Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că regretă faptul că întâlnirea sa din Biroul Oval cu președintele Donald Trump de la sfârșitul lunii februarie a scăpat de sub control, dar a explicat că nerăbdarea sa de a ajunge la „decizii concrete” în timpul războiului a dus la acest conflict, scrie Politico Europe. 

„Pur și simplu nu avem atât de mult timp în viețile noastre. Eu am vrut decizii concrete. Nu am reușit să luăm anumite decizii, decizii extrem de importante. Nu știu dacă America era pregătită sau nu să abordeze aceste probleme. Eu trebuie să rezolv această problemă a războiului. Vedeți, timpul este foarte prețios. Nu timpul meu personal, ci timpul țării mele”, a declarat Zelenski miercuri, într-un interviu acordat la Odesa rețelei Axel Springer Global Reporters, din care face parte și Politico. 

Zelenski a mai spus că i-a plăcut mult mai „mult” întâlnirea tête-à-tête cu Trump, desfășurată două luni mai târziu, în marja funeraliilor Papei Francisc la Vatican. 

„Am putut discuta mult mai multe lucruri decât la cealaltă întâlnire, care mi s-a părut că a durat o eternitate”, a spus Zelenski descriindu-l pe Trump ca fiind „prietenos”.

„Relațiile dintre țările noastre nu sunt pe deplin echilibrate, dar asta ține de trecut”, a declarat Zelenski. „Iar astăzi trebuie să facem tot ce ne stă în putere pentru ca următoarea întâlnire din Biroul Oval să fie un succes pentru ambele țări. Viața multor oameni depinde de asta. Iar pacea depinde de asta. Multe țări din Europa depind de existența securității și păcii în Ucraina. Securitatea și stabilitatea multor țări europene depind de acest lucru.”

Având în vedere că Trump ar putea să-și reconsidere abordarea, Zelenski a presat Casa Albă să mențină un sentiment de urgență și să intensifice presiunea asupra Moscovei.

„Este important să impunem sancțiuni. Nu ar trebui să… jucăm după regulile lui Putin. Este important să impunem sancțiuni și să-l forțăm pe Putin să accepte un armistițiu, astfel încât să putem discuta despre încheierea războiului”, a declarat Zelenski.

El va avea ocazia să facă un nou apel direct către Trump săptămâna viitoare, când este programat să participe la summitul liderilor G7 din Canada. 

Săptămâna trecută, cancelarul german Friedrich Merz l-a îndemnat, în Biroul Oval, pe președintele american Donald Trump să pună presiuni suplimentare la adresa Moscovei pentru a pune capăt războiului pe care Rusia l-a declanșat în Ucraina, în vreme ce liderul de la Casa Albă a declarat că ar fi mai bine să lăsăm Ucraina și Rusia „să se lupte pentru o vreme” decât să urmărim un acord de pace imediat.

În interviul de miercuri, Zelenski a declarat că Trump rămâne figura cheie care poate pune capăt războiului și l-a îndemnat pe președintele american să permită avansarea proiectului de lege privind sancțiunile.

„Puterea sancțiunilor, cât de puternic va fi pachetul de sancțiuni, depinde de el”, a spus Zelenski. „Viteza cu care se iau deciziile depinde de el; nu vedem nicio rezistență din partea senatorilor, de exemplu. Dimpotrivă, majoritatea este în favoarea acestui proiect.”

Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas, a avut o întâlnire cu emisarul președintelui american Donald Trump pentru Ucraina, Keith Kellogg, cu care a discutat despre colaborarea dintre UE și SUA ”pentru a pune capăt războiului” provocat de Rusia.

It takes two to want peace.
But Russia shows no readiness for it.

The only way to make Russia negotiate seriously is by increasing the pressure.

