Connect with us

U.E.

Negociatorul șef al Uniunii Europene pentru Brexit, Michel Barnier: ”Nu avem motive să fim optimişti” privind obținerea unui acord cu Londra înainte de summitul european din octombrie

Published

on

Negociatorul șef al Uniunii Europene pentru Brexit, Michel Barnier, a declarat joi că nu are motive să fie optimist cu privire la șansele de a ajunge înainte de jumătatea lui octombrie la un acord cu Londra privind retragerea Regatului Unit din UE, anunță AFP, citat de Agerpes.

”Nu avem motive să fim optimişti” privind şansele să ajungem la un acord înaintea summitului european organizat pe 17 şi 18 octombrie, a avertizat el în faţa şefilor de grupuri din Parlamentul European, potrivit unui comunicat remis presei.

”Nu pot să vă spun obiectiv dacă contactele angajate cu guvernul domnului Johnson vor putea duce la un acord la jumătatea lui octombrie. Vom vedea în următoarele săptămâni dacă britanicii sunt în măsură să ne facă propuneri concrete în scris care să fie proporționale din punct de vedere juridic”, a menționat acesta.

Plângeri privind lipsa de implicare din partea Londrei privind identificarea unei soluții menite să deblocheze negocierile referitoare la Brexit au venit și din partea președintelui Parlamentului European, David Sassoli, care a acuzat Regatul Unit că nu a venit cu ”nicio alternativă, nimic care să fie credibil din punct de vedere legal şi pe care să se poată lucra”.

”Din nefericire, semnalele pe care le primim nu indică faptul că există vreo iniţiativă care ar putea redeschide negocierile. Nu aşa vedem noi lucrurile. Şi suntem nemulţumiţi din această cauză”, a mai spus David Sassoli.

Prim-ministrul Boris Johnson va participa în perioada 17-18 octombire la primul său summit al Consiliului European de la învestire, unde va trebuie să vină cu noi propuneri privind Acordul de retragere sau cu o solicitare de prelungire a articolului 50, în virtutea legii adoptate de Regina Elisabeta a II-a, votată în Camera Comunelor, prin care premierul este obligat să ceară prelungirea Brexit-ului, până la 31 ianuarie 2020, în cazul în care acesta nu reușește să obțină un acord consfințit de ambele părți până la 19 octombrie.

Cu toate acestea, prim-ministrul de la Londra a declarat marți seara, în ultima zi a sesiunii Camerei Comunelor înainte ca acesta să fie suspendată pentru cinci săptămâni și în care parlamentarii britanici au respins, din nou, moțiunea privind organizarea alegerilor legislative anticipate, că ”indiferent câte dispozitive va inventa Parlamentul pentru a-i lega mâinile”, nu va solicita prelungirea Brexit-ului.

Nu este prima reacție de acest fel a șefului Executivului de la Londra privind Brexit-ul.  Boris Johnson a spus la 5 septembrie că mai bine ”ar muri într-un șanț” decât să amâne ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, fiind o nouă dovadă a dorinței sale de a livra Brexit-ul la 31 octombrie, cu sau fără acord.

De cealaltă parte, de pe continent vin semnale că nu toate statele membre ale Uniunii Europene vor fi de acord cu o nouă prelungire a articolului 50.

Duminică, 8 septembrie, ministrul francez de Externe, Jean-Yves Le Drian, a exclus duminică orice nouă amânare a Brexit-ului în circumstanțele actuale.

”Ei spun că vor să propună alte soluţii, aranjamente alternative pentru a asigura retragerea (…) Nu le-am văzut, deci este nu, nu vom reîncepe odată la fiecare trei luni. Autorităţile britanice să ne spună drumul. Britanicii să-şi asume situaţia (…) Trebuie să ne spună ce vor”, a insistat ministrul francez de externe. ”Pe fond, există un soi de conflict de legitimitate între popor care, pe calea referendumului, a spus <<vreau să ieşim>> şi Parlament, şi el o expresie a voinţei populare, care nu ştie cum să iasă”, a comentat Jean-Yves Le Drian.

