Connect with us

U.E.

Nerespectarea statului de drept în Polonia, taxată din nou de Comisia Europeană printr-o procedură de infringement: Regimul disciplinar aplicat judecătorilor îi plasează sub controlul politic al ministrului justiției și al președintelui țării

Published

on

Astăzi, Comisia Europeană a lansat o procedură de infringement împotriva Poloniei prin trimiterea unei scrisori de notificare oficială către aceasta cu privire la noul regim disciplinar pentru judecători care subminează independența judiciară a magistraților polonezi, potrivit unui comunicat al instituției. Conform normelor UE, guvernul de la Varșovia are la dispoziție 2 luni pentru a răspunde.

Potrivit evaluării Comisiei, noul regim disciplinar subminează independența judiciară a judecătorilor polonezi prin faptul că nu oferă garanțiile necesare pentru a-i proteja de controlul politic, conform cerințelor Curții de Justiție a Uniunii Europene.

În primul rând, Comisia este de părere că Polonia nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 19 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană în legătură cu articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, care consacră dreptul la o o cale de atac eficientă în fața unei instanțe independente și imparțiale.

Legea poloneză permite judecătorilor de rang ordinar să fie supuși investigațiilor disciplinare și, în cele din urmă, sancțiunilor, pe fondul conținutului deciziilor lor judiciare. De asemenea, noul regim disciplinar nu garantează independența și imparțialitatea Camerei Disciplinare a Curții Supreme, care examinează deciziile luate în cadrul procedurilor disciplinare împotriva judecătorilor. Această cameră disciplinară este compusă exclusiv din noii judecători selectați de Consiliul Național al Judiciarului al cărui membri-judecători sunt numit în prezent de parlamentul polonez (Sejm).

În plus, noul regim disciplinar nu garantează că o instanță ,,stabilită prin lege” va decide în primă instanță pentru procedurile disciplinare împotriva judecătorilor de rang ordinar, deoarece împuternicește președintele camerei disciplinare să determine, ad-hoc și cu o discreție aproape nelimitată, instanța disciplinară de primă instanță care să audieze un caz dat. În plus, noul regim disciplinar pentru judecători restricționează drepturile procedurale ale inculpaților sub procedurile disciplinare. Noul regim nu mai garantează soluționarea cazurilor într-un timp rezonabil, permițând ministrului justiției și președintelui Republicii să mențină acuzațiile în permanență la adresa judecătorilor prin ofițerii disciplinari desemnați de aceștia. De asemenea, noul regim afectează dreptul judecătorilor la apărare.

În cele din urmă, Comisia consideră că Polonia nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 267 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care consacră dreptul instanțelor de a solicita Curții Europene de Justiție verdicte preliminare. După cum arată evoluțiile din Polonia, noul regim disciplinar permite judecătorilor să facă obiectul unor proceduri disciplinare în baza conținutului deciziilor lor judiciare. Aceasta include deciziile de a adresa întrebări Curții de Justiție. Întrucât judecătorii nu sunt protejați de expunerea la sancțiuni disciplinare pentru exercitarea acestui drept, consacrat prin articolul 267 din TFUE, noul regim creează un efect de descurajare privind recurgerea la acest mecanism. Funcționarea mecanismului de referință preliminară – care este coloana vertebrală a ordinii juridice a Uniunii – acordă instanțelor naționale libertatea să adreseze Curții Europene de Justiție orice întrebare preliminară pe care o consideră necesară în orice etapă a procedurii.

Guvernul polonez are acum 2 luni pentru a răspunde la scrisoarea de comunicare oficială.

Background

Statul de drept este una dintre valorile comune pe care Uniunea Europeană este fondată, fiind îmbrățișată de toate statele membre. Aceasta este consacrată ca atare în articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană. De asemenea, este esențial pentru funcționarea UE în ansamblul său, de exemplu în ceea ce privește piața internă, cooperarea în domeniul justiției și afacerilor interne și asigurarea faptului că judecătorii naționali, care sunt, de asemenea, ,,judecători UE”, își pot îndeplini rolul în aplicarea legislației UE și pot interacționa în mod corespunzător cu CJUE în contextul procedurilor preliminare. Comisia Europeană, împreună cu alte instituții și statele membre, răspunde, în temeiul tratatelor, de garantarea statului de drept ca valoare fundamentală a Uniunii noastre și de asigurarea respectării dreptului, valorilor și principiilor UE.

Evenimentele din Polonia au determinat Comisia Europeană să deschidă un dialog cu guvernul polonez în ianuarie 2016, în cadrul Cadrului dialogului privind statul de drept. Procesul se bazează pe un dialog continuu între Comisie și statul membru în cauză. Comisia informează periodic Parlamentul European și Consiliul.

