Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Negocieri maraton la Bruxelles. Klaus Iohannis a avut o întâlnire cu Charles Michel și Ursula von der Leyen: Președintele Consiliului European va veni cu o nouă propunere de buget, iar summitul liderilor va fi reluat vineri

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență de la Bruxelles

Președintele Klaus Iohannis a avut în noaptea de joi spre vineri o reuniune bilaterală cu președintele Consiliului European, Charles Michel, și cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în contextul în care summitul european extraordinar dedicat negocierilor viitorului buget multianual a fost întrerupt joi seară.

Michel și cu von der Leyen au avut întrevederi bilaterale cu toți șefii de state sau de guverne ai țărilor UE.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a întrerupt joi seară, la ora 20:00, lucrările summitului european dedicat negocierilor privind cadrul financiar multianual pentru a organiza reuniuni bilaterale cu toți șefii de state sau de guverne prezenți, inclusiv cu președintele Klaus Iohannis.

Potrivit purtătorului de cuvânt al șefului Consiliului European, summitul liderilor ar urma să fie reluat vineri în jurul orei 11:00.

Surse diplomatice au declarat pentru reporterii prezenți la summit că este posibil ca președintele Consiliului European, Charles Michel, să vină cu o nouă propunere de buget vineri dimineață.

Întâlnirile cu liderii europeni trebuiau să dureze aproximativ 15 minute fiecare, însă numai întâlnirea lui Charles Michel cu președintele francez Emmanuel Macron a durat o oră.

Summitul extraordinar al Consiliului European a început joi după-amiază și a fost întrerupt după patru ore de discuții, incluzând aici și un schimb de opinii cu președintele Parlamentului European, care i-a avertizat pe liderii europeni că actuala propunere de buget este inacceptabilă.

Liderii europeni au afișat o abordare prudentă, însă au recurs și la afirmații relaxate înaintea summitului extraordinar al Consiliului European dedicat în întregime negocierilor privind viitorul cadru financiar multianual 2021-2027, un buget care întotdeaună reflectă abordări diferite, atitudine polarizate din punct de vedere politic și o veșnică dispută între anumite state net contributoare, care nu doresc să aloce mai mulți bani din vistieria națională și țările net beneficiare, care au nevoie de bugetul comun pentru a recupera decalajele de dezvoltare.

Sosind la summit, rând pe rând, cancelarul german Angela Merkel sau președintele Emmanuel Macron au avut abordări echilibrate, în timp ce premierii Spaniei și Portugaliei s-au arătat dezamăgiți de propunerea de buget aflată la masa tratativelor. Alți doi lideri, considerați reprezentanți ai ”statelor cumpătate” (n.r. – frugal states) care nu vor creșterea contribuțiilor la bugetul UE, Sebastian Kurz și Mark Rutte au avut abordări mai curând joviale, decât încorsetate de dificultatea negocierilor.

Din partea României, președintele Klaus Iohannis a declarat că ambiția sa este ca România să obțină bani suficienți pentru coeziune și pentru politica agricolă comună, iar nivelul total al acestuia să depășească alocările bugetare convenite în urmă cu șapte ani.

“Este o negociere pe un buget unde fiecare încearcă să-şi maximizeze şansele. Ambiţia mea este să primim bani suficienţi pentru coeziune, să primim bani suficienţi pentru agricultură şi să avem un buget per total mai mare decât cel din perioada bugetară anterioară”, a spus Iohannis, înainte de participarea la reuniunea extraordinară a Consiliului European, în care se discută cadrul financiar multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2021 – 2027.

Şeful statului s-a declarat sceptic cu privire la un acord privind bugetul multianual al UE în aceste zile.

“Îmi permit să fiu sceptic în această privinţă. Şansele de reuşită le evaluez undeva la 50-50”, a adăugat el.

Actuala propunere a preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, este un buget pentru 2021-2027 de 1.094 miliarde de euro, adică 1,074% din venitul naţional brut al UE. Bugetul propus de Charles Michel cuprinde reduceri de 11 miliarde de euro din cadrul politicii de coeziune și mai cuprinde tăieri în ce privește piața unică, migrația, securitatea și apărarea, vecinătatea și administrația publică europeană. Reducerea cu 11 miliarde de euro a finanțării pentru rubrica ”coeziune și valori” se regăsește în plus la noile priorități privind mediul și la resursele naturale unde sunt încadrate politicile maritimă, de pescuit și agricultură, însă și politica agricolă comună a suferit tăieri în această propunere.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL EUROPEAN

Liderii instituțiilor UE cer statelor membre să “facă mai mult” pentru redresarea economică a Europei: “Există foarte mult spațiu pentru solidaritate”

Published

on

© European Union

Liderii principalelor instituții ale Uniunii Europene cu rol în gestionarea crizei economico-financiare asociate pandemiei de coronavirus atrag atenția că există “foarte mult spațiu pentru solidaritate” în rândul actualelor instrumente de care UE dispune pentru a formula un răspuns la recesiunea economică, într-un răspuns menit să îndemne miniștrii de finanțe din zona euro (Eurogrupul) să ajungă marți la un acord pentru un plan de redresare economică.