Reacția lui Le Drian amintește de intransigența președintelui Emmanuel Macron din timpul summitului extraordinar al Consiliului European din 10 aprilie, în urma căruia a fost stabilit noul termen pentru Brexit. 

Este posibil ca acestă epopee, care domină deja de trei ani agenda europeană, să fie din nou subiectul divergențelor dintre șefii de stat sau de guvern, reuniți la summitul Consiliului European de la mijlocul lunii octombrie.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Traian Băsescu denunță Pactul Ribbentrop-Molotov în plenul Parlamentului European: ”România trăiește încă după voința lui Hitler și Stalin”

Published

on

© European Parliament

Eurodeputatul Traian Băsescu, vicepreședinte al Comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul European, a afirmat, miercuri, că Pactul Ribbentrop-Molotov este unul dintre cele mai ticăloase din ultimele secole și că România trăiește și în prezent după voința lui Adolf Hitler și Iosif Stalin.

„Pactul Ribbentrop-Molotov este unul dintre cele mai ticăloase pacte politice din ultimele secole, care au avut efecte pe teritoriul Europei. Foarte mulți spun că a trecut, că a fost acum 80 de ani. Vă pot spune că astăzi România trăiește încă după voința lui Hitler și Stalin. Poporul român a fost împărțit în două: o parte în România și o parte în Republica Moldova”, a declarat Traian Băsescu în plenul Parlamentului European, la dezbaterile asupra Rezoluției Parlamentului European privind 80 de ani de la începerea celui de-al Doilea Război Mondial și importanța amintirii europene pentru viitorul Europei, rezoluție care va fi votată joi, în plenul Parlamentului European.

Fostul președinte al României, actual europarlamentar PMP, a adăugat că instaurarea comunismului în Europa a fost influențată de semnarea pactului Ribbentrop-Molotov.

”Urmările pactului au fost sferele de influență, care pentru țările din estul Europei a însemnat instaurarea comunismului. Aceste lucruri trebuie să ni le amintim și să înțelegem că UE este răspunsul de astăzi care garantează democrație pentru toată Europa la ticăloșia pactului Ribbentrop-Molotov”, a conchis Băsescu.

Europarlamentarii vor vota, joi, o rezoluție prin care UE condamnă Pactul Ribbentrop-Molotov încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, semnat la 23 august 1939.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Președintele Parlamentului European: Am avut o ”întâlnire constructivă” cu Rovana Plumb, comisarul european desemnat pentru transport

Published

on

© David Sassoli/ Twitter

Președintele Parlamentului European, David Sassoli, a avut miercuri, la Strasbourg, o întrevedere cu Rovana Plumb, comisar european desemnat pentru transport în echipa Ursulei von der Leyen.

O întâlnire constructivă astăzi cu Rovana Plumb, comisar desemnat pentru transport”, a scris Sassoli, pe contul său de Twitter.

 

Cei doi social-democrați sunt colegi în cadrul grupului S&D în Parlamentul European.

Mă bucur că am putut discuta cu președintele Parlamentului European, David Sassoli, unul dintre cei mai importanți membri ai familiei social-democrate europene, despre responsabilitățile mandatului de comisar european. Am subliniat, în acest context, viziunea președintelui ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în ce privește politica de transport la nivel european ca parte centrală a Pactului Verde European”, a declarat Rovana Plumb pentru CaleaEuropeană.ro după întâlnirea cu Sassoli.

Președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat pe 10 septembrie componența și structura viitoarei Comisii Europene, precum și portofoliile alocate celorlalți 26 de comisari europeni pentru mandatul 2019-2024, nominalizarea României pentru funcția de comisar european, Rovana Plumb, urmând a primi portofoliul Transporturilor.

Conform procedurii, toți comisarii desemnați urmează a fi audiați, în perioada 30 septembrie – 8 octombrie, în comisiile de resort din Parlamentul European. În ce o privește pe Rovana Plumb, aceasta va fi audiată în Comisia pentru transport și turism.