In my meeting with @generalkellogg, we discussed working together to end Russia’s war. pic.twitter.com/pUQcSqSV8C

— Kaja Kallas (@kajakallas) June 11, 2025

„Este nevoie de doi pentru a dori pacea. Dar Rusia nu arată nicio disponibilitate pentru aceasta. Singura modalitate de a face Rusia să negocieze serios este creșterea presiunii”, a menționat Kallas într-un mesaj publicat pe rețeaua de socializare X.

Întâlnirea dintre cei doi are loc înainte de summitul NATO de la Haga, din 24-25 iunie, la care va participa și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, unde se va discuta despre viitorul finanțării și priorităților Alianței, continuarea sprijinului pentru Ucraina fiind, de asemenea, printre teme.

Citiți și: “Suntem cu toții pe flancul estic. Nu mai există Est sau Vest, ci doar NATO”, afirmă Mark Rutte într-un avertisment că Rusia ar putea ataca NATO în cinci ani: Rusia produce muniție în trei luni cât NATO într-un an

Până atunci, liderii din cadrul G7 se vor întâlni în regiunea canadiană Alberta, în acest weekend, fiind așteptați și reprezentanți ai altor economii precum India, Brazilia, Mexic și Ucraina.

În preambulul acestui summit, Uniunea Europeană a propus un nou pachet de sancțiuni contra Kremlinului ce urmărește, printre altele, și o scădere a plafonului de preț pentru petrol, de la 60 de dolari, cât este în prezent, la 45 de dolari.

Citiți și: Înaintea summitului G7, UE propune un nou pachet de sancțiuni contra Rusiei ce include, printre altele, scăderea plafonului de preț pentru petrol, interzicerea operațiunilor care vizează Nord Stream 1 și 2

În pachetul de măsuri ce prevedere o extindere a sancțiunilor asupra flotei fantomă a Rusiei, asupra băncilor din această țară, precum și interdicții de export și de tranzacții cu companii ce ar putea avea legătură cu Nord Stream 1 și Nord Stream 2, Uniunea Europeană motivează că o diminuare a plafonului de preț pentru petrol ar însemna o adaptare la realitățile dinamice de pe piață, barilul de petrol comercializându-se în ultimul timp sub pragul actual de 60 de dolari, intrat în vigoare în decembrie 2022.

Cu ocazia întâlnirii miniștrilor Finanțelor din G7, partea americană și-a arătat reticența față de reducerea plafonului de preț, argumentând că scăderea prețurilor petrolului afectează deja Rusia.

Până în prezent, Donald Trump a refuzat să aplice noi sancțiuni împotriva Rusiei, chiar dacă retorica sa față de Vladimir Putin s-a înăsprit din cauza ritmului lent al negocierilor și a avalanșei continue de atacuri împotriva orașelor ucrainene.

Senatorul american Lindsey Graham, apropiat al lui Trump, a efectuat recent un turneu în Europa pentru a prezenta o propunere de a impune țărilor care cumpără combustibili fosili din Rusia un tarif de 500%, dar Casa Albă nu a susținut încă această idee.

Poziția lui Trump ar putea influența și dezbaterile de la Bruxelles, deoarece este necesară unanimitatea celor 27 de state membre pentru a aproba cel de-al 18-lea pachet.

În ultimele luni, Ungaria și Slovacia și-au intensificat criticile la adresa sancțiunilor, susținând că acestea aduc mai multe prejudicii economiei blocului decât Rusiei.

La începutul acestui an, Ungaria a amenințat că va bloca reînnoirea tuturor sancțiunilor sectoriale, o experiență fără precedent care a determinat oficialii să înceapă să lucreze la scurtături juridice, în special în vederea protejării activelor înghețate ale Rusiei, estimate la 210 miliarde de euro.

La rândul său, Slovacia a amenințat că ar putea bloca următorul pachet de sancțiuni propus de Uniunea Europeană împotriva Rusiei dacă Comisia Europeană nu oferă o soluție la îngrijorările privind aprovizionarea cu energie.