“Există foarte mult spațiu pentru solidaritate în cadrul instrumentelor și instituțiilor existente. Trebuie să exploatăm aceste instrumente pe deplin și să rămânem deschiși să facem mai multe. Un pachet puternic se află în pregătire. Scopul nostru este clar: vom proteja cetățenii și întreprinderile europene din impactul economic al pandemiei”, se arată într-o declarație comună semnată de președinții Consiliului European, Comisiei Europene, Băncii Centrale Europene și Eurogrupului.

În cadrul unei videoconferințe avute luni în ajunul reuniunii Eurogrupului, Charles Michel, Ursula von der Leyen, Christine Lagarde și Mario Centeno au examinat progresele înregistrate în răspunsul economic al UE la criza COVID-19 și au arătat că se așteaptă ca Eurogrupul să prezinte propuneri concrete.

“Bugetul UE, piața unică și nivelurile de investiții inegalabile, în special ecologice și digitale, fac parte din răspuns. Recuperarea economică în toate statele membre trebuie să fie cât mai rapidă și puternică. Răspunsul UE va contribui la stabilirea acestui aspect. Solicităm tuturor membrilor Eurogrupului să aibă în vedere toate instrumentele posibile într-un mod plin de resurse și constructiv“, transmit cei patru lideri ai instituțiilor menționate

Cei 27 de șefi de stat sau de guvern au decis la 26 martie să acorde două săptămâni miniştrilor de finanţe din zona euro pentru ca aceştia să prezinte un răspuns economic comun la criza provocată de pandemia COVID-19, iar un răspuns ar trebui formulat marți. Practic, la 26 martie, liderii UE nu au ajuns la un acord privind mobilizarea Mecanismului European de Stabilitate (MES) sau emiterea de “obligaţiuni corona”, măsuri ce rămân pe masa discuţiilor care vor avea loc la nivelul Eurogrupului, iar marii opozanți au fost Germania și Olanda.

Unele state europene, între care Franţa şi Italia, au cerut recent Germaniei şi altor ţări din nordul Europei mutualizarea anumitor datorii pe fondul consecinţelor economice ale pandemiei. În context, președintele francez Emmanuel Macron a transmis indirect Germaniei și Olandei că dacă un minim de solidaritate nu va fi arătat țărilor care au nevoie “ atunci acceptăm că Europa nu are un destin comun”. De asemenea, premierul italian Giuseppe Conte a calificat “coronabondurile” drept ”European recovery bonds” (obligaţiuni europene pentru relansare şi reconstrucţie), pe care le consideră a fi necesare pentru ”a finanţa eforturile extraordinare pe care Europa va trebui să le desfăşoare pentru a-şi reconstrui ţesutul economic şi social”.

Această mutualizare, sub forma de coronabonduri, este respinsă ferm de Germania, Olanda şi alte ţări din nord, care sunt mai riguroase din punct de vedere bugetar și care au abordat aceeași poziție și în cursul crizei financiare din 2008.

Pulsul acestor divergențe a fost luat luni pe plan european prin intermediul unei imagini de ansamblu furnizată de mai mulți oficiali europeni.

Pandemia COVID-19 este cea mai mare provocare de sănătate publică, socială și economică cu care țările europene se confruntă de la crearea Uniunii Europene încoace, au scris miniștrii germani de externe și de finanțe, Heiko Maas și Olaf Scholz, într-un editorial comun semnat luni în mai multe publicații europene din Franța, Italia, Spania, Portugalia și Grecia. Potrivit acestora, Guvernul german va susține un pachet european de răspuns la criză pe scheletul Mecanismului european de stabilitate, însă care să nu cuprindă instituirea unei noi troici europene pe modelul crizei financiare din 2008 și care să nu presupună emitarea de obligațiuni, așa numitele “eurobonduri”. 

În paralel, într-un alt editorial, preşedintele Adunării Naţionale a Franţei, Richard Ferrand, şi președintele Bundestagului german, Wolfgang Schäuble, pledează pentru “mai multă solidaritate şi integrare financiară” în Europa în faţa crizei coronavirusului. “Putem şi trebuie astfel să mobilizăm şi să extindem cu toată flexibilitatea necesară bugetul european şi cadrul financiar multianual (CFM) şi ansamblul fondurilor structurale, regionale şi sociale”, şi, de asemenea, “Banca Europeană de Investiţii”, precum şi “Mecanismul european de stabilitate”, spun cei doi lideri ai parlamentarelor de la Paris și Berlin.