În scrisoarea de misiune pe care Ursula von der Leyen i-a trimis-o Rovanei Plumb săptămâna trecută, președintele ales al Comisiei Europene precizează că ”transportul durabil, sigur și accesibil” reprezintă principal obiectiv pentru mandatul comisarului din partea României în următorii cinci ani.

Ursula von der Leyen îi solicită lui Plumb să elaboreze o strategie cuprinzătoare pentru mobilitate durabilă și inteligentă și să extindă Sistemul de comercializare a emisiilor către sectorul maritim.

Între altele, președinta aleasă a Comisiei Europene îi transmite comisarului desemnat că va trebui să contribuie la atingerea obiectivului privind reducerea poluării, la revizuirea Directivei de taxare în domeniul energiei pentru a o actualiza în conformitate cu ambițiile climatice ale UE.

”Va trebui să asiguri modernizarea continuă a sistemelor cheie de transport”, i-a mai scris von der Leyen, oferind ca exemple completarea legăturilor de infrastructură și a Rețelei Trans-europene de transport ”cât mai repede cu putință”.

Potrivit scrisorii transmise, Ursula von der Leyen îi mai solicită Rovanei Plumb să asigure, în contextul modernizării transporturilor, respectarea drepturilor pasagerilor, necesitatea menținerii standardelor de înaltă siguranță, precum și implementarea utilizării duale a proiectelor de infrastructură pentru a îmbunătăți mobilitatea militară, prin utilizarea fondurilor disponibile în cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Vicepreședintele grupului PPE Siegfried Mureșan va coordona activitățile celui mai mare grup politic din Parlamentul European în domeniile buget, dezvoltare regională, agricultură și control bugetar

Published

on

© Siegfried Mureșan/ Facebook

Grupul PPE din Parlamentul European a decis că eurodeputatul Siegfried Mureșan, ca vicepreședinte, va coordona activitatea grupului în domeniile buget, dezvoltare regională, agricultură și control bugetar, anunță europarlamentarul liberal într-o postare pe Facebook.

”Sunt bucuros să vă anunț că, în calitate de vicepreședinte, voi coordona munca celui mai mare grup politic european în domeniile buget, dezvoltare regională, agricultură și control bugetar. Este exact ceea ce mi-am dorit deoarece acestea sunt domeniile cele mai importante pentru România. În Comisia pentru bugete se decide câte fonduri europene primește România, în ansamblu. În Comisia pentru agricultură se decide exact în ce condiții vor ajunge aceste fonduri europene la fermierii români. În Comisia pentru dezvoltare regională se decide cum vor fi folosiți acești bani în România pentru construcția de autostrăzi, pentru modernizarea liniilor de cale ferată, pentru reabilitatea termică a blocurilor sau pentru conectarea localităților la gaze. În Comisia pentru control bugetar, ne asigurăm că fondurile europene sunt folosite corect, că ele ajung la oamenii cinstiți, fără fraude și alte nereguli”, a scris Siegfried Mureșan, pe pagina sa de Facebook.

Acesta a afirmat, în context, că va lucra în colaborare strânsă cuu colegii europarlamentari ai Partidului Național Liberal din aceste comisii: cu Mircea Hava, la buget și dezvoltare regională, cu Daniel Buda la dezvoltare regională și agricultură, cu Dan Ştefan Motreanu la agricultură și cu Marian-Jean Marinescu la control bugetar.

Eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan, purtător de cuvânt al Partidului Popular European, a fost ales în luna iunie ca vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European, cel mai mare grup politic din legislativul european, pentru în mandatul 2019-2024. Mureșan este unul dintre cei 10 vicepreședinți ai grupului, în fruntea căruia a rămas Manfred Weber.

Siegfried Mureșan, eurodeputat și în legislatura 2014-2019, este vicepreședinte al Comisiei pentru bugete din Parlamentul European și a fost negociator-șef al PE pentru bugetul UE pe anul 2018.

Amintim faptul că din grupul PPE din Parlamentul European fac parte, în legislatura 2019-2024, 14 eurodeputați români (10 PNL, 2 PMP și 2 UDMR), aceștia reprezentând a treia cea mai puternică delegație națională din interiorul PPE, după Germania (29 de mandate) și Polonia (17).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending