentru Brexit. 

Este posibil ca acestă epopee, care domină deja de trei ani agenda europeană, să fie din nou subiectul divergențelor dintre șefii de stat sau de guvern, reuniți la summitul Consiliului European de la mijlocul lunii octombrie.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

CONSILIUL EUROPEAN

Olaf Scholz răspunde Franței, care consideră învechite regulile bugetare ale UE: Pactul de stabilitate trebuie să rămână “baza” bugetară în Europa

Published

on

© Bundesregierung/ Bergmann

Pactul de stabilitate şi de creştere, care limitează deficitul public la 3% din PIB şi datoria ţărilor membre ale zonei euro, trebuie să continue să servească drept “bază” bugetară în Europa, a apreciat luni cancelarul german Olaf Scholz, aflat într-o vizită la Madrid, într-o declarație prin care liderul de la Berlin se îndepărtează de viziunea expusă de Franța în obiectivele sale președinției sale la Consiliul UE.

Pactul de creştere şi de stabilitate este un cadru în care noi am putut pune în aplicare, de exemplu, planul de relansare europeană” post-COVID, a spus Scholz într-o conferinţă de presă comună la Madrid cu omologul său spaniol Pedro Sanchez, ambii social-democrați.

Europa trebuie să continue să meargă împreună în anii care vin şi noi vom reuşi aceasta pe baza Pactului nostru de stabilitate şi de creştere, care a furnizat cadrul unor operaţiuni atât de importante“, a adăugat el, citat de AFP, informează Agerpres.

Miza pentru Europa este de a concilia “viabilitatea pe termen mediu a finanţelor publice” şi “tranziţia ecologică”, care necesită “investiţii private”, dar şi “un leadership în materie de investiţii publice”, a subliniat luni premierul spaniol.

Din acest motiv, viitorul reglementărilor bugetare trebuie să fie abordat în cadrul unei dezbateri “constructive”, evitându-se “blocajele” cu ţări care susţin poziţii opuse, a continuat şeful guvernului spaniol.

Atât Olaf Scholz, cât şi ministrul său de finanţe, liberalul Chrisian Lindner, s-au declarat în ultimele săptămâni deschişi discuţiilor cu privire la evoluţia acestor reglementări comune, urmărindu-se în acelaşi timp să nu se piardă din vedere disciplina bugetară.

Aceste afirmaţii survin în timp ce o dezbatere are loc în cadrul Uniunii Europene cu privire la viitorul acestor reguli comune, suspendate în prezent din cauza pandemiei şi pe care mai multe state membre, între care Franţa şi Italia, doresc să le reformeze. De altfel, Parisul și Roma au semnat la finele anului trecut Tratatul de la Quirinale, document ce ranforsează cooperarea europeană dintre Franța și Italia, în timp ce președintele Emmanuel Macron și premierul Mario Draghi au redactat împreună un editorial intitulat ”Regulile fiscale ale UE trebuie revizuite”, publicat în ediția online a Financial Times. În materialul de opinie, cei doi lideri subliniau că ”avem nevoie de mai mult spațiu de manevră și suficiente investiții cheie pentru viitor astfel încât să ne asigurăm suveranitatea”.

Macron și Draghi speră că dezbaterea nu va fi ”întunecată de ideologie” și că se va putea găsi o abordare ”comună” în prima jumătate a anului 2022, în timpul președinției rotative a Franței la Consiliul UE. Mai mult, șeful statului francez a propus, ca obiectiv al preşedinţiei franceze a Consiliului UE, reformarea criteriilor de la Maastricht pentru un nou cadru bugetar, precum și o posibilă suplimentare a fondului de redresare europeană post-COVID-19.

Pactul “în ansamblul său nu este depăşit, dar regula datoriei publice este”, a declarat duminică și ministrul economiei francez, Bruno Le Maire.

