Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Negocieri dure la Bruxelles privind viitorul buget al UE înaintea summitului liderilor europeni: România este în dezacord cu reducerea alocărilor pentru dezvoltare rurală

Published

on

România nu este de acord cu reducerea alocărilor pentru dezvoltare rurală și are rezerve față de reducerea fondurilor alocate pentru mobilitate militară, a transmis luni, la Bruxelles, secretarul de stat pentru afaceri europene din cadrul MAE, Iulia Matei, la reuniunea extraordinară a Consiliului Afaceri Generale, al cărei obiectiv a fost pregătirea Consiliului European extraordinar din 20 februarie pe tema negocierilor privind Cadrul Financiar Multianual al Uniunii Europene 2021-2027.

De asemenea, Bucureștiul solicită ca finanțarea Fondului European de Dezvoltare – instrument de acțiune externă a UE – să fie calculată în afara bugetului.

Statele membre ale Uniunii Europene se află în faza unor negocieri complicate și complexe privind viitorul buget pe termen lung, iar baza de tratative de la care liderii europeni vor porni joi discuțiile este reprezentată documentul revizuit de negociere conținând principalele elemente ale bugetului multianual – Negotiating-box – propus vineri de președintele Consiliului European, Charles Michel.

Conform unui document obținut de CaleaEuropeană.ro și care reprezintă varianta de lucru a concluziilor Consiliului European extraordinar din 20 februarie, propunerea lui Michel se referă la un buget de 1.094 de miliarde de euro pentru o perioadă de șapte ani, reprezentând 1,074% din VNB-ul fiecărui stat membru. Această variantă bugetară se situează peste cea a fostei președinții finlandeze – de 1,07% din VNB – propunere oricum respinsă de statele membre. Această propunere reflectă o alocare aflată sub cea cuprinsă de Comisia Europeană în propunerea sa de buget din 2018 (1,11%) și mult sub dorința politică a Parlamentului European (1,3%). Bugetul propus de Charles Michel cuprinde reduceri de 11 miliarde de euro din cadrul politicii de coeziune și mai cuprinde tăieri în ce privește piața unică, migrația, securitatea și apărarea, vecinătatea și administrația publică europeană. Reducerea cu 11 miliarde de euro a finanțării pentru rubrica ”coeziune și valori” se regăsește în plus la noile priorități privind mediul și la resursele naturale unde sunt încadrate politicile maritimă, de pescuit și agricultură.

Liniile roșii ale României, expuse în Consiliul Afaceri Generale: Dezacord cu privire la reducerea alocărilor pentru dezvoltare rurală

La Bruxelles, Iulia Matei a salutat eforturile președintelui Consiliului European şi Comisiei Europene pentru avansarea și finalizarea negocierilor, subliniind importanța unui acord în timp util care să permită implementarea corespunzătoare a viitorului cadru de programare, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Secretarul de stat din cadrul MAE a precizat că România susține în continuare un buget ambițios, menit să sprijine aducerea la îndeplinire a angajamentelor asumate la nivel european, context în care a subliniat preferința României pentru finanțarea Fondului European de Dezvoltare în afara bugetului, precum şi luarea în considerare a impactului bugetar pe care noul Fond European de Tranziție Echitabilă îl generează asupra volumului total al bugetului.

Iulia Matei a subliniat, în context, rolul esențial pe care Politica de Coeziune şi Politica Agricolă Comună îl dețin în realizarea obiectivelor de dezvoltare şi convergenţă.

Totodată, din perspectiva intereselor României, a reiterat importanța alocărilor pentru coeziune și agricultură, precum şi a condițiilor de implementare pentru acestea, având în vedere persistența unui decalaj semnificativ față de media UE, sub aspectul nivelului de dezvoltare şi a necesității atingerii unei convergențe reale la nivelul Uniunii pentru toate tipurile de regiuni.

Referitor la Politica Agricolă Comună, secretarul de stat Iulia Matei a arătat importanța continuării procesului de convergență externă a plăților directe, precum şi evitarea introducerii unui mecanism obligatoriu de plafonare a plăților directe pentru fermele mari.

Oficialul român a subliniat dezacordul cu privire la reducerea alocărilor pentru dezvoltare rurală, exprimând preferința pentru nivelul propus anterior de Președinția finlandeză a Consiliului UE.

În privința componentei de venituri a noului buget, secretarul de stat român a indicat preferința României pentru eliminarea corecțiilor pe parcursul cadrului financiar viitor, precum şi deschiderea pentru identificarea de noi resurse proprii care să conducă la un efort bugetar echilibrat din partea statelor membre, mai ales în contextul necesității atingerii obiectivelor în domeniul schimbărilor climatice.

În același timp, secretarul de stat a reiterat deschiderea legată de condiționalitatea referitoare la statul de drept. A exprimat, totodată, rezerve cu privire la reducerea alocărilor pentru mobilitatea militară şi s-a pronunţat pentru menținerea unui Instrument distinct pentru Vecinătate în viitorul buget UE.

De altfel, în cadrul unei întrevederi bilaterale ce a avut loc la Bruxelles pe 7 februarie, președintele Klaus Iohannis care l-a avertizat pe Charles Michel că va negocia ”la sânge” pentru a obține cât mai multe fonduri pentru România, și i-a transmis acestuia liniile roșii ale României în negocierea viitorului buget UE. Liniile roșii se referă la finanțare substanțială pentru coeziune și agricultură, menținerea regulii de trei ani pentru absorbție sau crearea unei reguli de ”N+2” și plățile directe pentru fermieri.

Cei 27 de şefi de stat şi de guvern din Uniunea Europeană vor avea joi dezbateri aprinse cu privire la următorul buget al Uniunii Europene, cea mai recentă propunere a preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, fiind un buget pentru 2021-2027 de 1.094 miliarde de euro, adică 1,074% din venitul naţional brut al UE.

Este o propunere inferioară celei solicitate de Comisia Europeană, care a propus un prag de 1,114% din venitul naţional brut al UE (adică un buget de 1.134 miliarde de euro la preţuri constante în 2018) şi mult sub pragul de 1,3% din venitul naţional brut al UE solicitat de Parlamentul European.

Surse citate de Reuters susţin că puţin lideri de stat sunt mulţumiţi de propunerea lui Charles Michel, care are nevoie de o aprobare unanimă, şi sunt puţini cei care se aşteaptă să se ajungă la un acord la finele acestei săptămâni.

De altfel, la finalul reuniunii Consiliului Afaceri Generale, comisarul european pentru buget, Johannes Hahn, a spus că documentul de negociere pregătit de Charles Michel ”poate servi drept bază pentru discuții viitoare” și a mai spus că dacă ”nimeni nu este satisfăcut, atunci probabil este un bun compromis”.

”Dacă toate lumea are o atitudine critică, înseamnă că președintele Consiliului European a găsit o cale de mijloc pentru începutul negocierilor”, a declarat Hahn.

Pentru a putea fi adoptat, Cadrul Financiar Multianual are nevoie de acordul în unanimitate al statelor membre. 

În urma obținerii unanimității în Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene își definește poziția ținând cont de deciziile adoptate de liderii europeni. De asemenea, pentru a închide procesul decizional pentru adoptarea Cadrului Financiar Multianual este nevoie și de aprobarea Parlamentului European.

Noul Cadru Financiar Multianual ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Liderii UE și NATO îi felicită pe Joe Biden și pe Kamala Harris: Astăzi este începutul unui nou capitol pentru relația transatlantică. Europa este pregătită

Published

on

© European Union, 2021

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și președinții Consiliului European, Comisiei Europene și Parlamentului European i-au felicitat miercuri pe președintele SUA Joe Biden și pe vicepreședintele Kamala Harris pentru depunerea jurămintelor în funcții, salutând zorii unei noi ere pentru cooperarea transatlantică, un mesaj de felicitare venind și din partea președintelui României. De asemenea, reacții și mesaje pozitive au fost transmise și de prim-miniștrii Canadei, Marii Britanii, Spaniei, Finlandei sau Slovaciei.

“Un NATO puternic este bun atât pentru America de Nord, cât și pentru Europa, niciunii dintre noi nu putem să abordăm singuri provocările cu care ne confruntăm. Astăzi este începutul unui nou capitol”, a scris Jens Stoltenberg, pe Twitter, subliniind pe larg într-un comunicat că “aliații NATO trebuie să fie uniți pentru a aborda consecințele asupra securității ale ascensiunii Chinei, amenințării terorismului și agresivității Rusiei”.

“Le transmit președintelui Joe Biden și vicepreședintelui Kamala Harris cele mai bune urări, în timp ce se străduiesc să-și vindece țara și să conducă pe poporul american din pandemie. Este timpul să readucem convingerea și bunul simț și să întinerim relația noastră UE-SUA”, a afirmat și președintele Consiliului European, Charles Michel.

Anterior, în plenul Parlamentului European într-o dezbatere consacrată inaugurării lui Biden, Michel a propus instituirea unui pact fondator transatlantic și a vorbit despre concomitența, la Bruxelles, a unui summit NATO și a unui Consiliu European extraordinar cu participarea președintelui SUA Joe Biden în prima parte a acestui an.