De asemenea, comisarii europeni Thierry Breton și Paolo Gentiloni au pledat luni, într-un articol de opinie publicat în ziare din Franţa şi din Germania, pentru recurgerea la un împrumut european cu scopul de a face faţă crizei coronavirusului, în care guvernul german este criticat pentru că se opune emiterii de coronabonduri. Cei doi comisari din partea Franței și Italiei cer celor 27 de state membre ale UE să-şi demonstreze “solidaritatea” creând un fond european finanţat prin impozite şi capabil să emită obligaţiuni pe termen lung.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Emmanuel Macron, apel către Germania și Olanda: Avem o datorie morală. Dacă cei care au economii nu arată solidaritate cu celelalte țări, atunci acceptăm că Europa nu are un destin comun

Published

on

© European Union

Președintele francez, Emmanuel Macron, a pledat pentru ”solidaritate puternică” în timpul videoconferinței liderilor europeni de joi, în ciuda diferențelor ideologice mari dintre membrii blocului cu privire la cât de mult ar trebui să se ajute financiar în mijlocul pandemiei coronavirusului, a spus un oficial de la Palatul Elysée, citat de Politico Europe.

”Astăzi [Macron] a spus că supraviețuirea proiectului european depinde de solidaritatea pe care o putem arăta pe toate nivelurile, și anume nivelurile economice și financiare … că avem o datorie morală față de țările care au respectat criteriile bugetare europene și au investit mai puțin în sistemele lor de sănătate și au probleme în ziua de azi”, a declarat oficialul.

Macron a mai spus că “dacă nu le arătăm un minim de solidaritate atunci când au respectat regulile europene și, de asemenea, acesta este motivul pentru care astăzi au probleme, iar cei care au bani economisiți deoparte spun ”bine că este prea rău pentru ei”, atunci acceptăm că Europa nu are un destin comun”.

Deși nu a menționat explicit acest lucru, apelul lui Macron pare îndreptat către cancelarul german Angela Merkel și prim-ministrul olandez Mark Rutte.

Liderii celor 27 de state membre ale UE au decis joi seara, după discuții care au durat peste șase ore în sistem de videoconferință, să acorde două săptămâni miniştrilor de finanţe din zona euro pentru ca aceştia să prezinte un răspuns economic comun la criza provocată de pandemia COVID-19

Consecințele socio-economice au fost însă mărul discordiei în discuțiile dintre lideri, Italia și Spania solicitând măsuri economice mai ferme, convenirea în următoarele zece zile a unui răspuns comun care să vizeze combaterea crizei şi crearea unui grup de lucru format din preşedinţii principalelor instituţii europene.

Prim-miniștrilor italian și spaniol li s-a alăturat președintele francez Emmanuel Macron, care a declarat după reuniune că ”supraviețuirea proiectului european depinde de solidaritate”, precizând că ”acceptăm faptul că Europa nu are un destin comun” dacă țările care au bani economisiți nu sunt solidare cu statele care au respectat criteriile bugetului european și au investit mai puțin în sistemul lor de sănătate.

Practic, liderii UE nu au ajuns la un acord privind mobilizarea Mecanismului European de Stabilitate (MES) sau emiterea de “obligaţiuni corona”, măsuri ce rămân pe masa discuţiilor care vor avea loc la nivelul Eurogrupului, iar marii opozanți au fost Germania și Olanda.

De altfel, vorbind presei prin videoconferință, cancelarul german Angela Merkel a spus că emiterea de obligațiuni corona nu reprezintă viziunea Germaniei și a altor state, făcând referire la scrisoarea pe care nouă lideri, inclusiv Giuseppe Conte și Emmanuel Macron, i-au transmis-o lui Charles Michel, președintele Consiliului European, și prin care solicitau măsuri urgente.

În schimb, Merkel a spus că mobilizarea Mecanismului European de Stabilitate este ”opțiunea pe care eu o aleg, deoarece a fost creat pentru momente cu adevărat dificile”. În ce-l privește, prim-ministrul olandez Mark Rutte a spus că țara să se opune emiterii de obligațiuni corona.

Italia și Spania sunt cele mai afectate țări UE de consecințele provocate de pandemia cu noul coronavirus, cu cele mai multe cazuri confirmate în Europa, și cele mai multe decese din lume.

Președintele Consiliului de Miniștri de la Roma a susținut recent că Uniunea Europeană trebuie să utilizeze ”puterea de foc completă” a fondului său de salvare de 500 de miliarde de euro (534,10 miliarde de dolari) pentru a face față crizei economice care amenință Europa, în timp ce prim-ministrul de la Madrid a cerut Europei să pună bazele unui plan de reconstrucție de tipul Planului Marshall.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

De la distanță, liderii statelor membre ale UE au aprobat deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și cu Macedonia de Nord

Published

on

Cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au aprobat deschiderea tratativelor de aderare cu Albania și cu Macedonia, în conformitate cu decizia asumată marți de miniștrii afacerilor europene din țările membre.

”Aprobăm concluziile Consiliului din 25 martie 2020 privind extinderea și procesul de stabilizare și de asociere”, se arată în declarația comună adoptată de liderii europeni în videoconferința avută joi pe fondul pandemiei cu noul coronavirus.

Miniștrii afacerilor europene din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, reuniți printr-o videoconferință la nivelul Consiliului Afaceri Generale, au dat undă verde marți deschiderii negocierilor de aderare la UE cu Macedonia de Nord și cu Albania, punând astfel capăt unei perioade de aproape de doi ani în care Franța, în principal, a blocat prin veto o astfel de decizie.

”Având în vedere progresele obținute în ceea ce privește reformele și îndeplinirea condițiilor stabilite în unanimitate de Consiliu în iunie 2018, Consiliul, sub rezerva aprobării membrilor Consiliului European, decide să deschidă negocierile de aderare cu Albania și cu Republica Macedonia de Nord”, au susținut miniștrii, marți, în concluziile adoptate.

În context, Consiliul a invitat Comisia să prezinte o propunere de cadru pentru negocieri de aderare

”Foarte încântat că statele membre ale UE au ajuns astăzi la un acord politic privind deschiderea discuțiilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord. Felicit din toată inima ambele țări. Acest lucru trimite, de asemenea, un mesaj puternic și clar către Balcanii de Vest: viitorul vostru este în UE”, a anunțat comisarul european pentru extindere și vecinătate, Olivér Várhelyi, pe Twitter.

În cazul Macedoniei de Nord, decizia vine după ce această țară și-a pecetluit recent aderarea la NATO, aceasta urmând să aibă loc în curând prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, depozitarul Tratatului Nord-Atlantic.

Acordul miniștrilor europeni apare și ca urmare a faptului că executivul european și-a menținut, într-un raport prezentat la începutul lunii martie, recomandarea pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord. Anterior, președintele francez, Emmanuel Macron, a declarat că va fi de acord ca Macedonia de Nord și Albania să înceapă negocierile privind aderarea la Uniunea Europeană, dacă raportul executivului de la Bruxelles este unul favorabil demarării tratativelor. Afirmațiile liderului de la Elysee au fost percepute ca un potențial dezgheț, în condițiile în care Franța a blocat prin veto deschiderea tratativelor cu Skopje și Tirana.

Deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Albania și Macedonia de Nord a fost ținută în șah de Franța, sprijinită de Danemarca și Olanda. Țările UE au amânat de trei ori deja o decizie în acest sens. În aprilie 2018, Comisia Europeană a recomandat deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord. În iunie 2018, la finalul președinției bulgare a Consiliului UE, un mandat care a avut ca prioritate conectivitatea europeană a Balcanilor Occidentali, Franţa, Olanda şi Danemarca au frânat procesul de aderare. Situația s-a repetat la 18 iunie 2019, la finalul președinției României la Consiliul UE, când tot Franța, Olanda și Danemarca s-au opus să dea undă verde acestor tratative și au întârziat din nou o astfel de decizie, deși Comisia Europeană recomandase lansarea negocierilor de aderare cu Albania şi Macedonia de Nord, pe fondul rezultatelor pozitive înregistrate de cele două state din Balcanii de Vest în cadrul agendei lor de reformă. La 17-18 octombrie 2019, subiectul a ajuns pentru prima dată pe masa Consiliului European, însă Tirana și Skopje au fost lăsate, din nou, în așteptare de veto-ul Franței. La momentul respectiv, s-a încercat inclusiv o decuplare și o începere diferențiată a tratativelor, însă Franța s-a opus ambelor idei.

Blocarea repetată a unor astfel de decizii a venit și în contextul în care Macedonia de Nord a depus eforturi enorme pentru a primi undă verde, incluzând aici istoricul acord de la Prespa semnat de guvernele de la Skopje și Atena privind schimbarea denumirii acestei țări, o decizie care a favorizat deja începerea negocierilor de aderare a Macedoniei de Nord la NATO, proces așteptat să se încheie în primăvara anului 2020.

Pentru a oferi undă verde pentru demararea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană unui stat aspirant este nevoie de unanimitatea tuturor statelor membre ale Uniunii Europene.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020

ajutorcoronavirus.ro

Advertisement
Advertisement

Trending