În virtutea Pactului de stabilitate și creștere și a “criteriilor de la Maastricht”, deficitul public al statelor membre nu trebuie să depăşească 3% din PIB-ul lor, iar datoria lor publică trebuie să rămână sub sau egală cu 60% din avuţia naţională, chiar dacă ajustări punctuale sunt posibile.

Aceste reguli bugetare sunt suspendate din cauza pandemiei de COVID-19, ca măsură pe care Comisia Europeană a acceptat-o pentru ca statele membre să își poată finanța ieșirea din criză.

De altfel, Consiliul UE a solicitat, din 2023, dezactivarea derogării din Pactul de Stabilitate și Creștere, modificare apărută în contextul pandemiei și al coordonării cu Mecanismul de Redresare și Reziliență. Această poziție a urmat unei propuneri a Comisiei Europene din 3 martie 2021, potrivit căreia clauza derogatorie generală din cadrul Pactului de Stabilitate și Creștere ar trebui să rămână activă în 2022 pentru o redresare sustenabilă post-pandemie.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Europa s-a despărțit de David Sassoli printr-un ultim omagiu adus în plenul Parlamentului European: Europa a pierdut un lider, un european mândru

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Europa l-a omagiat luni, pentru ultima oară, pe fostul președinte al Parlamentului European, David Maria Sassoli, într-o ceremonie care a avut loc luni în debutul ședinței plenare de la Strasbourg, cu lideri europeni, între care Emmanuel Macron și Charles Michel, care au luat cuvântul pentru a-l comemora pe defunctul lider al eurodeputaților, decedat subit săptămâna trecută înainte de a-și încheia mandatul și a preda ștafeta unui succesor.

La deschiderea ceremoniei, președinta interimară al Parlamentului, Roberta Metsola, a declarat că “Europa a pierdut un lider, democrația a pierdut un campion și cu toții am pierdut un prieten. El a știut întotdeauna cum să transpună valorile în care credea în acțiuni concrete.

Aceasta a subliniat modul în care Sassoli “a luptat pentru ca Parlamentul să rămână activ în cele mai dificile luni ale pandemiei și pentru a ne permite să adoptăm pachete legislative importante de care Europa și cetățenii săi au nevoie.”

“Această adunare îi va onora munca și moștenirea”, a încheiat Metsola, cea care își va prezenta marți candidatura și va fi, cel mai probabil, aleasă în funcția de președinte al Parlamentului, având în vedere că eurodeputatul PPE nu va avea oponenți din partea celorlalte grupuri majore al legislativului european, social-democrații și Renew Europe.

Fostul prim-ministru și eurodeputat italian Enrico Letta, un prieten apropiat al președintelui Sassoli, a declarat că, pentru David Sassoli, Europa nu a însemnat doar directive, instituții și acronime.

“Nu. Europa a fost, în primul rând, poporul său, suflul său, inima sa. La fel cum a ținut porțile acestui Parlament deschise, David a încercat să deschidă uși pentru cetățenii de pe întreg continentul nostru”, a precizat Letta.

Numitorul comun al tuturor eforturilor sale este clar: Uniunea Europeană este o Uniune a valorilor”, a declarat Letta, adăugând că “lupta lui David pentru democrație, libertate și statul de drept a fost o sursă de inspirație pentru noi toți”. “Îți vom continua activitatea. Luptele tale vor continua să fie luptele noastre. Nu te vom uita niciodată”, a spus el.

Președintele Consiliului European Michel a omagiat personalitatea “caldă, autentică, zâmbitoare” a lui David Sassoli, care a fost, a adăugat acesta, fermă atunci când a fost nevoie.

“David, (…) ai inspirat în mod natural respect, ceea ce a depășit cu mult granițele funcției tale”, a declarat președintele Consiliului European, Charles Michel.

David Sassoli “a fost un lider politic și un european mândru”, a continuat președintele Michel. De asemenea, acesta a omagiat idealurile lui David Sassoli de justiție socială și solidaritate, care s-au aflat în centrul identității sale politice.

Președintele Republicii Franceze și președintele în exercițiu al Consiliului UE, Emmanuel Macron, a salutat “un om de o rară bunătate, ale cărui zâmbet, viziune și idealuri erau suficient de largi cât să cuprindă un continent”. Acesta a subliniat că “inima și ambiția” pe care David Sassoli le-a arătat pe parcursul pandemiei, în decursul căreia a oferit Europei “prietenie și un model demn de urmat” prin acțiunile sale la conducerea Parlamentului.

A fost în același timp “un bun organizator și mediator” în hemiciclu, și “a înfruntat idei, niciodată oameni”, a adăugat președintele Macron.

După intervenția președintelui Macron, au luat cuvântul reprezentanții grupurilor politice din PE. Aceștia l-au omagiat pe David Sassoli pentru integritatea, decența și bunătatea sa, întotdeauna gata să găsească compromisuri și să reconcilieze diferențe, iar în același timp capabil să ghideze Parlamentul cu o deosebită putere de anticipare, hotărâre și competență în perioade dificile.

Iratxe García Pérez (Spania), președinta grupului social-democrat din care a făcut parte Sassoli, a declarat că acesta “a fost un om bun, angajat, un european pasionat, care a putut purta un dialog dar în același timp a rămas ferm pe principiile sale de libertate, democrație și solidaritate. Cel mai bun omagiu pe care i-l putem aduce este să îi continuăm moștenirea: să construim o Europă socială și o politică privind migrația care pune oamenii în centrul său”.

Aceasta a fost urmată de Manfred Weber (PPE, Germania), Dacian Cioloș (Renew, România), Ska Keller, (Verzi/ALE, Germania), Marco Zanni (ID, Italia), Raffaele Fitto ECR, Italia) și Martin Schirdewan (Stânga, Germania).

Familia președintelui Sassoli a participat la ceremonie, inclusiv soția și copiii săi. Mai multe personalități publice de prim rang, inclusiv aflate în funcții politice înalte în țările și instituțiile UE, au fost, de asemenea, prezente. Printre acestea s-au numărat premierii din mai multe țări UE precum Mario Draghi din Italia, Xavier Bettel din Luxemburg, Kyriakos Mitsotakis din Grecia, Andrej Plenković din Croația și Robert Abela din Malta. Au participat, de asemenea, mai mulți reprezentanți ai parlamentelor și guvernelor naționale din UE. Marea absentă a fost președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a fost nevoită să își anuleze participarea la sesiunea plenară de la Strasbourg după ce șoferul său a fost depistat pozitiv cu COVID-19. 

“Cu părere de rău am fost nevoit să renunț la omagiul meu pentru bunul meu prieten David Sassoli. Doresc totuși să îi onorez memoria cu un trandafir alb, care a fost un simbol al angajamentului său politic și moral de o viață”, a scris von der Leyen, pe Twitter, făcând trimitere la discursul pe care îl pregătise pentru acest moment .

La începutul ceremoniei, în hemiciclu a fost proiectat un scurt material video intitulat “David Maria Sassoli, președintele Parlamentului European”.

Președintele Parlamentului European, David Sassoli, s-a stins din viață pe 11 ianuarie 2022 la Aviano (Italia), unde a fost spitalizat începând cu 26 decembrie 2021. Eurodeputat din 2009, a fost ales președinte în iulie 2019 pentru prima jumătate a actualei legislaturi. Este pentru prima dată în istoria Parlamentului European când un preşedinte în exerciţiu a murit. Anunțul trecerii sale în neființă a fost urmat de mesaje de omagiere transmise de mai mulți lideri și oficiali europeni, între care președintele Consiliului European, Charles Michelpreședinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyenpreședintele Klaus Iohannispremierul Nicolae Ciucă, dar și importanți membri ai Comisiei Europene, precum vicepreședintele Frans Timmermans și comisarul Paolo Gentiloni, fost premier italian și coleg de partid cu David Sassoli. De asemenea, un mesaj de condoleanțe a fost transmis și de președintele Partidului Popular European, Donald Tusk, iar un altul din partea președintelui Partidului Socialiștilor Europeni, Serghei Stanișev. Totodată, Sassoli a fost omagiat și de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg și de Departamentul de Stat al SUA.

Vinerea trecută, el a fost condus pe ultimul drum de liderii instituțiilor UE și de colegii săi din Parlamentul European în cadrul unor funeralii de stat organizate la Roma. 

Sassoli a condus Parlamentul European în timpul celei mai grave crize din istoria UE – pandemia – , al punerii pe șine a celui mai mare plan de redresare aprobat vreodată în Uniunea Europeană și al lansării Conferinței privind viitorul Europei.

Continue Reading

U.E.

Cancelarul german Olaf Scholz cere Rusiei să facă “paşi fără echivoc” către o dezescaladare în Ucraina: Situația este foarte gravă

Published

on

© Bundesregierung/ Bergmann

Cancelarul german Olaf Scholz a îndemnat luni Rusia la “paşi fără echivoc” către o dezescaladare la frontiera cu Ucraina, după întâlnirea cu şeful guvernului spaniol, Pedro Sanchez, în cadrul primei sale vizite externe la Madrid de la preluarea mandatului.

Ne așteptăm ca Rusia să facă pași fără echivoc în direcția dezescaladării – situația este foarte gravă. Trebuie să facă tot posibilul pentru a preveni escaladarea. Germania și Spania colaborează îndeaproape“, a subliniat cancelarul german în cursul unei conferinţe de presă comune cu Sanchez după întâlnirea de la Palatul Moncloa, în prima sa vizită externă din 2022.

Evoluţia pandemiei, pregătirile pentru summitul NATO care va avea loc în iunie la Madrid, politica energetică europeană, reforma regulilor fiscale ale UE, pactul european privind migraţia şi ameninţarea pe care o reprezintă Rusia pentru Ucraina au fost alte subiecte abordate cu ocazia acestei întâlniri bilaterale. Referitor la summitul NATO de la Madrid, la care aliaţii vor prezenta un nou proiect strategic, Scholz a asigurat că “Germania va contribui maximal la succesul” acestei reuniuni. 

Scholz, care îl va primi marți la Berlin pe secretarul general al NATO, a atras atenţia asupra gravităţii situaţiei, ce reprezintă un “pericol pentru suveranitatea Ucrainei”, astfel încât este necesar să “facem tot posibilul” pentru a evita o intervenţie militară.

“Inviolabilitatea frontierelor este ceva ce trebuie să respectăm”, a subliniat cancelarul german, relatează EFE, potrivit Agerpres. Liderul de la Berlin care a avertizat că mesajul clar al Germaniei este că “orice ameninţare la adresa integrităţii Ucrainei va avea un cost ridicat”.

În aceeaşi ordine de idei, cancelarul a insistat asupra faptului că “orice agresiune militară va avea grave consecinţe politice şi economice”, şi a subliniat importanţa “de a face tot posibilul pentru a nu se ajunge aici”.

La rândul său, premierul Sanchez a subscris afirmaţiilor omologului său german şi a lansat un “apel la detensionare”, precum şi la “respectarea frontierelor” şi “integrităţii teritoriale” a Ucrainei.

De asemenea, el a fost de acord cu Scholz asupra importanţei recunoaşterii tuturor forumurilor de dialog aflate în curs de desfăşurare pentru a reduce tensiunile.

Înaintea cancelarului german, şefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock, avertizase Rusia că va plăti un “cost ridicat” dacă va invada Ucraina, menţionând că Berlinul se angajează să facă tot posibilul pentru a rezolva prin mijloace diplomatice tensiunile reînnoite cu Rusia asupra Ucrainei.