Într-un mesaj separat, președintele Parlamentului European, David Sassoli, a subliniat că “lumea are nevoie de o relație puternică între Europa și Statele Unite”.

“Europa este pregătită pentru un nou început”, a precizat și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Potrivit acesteia, care a susținut miercuri un discurs în plenul Parlamentului European, noua agendă transatlantică orientată spre viitor a Comisiei Europene se concentrează asupra punctelor în care UE și SUA pot să-și unească forțele pentru a impulsiona schimbarea globală – pe baza valorilor comune, a intereselor și a influenței globale a celor doi actori. 

Pe treptele Capitoliului, templul sacru al democrației americane, Joe Biden a depus jurământul și a devenit oficial cel de-al 46-lea președinte al Statelor Unite ale Americii, punând capăt unei ere de patru ani de mandat a lui Donald Trump și făcând un apel la unitate națională după o campanie prezidențială dură, într-o țară afectată de pandemia de COVID-19 și extrem de polarizată și divizată ca societate.

“Jur solemn să îndeplinesc cu bună credinţă funcţia de preşedinte al Statelor Unite şi să fac tot ce îmi stă în putinţă să păstrez, să protejez şi să apăr Constituţia Statelor Unite”, a rostit Joe Biden, cu mâna pe o biblie care aparține familiei sale de peste 100 de ani, jurământul care pecetluiește debutul mandatului noului președinte american, în același loc în care în urmă cu 14 zile America și lumea întreagă au asistat la violențe și la o insurecție fără precedent.

Într-un discurs ce a urmat depunerii jurământului, Joe Biden, al doilea președinte catolic după J.F. Kennedy, a transmis și un mesaj către comunitatea internațională, folosindu-se de discursul său inaugural pentru a face un angajament față de aliații globali ai Statelor Unite, după patru ani de agendă “America mai întâi” a lui Donald Trump.

Lumea ne privește. America a fost supusă unui test și a ieșit mai puternică. Ne vom repara alianțele și vom colabora din nou cu lumea, nu pentru a face față provocărilor de ieri, ci provocărilor de astăzi și de mâine. Vom conduce nu prin exemplul puterii, ci prin puterea exemplului”, a subliniat noul lider de la Casa Albă.

“Vom fi judecați prin modul în care rezolvăm aceste crize în cascadă din epoca noastră. (…) Vom stăpâni această oră rară și dificilă? Eu cred că da”, a spus noul președinte.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Liderii UE se vor reuni în videoconferință pentru a dezbate situația campaniei de vaccinare, dar și un posibil certificat post-vaccinare

Published

on

© European Union, 2020

Președintele Consiliului European, Charles Michel (Renew Europe), îi invită pe șefii de stat și de guvern în data de 21 ianuarie la prima videoconferință din acest an.

Bineînțeles, liderii vor discuta despre pandemia COVID-19, desrpre noile tulpini, dar și despre campania europeană de vaccinare.

„Ratele de infectare în toată Europa și apariția de noi variante mai contagioase ale virusului justifică cea mai mare prudență. Perspectiva vaccinărilor este încurajatoare, dar trebuie să ne menținem vigilența și să continuăm abordarea de testare și urmărire, permițând în același timp mișcările transfrontaliere ale UE”, a transmis Charlea Michel.

Președintele Consiliului European își dorește o coordonare și mai bună la nivel european, astfel invitația pentru această videoconferință speră să rezolve acest lucru: „Pentru a asigura o mai bună coordonare, aș dori să facem schimb de bune practici cu privire la măsurile luate în toate statele membre și să discutăm perspectivele pentru următoarele săptămâni.”

De asemenea, Charles Michel recunoaște că cea mai mare problemă din prezent o reprezintă stocurile de vaccinuri.

„Problema noastră cea mai presantă este vaccinurile. Vestea bună este că astăzi avem acces la două vaccinuri aprobate în Uniunea Europeană și am asigurat acorduri pentru alte patru. Accelerarea vaccinării în întreaga UE este prioritatea noastră absolută. Mai întâi voi invita Comisia să ofere o stare actuală în ceea ce privește lansarea vaccinărilor, creșterea viitoarei producții și accesul echitabil la vaccinuri. Statele membre își pot împărtăși apoi experiența cu privire la implementarea campaniilor de vaccinare”, se mai arată în scrisoarea președintelui.

Certificatul de vaccinare este un alt subiect pe agenda videoconferinței: „Procesul de vaccinare deschide dezbaterea privind certificarea. Vom discuta despre adecvarea unei abordări comune a certificării, precum și, dacă este cazul, în ce circumstanțe ar putea fi utilizate certificatele.”