Statele Unite au demarat o revizuire a acordului multinațional AUKUS, evaluat la peste 239 miliarde de dolari, care prevede livrarea de submarine cu propulsie nucleară către Australia și dezvoltarea comună a unei noi flote alături de Regatul Unit. Potrivit unui oficial american din domeniul apărării, acest proces are drept scop alinierea pactului cu agenda „America First” a președintelui Donald Trump, relatează BBC.

„Revizuim AUKUS ca parte a asigurării că această inițiativă a administrației anterioare este aliniată cu agenda America First a președintelui”, a declarat oficialul pentru BBC. „Așa cum a subliniat secretarul Apărării Pete Hegseth, acest lucru înseamnă să ne asigurăm că forțele noastre armate au cel mai înalt nivel de pregătire și că aliații noștri își asumă pe deplin partea lor de responsabilitate în apărarea colectivă.”

Australia și Regatul Unit au minimizat impactul acestei revizuiri, spunând că este firesc ca o nouă administrație să-și reevalueze angajamentele. Atât Canberra, cât și Londra au reiterat angajamentul față de pact, subliniind caracterul strategic și beneficiile economice ale acordului.

„Este firesc ca noua administrație să examineze acordul”, a declarat un purtător de cuvânt al guvernului australian pentru BBC, adăugând că „și Regatul Unit a încheiat recent propria sa revizuire a pactului de securitate între aliați tradiționali”.

Un purtător de cuvânt al apărării britanice a spus la rândul său că este „de înțeles” ca o nouă administrație să analizeze acordul, adăugând că AUKUS este „un parteneriat de securitate și apărare istoric cu doi dintre cei mai apropiați aliați ai noștri” și „unul dintre cele mai importante parteneriate strategice din ultimele decenii, care sprijină pacea și securitatea în regiunea Indo-Pacific și în zona euro-atlantică”.

Australia devine doar a doua țară, după Marea Britanie, care va primi tehnologia americană de propulsie nucleară — considerată „bijuteria coroanei” în materie de tehnologie militară. Submarinele cu propulsie nucleară vor oferi Australiei o capacitate sporită de patrulare la distanță și de lovituri cu rază lungă, o premieră pentru armata australiană.

Ministrul australian al Apărării, Richard Marles, s-a arătat optimist în legătură cu viitorul proiectului: „Sunt foarte încrezător că acest lucru se va întâmpla”, a declarat el pentru ABC Radio Melbourne. „E suficient să ne uităm pe hartă pentru a înțelege că Australia are absolută nevoie de submarine cu rază lungă de acțiune”.

Marles a reiterat că Australia trebuie să „rămână fidelă planului” — o referire la decizia guvernului precedent de a renunța la contractul cu Franța pentru submarine convenționale în favoarea AUKUS.

Revizuirea este condusă de Elbridge Colby, cunoscut critic al pactului, care se întreba într-un discurs anul trecut: „De ce oferim acest activ strategic de valoare tocmai când avem cea mai mare nevoie de el?”.

Totodată, Washingtonul presează aliații să-și crească semnificativ bugetele pentru apărare. SUA cere ca partenerii să aloce cel puțin 3% din PIB pentru apărare. Regatul Unit s-a angajat să atingă 2,5% până în 2028 și 3% în următorul legislativ, în timp ce Australia a promis o creștere a cheltuielilor, dar nu până la nivelul de 3,5% dorit de SUA.

Pentru SUA și Marea Britanie, dotarea Australiei este esențială pentru stabilitatea în regiunea Indo-Pacific, o zonă aflată din ce în ce mai mult în centrul competiției strategice cu China — chiar dacă niciuna dintre cele două mari puteri nu se află geografic în acea regiune.

Australia a precizat că există un „sprijin clar și constant” pentru AUKUS „pe întreg spectrul politic din SUA” și a transmis că așteaptă cu nerăbdare „continuarea cooperării strânse cu administrația Trump în acest proiect istoric”.