Connect with us

SUA

New York Times: Mark Gitenstein, fost ambasador al SUA în România, ar putea fi numit ambasadorul Statelor Unite la Uniunea Europeană

Published

on

© US Embassy Bucharest/ Flickr (Mark Gitenstein și Joe Biden, în timp vizitei vicepreședintelui SUA la București, octombrie 2009)

Preşedintele american Joe Biden urmează să anunţe în scurt timp nominalizarea de noi ambasadori, transmite Reuters, care citează New York Times, informează Agerpres.

Potrivit New York Times, fostul ambasador în România Mark Gitenstein este avut în vedere pentru a reprezenta SUA la Uniunea Europeană.

Două surse apropiate de procesul de selectare a ambasadorilor au declarat pentru ziar că Nicholas Burns, care a reprezentat Statele Unite la NATO, a fost ales ca ambasador în China, iar primarul din Los Angeles, Eric Garcetti, ar urma să devină ambasador în India

Mark Gitenstein, fost ambasador în România, ar fi luat în considerare ca ambasador pe lângă Uniunea Europeană, iar Cindy McCain, văduva senatorului John McCain, este alegerea lui Biden pentru postul de ambasador pe lângă Programul Alimentar Mondial al ONU, au indicat sursele.

Mark H. Gitenstein a fost ambasador al Statelor Unite ale Americii în România din 2009 până în data de 14 decembrie 2012. A fost nominalizat de președintele Barack Obama pe 11 iunie 2009 și a fost confirmat de Senatul SUA pe 8 iulie 2009. Și-a încheiat mandatul în decembrie 2012. În perioada mandatului său, Joe Biden a efectuat o vizită la București în calitate de vicepreședinte al SUA, în anul 2009.

Mark Gitenstein are origini românești. Bunicii săi au emigrat din Botoșani, România, în secolul al XIX-lea. În perioada mandatului său de ambasador, el și-a concentrat eforturile asupra consolidării relațiilor SUA cu România în mai multe domenii, îndeosebi în lupta împotriva corupției, creșterea transparenței și consolidarea statului de drept.

Anul trecut, după ce Joe Biden a câștigat alegerile prezidențiale în SUA, Mark Gitenstein a afirmat că noul președinte al SUA are o legătură strânsă cu România și că relațiile SUA-România se vor consolida în mandatul său la Casa Albă.

Aceste informații privind eventuala numire a lui Gitenstein vin după ce Uniunea Europeană și SUA au organizat miercuri, la Bruxelles, prima reuniune la nivel înalt a dialogului dintre SUA și UE privind China și au anunțat că primul summit dintre președintele american Joe Biden și liderii UE va avea loc pe 15 iunie, în continuarea summiturilor G7 și NATO și înaintea primei reuniuni dintre Biden și omologul rus Vladimir Putin.

Numirea lui Gitenstein ar pune capăt unei perioade în care Reprezentanța SUA la Uniunea Europeană este condusă de însărcinatul cu afaceri Mark Libby, care și-a asumat conducerea după ce ambasadorul Gordon Sondland, numit de Donald Trump, a fost demis de fostul lider de la Casa Albă la începutul lui 2020

New York Times mai menționează că Biden i-a mai ales pe Thomas R.Nides, vicepreşedinte la Morgan Stanley şi fost secretar de stat adjunct în timpul lui Barack Obama, ca ambasador în Israel, precum şi pe Rahm Emanuel, fost primar în Chicago şi fost şef de cabinet al lui Obama, ca ambasador în Japonia.

Mark Brzezinski, fost ambasador în Suedia al administraţiei Obama, ar putea deveni ambasador în Polonia, în timp ce Ken Salazar, fost senator din Colorado şi ministru al securităţii interne în timpul lui Obama a fost ales ambasador în Mexic, a mai consemnat New York Times.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

MAREA BRITANIE

UE, Regatul Unit, SUA și Canada adoptă noi sancțiuni împotriva regimului Lukașenko, acuzându-l de abuzuri continue la adresa drepturilor omului și instrumentalizarea migranților

Published

on

© EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană, Regatul Unit, Statele Unite și Canada au impus sancțiuni împotriva Belarusului, acuzându-l pe Alexander Lukașenko de abuzuri continue la adresa drepturilor omului și de instrumentalizarea migranților.