Potrivit scrisorii, liderii vor aborda și ajutorul pentru țările terțe privind vaccinarea.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis respinge propunerea Greciei prin care cetățenii UE să călătorească în baza unui certificat de vaccinare: Nu este un lucru bun să împărțim populația Europei în două

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a declarat marți că nu este de acord cu propunerea Greciei privind impunerea la nivel european a unor certificate în baza cărora cei vaccinați împotriva COVID-19 să poată călătorii.

Grecia a propus marți un certificat de vaccinare împotriva COVID-19 valabil la nivelul întregii Uniuni Europene, pentru a ușura călătoriile devastate de pandemie. Conform propunerii înaintate de premierul grec, certificatul ar putea fi utilizat la îmbarcarea în orice mijloc de transport, informează Digi24.

“Nu consider că este o idee bună. Trebuie să existe un certificat de vaccinare, dar trebuie folosit pentru motive medicale nu pentru călători. Sunt date importante pentru medicul de familie sau pentru oricine dacă persoana ajunge la urgență. Însă, să folosim aceste certficate ca să împărțim populația Europei în două nu mi se pare un lucru bun”, a declarat Klaus Iohannis, în prima sa conferință de presă din acest an, susținută la Palatul Cotroceni.

Într-o scrisoare adresată preşedintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen, premierul grec Kyriakos Mitsotakis a propus extinderea schemei la întreg teritoriul UE. 

“Pentru ţări precum Grecia, care sunt dependente de turism, este imperativ ca această chestiune să fie rezolvată înainte de sezonul de vară”, a susținut premierul grec.

Șefii de stat și de guvern din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene se vor întâlni, în format videoconferință, în data de 21 ianuarie pentru a dezbate situația campaniei de vaccinare care a debutat în țările UE la 27 decembrie după autorizarea vaccinului produs de companiile Pfizer BioNTEch.

Până în prezent, Uniunea Europeană a acordat o autorizație de introducere pe piață pentru două vaccinuri împotriva COVID-19, Pfizer-BioNTech, autorizat la 21 decembrie 2020 și Moderna, autorizat la 6 ianuarie 2021.

Până acum, Comisia Europeană a stabilit acorduri cu șase producători de vaccinuri împotriva COVID-19 pentru aproximativ două milioane de doze, după cum urmează: CureVac (405 milioane), AstraZeneca (400 de milioane), Johnson&Johnson (400 de milioane), Sanofi-GSK (300 de milioane), Pfizer-BioNTech (300 de milioane) şi Moderna (160 de milioane). De asemenea, executivul european se află în discuții avansate și cu companiile Novavax și Valneva.

Continue Reading

Facebook

SUA7 hours ago

Președintele Joe Biden a semnat un ordin executiv care restabilește relațiile SUA cu Organizația Mondială a Sănătății

SUA7 hours ago

Președintele Joe Biden a semnat revenirea SUA în Acordul climatic de la Paris. Uniunea Europeană salută decizia

PPE10 hours ago

Angela Merkel: Inaugurarea lui Joe Biden și a Kamalei Harris, “o sărbătoare a democrației americane și un nou capitol al prieteniei germano-americane”

SUA10 hours ago

Președintele francez Emmanuel Macron, către noul omolog american Joe Biden: Bine ați revenit în Acordul de la Paris

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Liderii UE și NATO îi felicită pe Joe Biden și pe Kamala Harris: Astăzi este începutul unui nou capitol pentru relația transatlantică. Europa este pregătită

SUA13 hours ago

Joe Biden, promisiune către aliați în primul discurs ca președinte al SUA: Ne vom repara alianțele și vom conduce prin puterea exemplului. Vom fi judecați prin modul cum rezolvăm crizele în cascadă din epoca noastră

ROMÂNIA13 hours ago

Klaus Iohannis, mesaj pentru președintele Joe Biden după inaugurarea în funcție: Vom dezvolta Parteneriatul România-SUA și vom lucra în adevăratul spirit al valorilor transatlantice

Dragoș Pîslaru13 hours ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

SUA13 hours ago

Joe Biden a depus jurământul solemn și a devenit oficial cel de-al 46-lea președinte al Statelor Unite

SUA13 hours ago

Kamala Harris a depus jurământul și a devenit oficial prima femeie vicepreședinte din istoria Statelor Unite

Dragoș Pîslaru13 hours ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac18 hours ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE20 hours ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA21 hours ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac2 days ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.1 week ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă4 weeks ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

ROMÂNIA4 weeks ago

Campania de vaccinare anti-Covid în România începe cu asistenta care a preluat primul pacient infectat cu virusul SARS-CoV-2

Advertisement
Advertisement

Trending