Din cauza lipsei progreselor în cadrul dialogului privind statul de drept, la 20 decembrie 2017, Comisia a declanșat pentru prima dată procedura prevăzută la articolul 7 alineatul (1) și a prezentat o propunere motivată privind o decizie a Consiliului pentru constatarea riscului clar a unei încălcări grave a statului de drept în Polonia. Ulterior, la 29 iulie 2017, Comisia a inițiat proceduri privind încălcarea dreptului UE cu privire la legea poloneză privind instanțele de drept comun, din cauza prevederilor Legii privind pensionarea și impactul acestora asupra independenței sistemului judiciar. Astfel, Comisia a sesizat Curtea de Justiție a UE, la 20 decembrie 2017.

De-a lungul ultimului an și jumătate, au existat deja mai multe dezbateri (26 mai și 16 octombrie) și trei audieri privind statul de drept în Polonia între statele membre, în cadrul Consiliului Afaceri Generale (26 iunie, 18 septembrie și 11 decembrie 2018). În urma acestora, la 2 iulie 2018, Comisia a inițiat o procedură de infringement care viza legea poloneză privind Curtea Supremă, din cauza dispozițiilor legale privind vârsta de pensionare a judecătorilor și impactul acestora asupra independenței Curții.Supreme. Comisia a introdus o acțiune în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene la 24 septembrie 2018. La 17 decembrie 2018, Curtea de Justiție a emis o ordonanță de impunere a unor măsuri provizorii pentru a pune capăt aplicării noii legislații poloneze asupra Curții Supreme.

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ALEGERI EUROPENE 2019

Frans Timmermans, el însuși victima unui preot pedofil, cere Bisericii Catolice să pedepsească actele de pedofilie: ”Iertarea vine dacă există recunoaşterea vinovăţiei. Aceasta s-a întâmplat în cazul meu”

Published

on

© PES/ Flickr

Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene și candidatul Socialiștilor Europeni la șefia executivului european, Frans Timmermans, a evocat miercuri, la Varşovia, experienţa sa de victimă a unui preot pedofil şi a îndemnat Biserica Catolică ”să nu lase nepedepsite” acest gen de infracţiuni, informează AFP.

“În primul rând, după cum am spus-o public în Olanda, o spun şi altor victime: nu vă fie ruşine. Nu este greşeala voastră. Nu aţi făcut nimic rău”, a declarat Timmermans, citat de Agerpres.

“Bisericii mele Catolice îi spun: asiguraţi-vă să nu rămână nepedepsite, cum fac alte Biserici din alte ţări, mergeţi în profunzimea lucrurilor. Dacă persoane au făcut astfel de acte criminale, denunţaţi-le pentru ca ele să poată fi urmărite” în justiţie, a adăugat el.

Timmermans, 58 de ani, care vizează postul de preşedinte al Comisiei Europene deţinut în prezent de Jean-Claude Juncker, a dezvăluit la începutul anilor 2000 că a fost victima unui preot american la vârsta de 13 ani.

“Mi-ar plăcea ca Biserica mea, în întreaga lume, să treacă printr-un proces de adevăr şi reconciliere”, cum a fost în Africa de Sud după apartheid, a spus Timmermans. “De aceasta are nevoie Biserica noastră (…), însă, dacă dorim iertarea – şi aceasta este de asemenea experienţa mea personală -, iertarea vine dacă există recunoaşterea vinovăţiei (…). Aceasta s-a întâmplat în cazul meu”, a adăugat el.

Timmermans a făcut această declaraţie în condiţiile în care pedofilia în cadrul clerului a devenit în Polonia unul dintre principalele subiecte de dezbatere cu câteva zile înainte de alegerile europene, în urma difuzării unui documentar şocant, vizionat de atunci de aproape 21 de milioane de ori.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Europarlamentarul Răzvan Popa (PSD, S&D): Împreună vom reuși să obținem mai mult în Europa. O Românie puternică în Uniunea Europeană nu este nici slogan, nici utopie

Published

on

Împreună vom reuși să obținem mai mult în Europa, pentru că românii merită mai mult respect. O Românie puternică în Uniunea Europeană nu este nici slogan, nici utopie, a declarat europarlamentarul Răzvan Popa (PSD, S&D), după o întâlnire pe care acesta a avut-o cu brașovenii.