”Ne menținem angajamentul de a sprijini aspirațiile democratice ale poporului din Belarus și rămânem uniți pentru a impune costuri regimului – și celor care îl sprijină – pentru eforturile sale de a reduce la tăcere vocile societății civile independente, ale mass-mediei și ale tuturor belarușilor care încearcă să spună adevărul despre ceea ce se întâmplă în țara lor. Cerem din nou ca regimul lui Lukașenko să înceteze imediat și complet orchestrarea migrației ilegale. Cei care, în Belarus sau în țări terțe, facilitează trecerea ilegală a frontierelor externe ale UE ar trebui să știe că acest lucru are un cost substanțial. Solicităm regimului să elibereze necondiționat și fără întârziere cei aproape 900 de prizonieri politic, să pună capăt campaniei sale de represiune, să pună în aplicare recomandările misiunii de experți independenți din cadrul Mecanismului Moscova al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și să ia măsuri semnificative pentru a răspunde preocupărilor exprimate în cadrul Mecanismului Viena al OSCE. Regimul ar trebui să inițieze rapid un dialog politic cuprinzător și autentic cu reprezentanții opoziției democratice și ai societății civile, facilitat de OSCE, care să conducă la noi alegeri prezidențiale libere și corecte, sub observație internațională”, este precizat în declarația comună.

Potrivit unui comunicat al Consiliului Uniunii Europene, măsurile restrictive impuse de UE vizează un număr de 17 persoane și 11 entități.

Decizia vizează membri importanți ai sectorului judiciar, inclusiv ai Curții Supreme și ai Comitetului de Control al Statului, precum și ai canalelor de propagandă, care contribuie la continuarea represiunii împotriva societății civile, a opoziției democratice, a organelor de presă independente și a jurnaliștilor.

Decizia vizează, de asemenea, funcționari politici de rang înalt ai regimului Lukașenko, precum și companii (cum ar fi Belavia Airlines), operatori de turism și hoteluri care au contribuit la incitarea și organizarea traversărilor ilegale ale frontierei prin Belarus către UE, participând astfel la instrumentalizarea migrației în scopuri politice.

Măsurile restrictive ale UE privind Belarusul se aplică în prezent unui număr total de 183 de persoane și 26 entități. Cei desemnați fac obiectul înghețării activelor, iar cetățenilor și întreprinderilor din UE li se interzice să le pună fonduri la dispoziție. În plus, persoanelor fizice li se aplică o interdicție de călătorie, care le împiedică să intre pe teritoriul UE sau să îl tranziteze.

”Uniunea Europeană nu va tolera instrumentalizarea orchestrată și motivată politic a ființelor umane de către regimul Lukașenko. Această strategie cinică de exploatare a persoanelor vulnerabile este o încercare abominabilă de a devia atenția de la nerespectarea continuă de către regim a dreptului internațional, a libertăților fundamentale și a drepturilor omului în Belarus. UE este unită în fața acestei provocări și utilizează toate instrumentele de care dispune pentru a respinge încercările de declanșare a unei crize la frontierele UE. Uniunea Europeană continuă să fie solidară cu populația din Belarus. Cea de a cincea rundă de sancțiuni constituie încă un exemplu al hotărârii noastre de a acționa atunci când sunt încălcate drepturile omului”, a transmis Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell.

Din octombrie 2020, UE și-a extins treptat măsurile restrictive având în vedere situația din Belarus.

La 21 și 22 octombrie 2021, Consiliul European a adoptat concluzii în care a declarat că nu va accepta nicio încercare a unor țări terțe de a instrumentaliza migranții în scopuri politice, a condamnat toate atacurile hibride la frontierele UE și a afirmat că va răspunde în consecință. Concluziile au subliniat că UE va continua să contracareze atacul hibrid aflat în derulare lansat de regimul din Belarus, inclusiv prin adoptarea de urgență a unor măsuri restrictive suplimentare împotriva persoanelor și a entităților juridice, în concordanță cu abordarea sa graduală.

La 15 noiembrie 2021, Consiliul a modificat criteriile de desemnare, pentru a permite aplicarea de măsuri restrictive specifice împotriva persoanelor și entităților care organizează sau contribuie la activități desfășurate de regimul Lukașenko prin care se facilitează traversarea ilegală a frontierelor externe ale UE.

Continue Reading

CHINA

Declarație comună UE-SUA: Suntem profund îngrijorați privind „acțiunile problematice și unilaterale” ale Chinei în Marea Chinei de Sud și de Est

Published

on

© European Union 2021

Uniunea Europeană și Statele Unite și-au exprimat joi „profunda îngrijorare” faţă de „acțiunile problematice şi unilaterale” ale Chinei în Marea Chinei de Sud şi de Est şi în Strâmtoarea Taiwan, se arată  într-o declarație comună.

Secretarul de stat adjunct al SUA, Wendy Sherman şi secretarul general al Serviciului European de Acţiune Externă (SEAE), Stefano Sannino au organizat pe 2 decembrie, la Washington, cea de-a doua reuniune la nivel înalt a Dialogului UE-SUA privind China.

Aceștia au reiterat faptul că relațiile UE- SUA  cu China au „multiple fațete”  și au subliniat importanța menținerii unor „contacte continue și strânse cu privire la abordările noastre respective, pe măsură ce investim și ne dezvoltăm economiile noastre, cooperăm cu China, acolo unde este posibil  şi gestionăm în mod responsabil concurenţa şi rivalitatea sistemică cu China”. 

Secretarul de stat adjunct Sherman și secretarul general Sannino au discutat, de asemenea, despre acțiunile îngrijorătoare ale Chinei care încalcă dreptul internațional și contravin valorilor și intereselor comune ale Statelor Unite și ale UE, inclusiv  inclusiv reprimarea minorităţilor religioase din Xinjiang şi Tibet, precum și erodarea autonomiei în Hong Kong.

Mai mult, aceștia și-au exprimat interesul pentru cooperării, inclusiv în cadrul forurilor multilaterale, cu privire la chestiunile legate de drepturile omului în China și au reafirmat importanța respectării dreptului și a principiilor internaționale. 

Luând act de efectele dăunătoare ale dezinformării asupra societăților democratice, aceștia și-au exprimat disponibilitatea de a aprofunda schimbul de informații între SUA și UE cu privire dezinformarea sponsorizată sau susținută de China. În plus, părțile au reiterat importanța unei cooperări strânse între UE și SUA pentru a susține ordinea internațională bazată pe norme, inclusiv pentru a asigura condiții de concurență echitabile pentru toate țările.

În finalul declarației comune, cele două părți și-au exprimat profunda îngrijorare cu privire la acțiunile problematice și unilaterale ale Chinei în Mările Chinei de Sud și de Est și în Strâmtoarea Taiwan, care subminează pacea și securitatea în regiune și au un impact direct asupra securității și prosperității în Statelor Unite, cât și în Uniunea Europeană.

UE și-a reiterat în urmă cu două săptămâni opoziția fermă față de acțiunile unilaterale ale navelor chineze în Marea Chinei de Sud, care pun în pericol pacea, securitatea si stabilitatea în regiune. 

Navele gărzii de coastă a Republicii Populare Chineze au blocat două nave de aprovizionare filipineze în drum spre Second Thomas Shoal, la 105 mile marine la vest de provincia Palawan (Filipine), în Marea Chinei de Sud, și au folosit tunuri cu apă împotriva lor. Acest episod urmează altor acțiuni unilaterale ale navelor Republicii Populare Chineze în Marea Chinei de Sud din ultimele luni.

De asemenea, secretarul adjunct Sherman și secretarul general Sannino au recunoscut importanța diplomației cu China, mai ales acolo „unde interesele se intersectează și unde este posibilă o cooperare constructivă”.

Pornind de la recentele declarații UE-China și SUA-China privind acțiunile în domeniul climei, aceștia au discutat și despre colaborarea cu omologii guvernamentali chinezi în chestiuni de politică, precum reducerea emisiilor de metan și decarbonizarea, cât și despre schimbul de rezultate ale acestor reuniuni.

Citiți și: Joe Biden și Xi Jinping au discutat în primul summit virtual despre ”natura complexă a relațiilor” SUA-China: Trebuie să evităm o escaladare a competiției în conflict

Cele două părți au decis să continue întâlnirile în cadrul acestui dialog la nivel înalt, urmând ca viitoarea reuniune să aibă loc la mijlocul anului 2022.

Continue Reading

RUSIA

Antony Blinken l-a avertizat pe Serghei Lavrov cu privire la ”consecințele grave” pe care Rusia le-ar putea suporta dacă ”recurge la calea escaladării militare” în Ucraina

Published

on

© Russian Foreign Ministry/ Facebook

Secretarul de stat american, Antony Blinken, a avut joi o întrevedere la Stockholm cu omologul rus, Serghei Lavrov, prilejuită de conferința anuală a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) pentru a-l avertiza direct cu privire la ”consecinţele grave” pe care le-ar putea suporta Rusia în cazul în care ar invada Ucraina, transmiţând totodată Moscovei să caute o cale diplomatică pentru depăşirea acestei crize, relatează Reuters, citat de Agerpres.

”Așa cum am arătat foarte clar în ultimele săptămâni, suntem profund îngrijorați de planurile Rusiei de a relua agresiunea împotriva Ucrainei. Nu este doar preocuparea noastră. Este o preocupare împărtășită de mulți din Europa și cred că Serghei a auzit acest lucru exprimat în ultimele 24 de ore aici, la Stockholm. Avem un angajament puternic față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Cel mai bun mod de a evita o criză este prin diplomație, iar aceasta este ceea ce aștept cu nerăbdare să discut cu Serghei, inclusiv, de ambele părți, punerea în aplicare deplină a acordurilor de la Minsk, cu Rusia retrăgându-și forțele. Statele Unite sunt dispuse să faciliteze acest lucru, dar – și din nou, în spiritul de a fi clar și sincer, care este cel mai bun lucru de făcut – dacă Rusia decide să continue confruntarea, vor exista consecințe grave”, a spus Blinken jurnaliștilor, potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat al SUA, înainte de întâlnirea cu Lavrov.

Potrivit purtătorului de cuvânt al instituției mai sus amintite, secretarul de stat al SUA i-a transmis omologului său rus în cadrul întrevederii că ”Statele Unite și aliații noștri sunt pregătiți” să acționeze dacă ”Moscova recurge la calea escaladării militare.”

De altfel, oficialul american i-a reconfirmat ministrului ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, angajamentul SUA față de ”independența și integritatea teritorială a Ucrainei și a subliniat că punerea în aplicare integrală a acordurilor de la Minsk este cea mai bună cale de urmat.”

În egală măsură, ”secretarul Blinken și ministrul de externe Kuleba au discutat despre necesitatea unei rezolvări diplomatice și pașnice a conflictului din Donbas și despre restabilirea deplină a suveranității Ucrainei asupra granițelor sale recunoscute la nivel internațional, inclusiv asupra Crimeei, în fața agresiunii rusești continue”.

Washington a evocat miercuri ”probe” care ar arăta că Rusia ia în calcul „importante acțiuni agresive împotriva Ucrainei” şi au promis că Moscova va plăti ”un preţ ridicat” dacă va trece la fapte.

Într-o notă similară, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a prezidat reuniunea miniștrilor de externe din cadrul Alianței, desfășurată la Riga, a reiterat că ”orice agresiune rusă împotriva Ucrainei va avea consecințe politice și economice grave.”

Relaţiile între Rusia şi Ucraina au escaladat de câteva săptămâni, Moscova fiind acuzată de către Kiev şi Occident de comasarea de trupe la frontiera cu Ucraina în vederea atacării ţării vecine.

Rusia neagă orice planuri belicoase şi acuză în schimb că Ucraina constituie o ”ameninţare” pentru ea, dar şi NATO pentru că doreşte să se extindă până la frontiera sa.

Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a turnat gaz pe foc joi, anunţând că a convenit cu omologul rus Vladimir putin să organizeze ”în viitorul apropiat exerciţii la frontiera sudică, adică în apropierea graniţei dintre Belarus şi Ucraina”, informează Agerpres.

Ucraina a trimis recent la frontiera sa cu Belarus un efectiv de 8.500 de grăniceri, membri ai Gărzii Naţionale şi poliţişti pentru a evita o situaţie similară cu cea de la graniţa dintre Belarus şi Polonia, unde s-au concentrat aproximativ 2.000 de migranţi fără acte în regulă în încercarea de a intra în Uniunea Europeană.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Dragoș Tudorache14 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Tudorache a fost numit raportor al Parlamentului European pentru Legea privind Inteligența Artificială

POLITICĂ15 hours ago

PMP solicită Guvernului “reducerea evaziunii și nu creșterea impozitării” după ce România a avut în 2019 cel mai mare deficit de încasare a TVA

ROMÂNIA15 hours ago

Cătălin Predoiu merge săptămâna viitoare la Bruxelles. Ministrul Justiției va avea întâlniri cu Vĕra Jourová și cu Didier Reynders

INTERNAȚIONAL15 hours ago

Emiratele Arabe Unite, „acord istoric” cu Franța pentru achiziția a 80 de avioane de luptă Rafale și 12 elicoptere Caracal în valoare de peste 17 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Eurobarometru: Cetățenii din zona euro sprijină puternic moneda unică, programul SURE și Mecanismul de Redresare și Reziliență

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Comisia Europeană prelungește programul de monitorizare a dezinformării privind COVID-19 pentru încă șase luni

MAREA BRITANIE17 hours ago

UE, Regatul Unit, SUA și Canada adoptă noi sancțiuni împotriva regimului Lukașenko, acuzându-l de abuzuri continue la adresa drepturilor omului și instrumentalizarea migranților

ROMÂNIA17 hours ago

Virgil Popescu, în cadrul Consiliului Energiei de la Bruxelles: România susține utilizarea celor mai adecvate tehnologii pentru a asigura accesul la prețuri accesibile la energie

REPUBLICA MOLDOVA18 hours ago

Vicepremierul RM, Nicu Popescu, întrevedere cu Antony Blinken: Am primit un puternic mesaj de susținere din partea SUA pentru agenda de reforme inițiate de autorități

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

Consiliul UE, pregătit să înceapă negocierile cu Parlamentul European pentru a consolida securitatea cibernetică și reziliența în Uniunea Europeană

ROMÂNIA19 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă atrage atenția că trebuie elaborată cât mai rapid OUG privind cadrul de implementare a PNRR

ROMÂNIA3 days ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE3 days ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ3 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.5 days ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA6 days ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

Team2Share

Trending