Într-o conferinţă de presă susţinută la Kiev, unde se află luni în vizită înainte de o deplasare la Moscova, Annalena Baerbock şi-a exprimat sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei – într-un moment în care temerile privind un posibil atac rusesc împotriva acestei ţări sunt în creştere -, subliniind că negocierile diplomatice, inclusiv prin ‘formatul Normandia”, care reuneşte Germania, Franţa, Ucraina şi Rusia, continuă să fie cea mai bună modalitate de a reduce tensiunile.

Vizita lui Scholz la Madrid a avut loc la doar o lună de când i-a luat locul Angelei Merkel şi este şi prima întrevedere cu caracter bilateral între Sanchez şi Scholz, deşi cei doi s-au mai întâlnit la ultimul Consiliu European desfăşurat la Bruxelles. Marți, cancelarul german îl va primi la Berlin pe secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, iar miercuri se va adresa la distanță Forumului Economic Mondial de la Davos.

Citiți și Patrulaterul diplomatic Geneva-Bruxelles-Viena-Brest. Câteva adnotări despre securitatea europeană și a României

Rusia a avansat la mijlocul lunii decembrie o serie de propuneri privind arhitectura de securitate europeană. Acestea cuprind în principal excluderea oricărei noi extinderi a NATO, mai ales către Ucraina și Georgia, şi încetarea oricărei activităţi militare a Alianței şi a SUA în Europa de Est, implicit în țările care au aderat la NATO după 1997. Astfel de cerințe ar presupune închiderea structurilor NATO de pe teritoriul României, retragerea forțelor americane și aliate din bazele militare de la Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii sau sistarea misiunilor de poliție aeriană aliate la Marea Neagră, pretenții considerate nefondate de SUA, NATO și România.

Luni, consultările strategice și diplomatice dintre Statele Unite și Federația Rusă privind arhitectura de securitate în Europa s-au încheiat, la Geneva, după aproape opt ore, reliefând un dialog de pe poziții diametral opuse. SUA au reiterat avertismentele occidentale în privinţa unei eventuale invadări a Ucrainei, au fost ferme în respingerea propunerilor de securitate ale Rusiei care sunt inacceptabile şi au transmis cu claritate că nu vor permite nimănui să pună capăt politicii uşilor deschise a NATO, în timp ce Moscova a cerut garanţii ”scrise în piatră” că Ucraina şi Georgia nu vor deveni vreodată membre ale NATO.

Miercuri, cele 30 de state membre ale NATO au transmis Rusiei că nu vor renunța la capacitatea lor de a se proteja și apăra reciproc și nici la prezența forțelor lor militare pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, în timp ce au afirmat sprijinul lor pentru politica ușilor deschise a Alianței și pentru integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei. Între cele două momente de consultări, SUA și UE și-au reafirmat angajamentul de a aborda împreună “provocarea urgentă” a consolidării militare a Rusiei, subliniind că orice nouă invazie în Ucraina va avea costuri severe, iar SUA și aliații au decis “o abordare unificată a NATO” în raport cu solicitările Federației Ruse.

Totuși, în cadrul discuțiilor de la nivelul OSCE, SUA au avertizat că nu vor tolera sferele de influență și nu vor limita dreptul suveran al națiunilor de a-și alege alianțele, în timp ce Polonia, țara care asigură președinția OSCE, a dat startul lucrărilor avertizând că “riscul de război în zona OSCE este acum mai mare ca niciodată în ultimii 30 de ani”.

De la Brest, acolo unde a asigurat rolul de gazdă din partea președinției franceze a Consiliului UE pentru reuniunea miniștrilor de externe europeni, ministrul de externe Jean-Yves Le Drian a respins încercările Rusiei de reconstituire a ”blocurilor, zonelor de influență”, pe care le-a calificat drept ”inacceptabile”, punctând că europenii își doresc să promoveze o ”strategie Helsinki II” de destindere pentru securitatea pe continent, contrariul ”Ialtei II”. Jocul de concepte al lui Le Drian vizează respingerea unui tip de acorduri precum cele încheiate la finalul celui de-al Doilea Război Mondial între SUA, URSS și Marea Britanie privind împărțirea sferelor de influență în Europa și îmbrățișarea unei variante diplomatice care în 1975 s-a concretizat prin Actul Final de la Helsinki al Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa, precursoarea OSCE. 

Situația rămâne însă tensionată, fiind așteptate noi discuții, în timp ce riscul unei acțiuni militare din partea Rusiei se păstrează ridicată.

Continue Reading

Facebook

CONSILIUL EUROPEAN29 mins ago

Olaf Scholz răspunde Franței, care consideră învechite regulile bugetare ale UE: Pactul de stabilitate trebuie să rămână “baza” bugetară în Europa

PARLAMENTUL EUROPEAN1 hour ago

Europa s-a despărțit de David Sassoli printr-un ultim omagiu adus în plenul Parlamentului European: Europa a pierdut un lider, un european mândru

NATO13 hours ago

NATO și Ucraina au semnat un acord de consolidare a cooperării împotriva atacurilor cibernetice, la câteva zile după un atac informatic la adresa Kievului

U.E.13 hours ago

Cancelarul german Olaf Scholz cere Rusiei să facă “paşi fără echivoc” către o dezescaladare în Ucraina: Situația este foarte gravă

RUSIA16 hours ago

Germania dă asigurări Kievului că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și avertizează Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”

U.E.18 hours ago

Miniștrii de finanțe din zona euro vor discuta despre modul în care pot fi modificate regulile fiscale ale UE, astfel încât guvernele să le respecte

CHINA18 hours ago

Forumul de la Davos: Președintele Chinei atrage atenția că o confruntare globală ”nu rezolvă problemele” și ar putea avea ”consecințe catastrofale”

U.E.19 hours ago

UE: Procesul de reformă pentru consolidarea sistemului judiciar din Serbia trebuie să continue dincolo de referendumul din 16 ianuarie

COMISIA EUROPEANA19 hours ago

Comisia Europeană lansează o cerere de proiecte în valoare de 1 milion de euro adresată facultăților de jurnalism din UE

COMISIA EUROPEANA20 hours ago

Raport: Prețurile gazelor naturale în UE au crescut la niveluri record în al treilea trimestru din 2021, influențate de piețele globale de gaze

RUSIA16 hours ago

Germania dă asigurări Kievului că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și avertizează Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”

CHINA18 hours ago

Forumul de la Davos: Președintele Chinei atrage atenția că o confruntare globală ”nu rezolvă problemele” și ar putea avea ”consecințe catastrofale”

SUA4 days ago

SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina

NATO6 days ago

Klaus Iohannis reafirmă obiectivul creșterii prezenței militare SUA în România în contextul tensiunilor cu Rusia: Punerea sub semnul întrebării a arhitecturii de securitate europene este inacceptabilă

ROMÂNIA6 days ago

Klaus Iohannis: Finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”. Finalizarea MCV, o altă prioritate majoră

FONDURI EUROPENE3 weeks ago

Premierul Nicolae Ciucă va prelua monitorizarea operaționalizării PNRR: La începutul lui 2022 urmează să intre în contul statului încă 1,9 miliarde de euro, prefinanțare din împrumutul acordat României

ROMÂNIA3 weeks ago

Guvernul lucrează la un plan de acțiune din bani europeni care să transforme România într-un lider regional pentru dezvoltare durabilă până în 2030

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă, prima întâlnire cu reprezentanții AmCham România: Stimularea investițiilor străine și atragerea de fonduri europene prin PNRR și CFM, soluții pentru prosperitate și bunăstare

ROMÂNIA4 weeks ago

Prim-ministrul Nicolae Ciucă, mesaj de Crăciun: Să ne gândim la sănătatea noastră și a celor din jur, cel mai frumos dar pe care îl putem oferi celorlalți

ROMÂNIA4 weeks ago

Klaus Iohannis, mesaj de Crăciun: La finalul unui an foarte dificil, să ne reîntoarcem la semnificațiile acestei sărbători

Advertisement

Team2Share

Trending