”Această campanie electorală mi-a dovedit că, dincolo de manipulările incredibile pe care le-am văzut în ultimii ani, majoritatea românilor doresc să fie reprezentați de politicieni care au făcut ceva pentru ei – nu de scandalagii, nu de visători, nu de mincinoși. Iar la Bruxelles au dorința de a trimite oameni care să nu lase interesele țării din mână doar pentru a face poze cu politicienii din alte țări sau pentru a face pe plac unor grupuri politice pan-europene care nu înțeleg întotdeauna nevoile și probleme reale ale României”, a precizat eurodeputatul român într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Precizând că activitatea din Parlamentul European este una complexă și care poate influența mult din destinul României și al românilor, Răzvan Popa a apreciat să vadă că ”brașovenii apreciază în mod real ce s-a făcut în ultimii ani la nivel de guvernare, dar și atitudinea demnă pe care încercăm să o avem în Europa. Sigur, întotdeauna este loc de mai bine, iar angajamentul meu și al colegilor mei este să acționăm în sensul așteptărilor pe care românii le au”.

”În lunile în care am reprezentat țara la Bruxelles am încercat să fac tot ceea ce a depins de mine pentru a apăra, cu adevărat, ceea ce contează pentru români. Onest, brașovenilor cu care m-am întâlnit în aceste zile le-am explicat și ceea ce am făcut, dar și ceea ce eu și colegii mei doresc să facem în continuare. Prezența la vot în 26 Mai este extrem de importantă”, a mai spus eurodeputatul român.

”Deși alegerile europene au fost de multe ori considerate lipsite de relevanță, în realitate acest scrutin este poate mai important decât altele în ceea ce privește definirea unei identități a României în Uniunea Europeană. O Românie puternică în Uniunea Europeană nu este ceva ce putem realiza împreună, pornind de la clasa politică, deci și de la reprezentanții românilor în Parlamentul European, care nu ar trebui să aibă în prim-planul agendei altceva decât apărarea cu orice preț a interesele României în plan european – chiar și atunci când am putea supăra! Dragi brașoveni, dragi români, veniți la vot pe 26 Mai și nu uitați – România merită mai mult respect!”, a conchis europarlamentarul Răzvan Popa, îndemnându-i pe români să voteze la alegerile europene care vor avea loc duminică, 26 mai.

Eurodeputatul Răzvan Popa este membru în Comisia pentru bugete și la Delegația la Adunarea Parlamentară Paritară ACP-UE din Parlamentul European. Totodată, este membru supleant în Comisia pentru industrie, cercetare și energie, în Comisia pentru afaceri juridice, în Comisia specială privind infracțiunile financiare, evaziunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscale și la Delegația pentru relațiile cu Canada.

Întreaga activitate a europarlamentarului aici.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: PNL este singurul partid care s-a înscris în campania pentru referendum și este singurul partid din România interesat de statul de drept

Published

on

© PNL/ Facebook

Partidul Național Liberal este singurul partid care s-a înscris la Autoritatea Electorală Permanentă în calitate de competitor electoral în campania pentru referendum, a afirmat miercuri, într-o postare pe Facebook, europarlamentarul Marian-Jean Marinescu, vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European și candidat al PNL pentru un nou mandat în legislatura europeană.

”Fapte, nu declarații electorale goale de conținut. PNL este singurul partid care s-a înscris la AEP în campania pentru referendum. PNL este singurul partid din România interesat de statul de drept și de independența justiției. Toate celelalate partide sunt obligate să le explice cetățenilor de ce nu sprijină referendumul pentru justiție, ca să știm când îi mai credem și când nu”, a scris Marinescu pe Facebook.

Marian-Jean Marinescu este membru al Parlamentului European încă din 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, fiind europarlamentarul român cu cel mai mare număr de dosare legislative coordonate. Cel mai recent, Marinescu a încheiat negocierile cu președinția română a Consiliului UE privind Mecanismul pentru Interconectarea Europei, noua politică europeană de transport. Din punct de vedere politic, Marian-Jean Marinescu este vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European. În 2014 și 2017 a fost ales Europarlamentarul Anului la categoria Cercetare și Inovare. (Mai mult despre activitatea lui Marian-Jean Marinescu AICI).

În prezent, Marian-Jean Marinescu candidează din partea PNL pentru un nou mandat în Parlamentul European.

Continue Reading

Referendumul național din 26 mai

#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Dragi români,Cu toții ne dorim să trăim într-o țară în care hoții și corupții stau la pușcărie, nu în fruntea statului. Pe 26 mai, să spunem răspicat DA pentru România europeană, DA pentru România pe care o iubim, țara oamenilor cinstiți și integri, în care nimeni nu este mai presus de lege. Votați DA la referendum și nu îi lăsați pe alții să decidă în locul vostru! Românii votează pentru că românii contează!#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Publicată de Klaus Iohannis pe Joi, 16 mai 2019

”Alege-ți viitorul” – dedataastavotez.eu

Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending