Connect with us

JUSTIȚIE

Comisia Europeană a publicat astăzi al doilea raport pe Justiție pentru România din acest an: Guvernul să evite regresul pentru a putea finaliza MCV până în anul 2019

Published

on

Comisia Europeană a publicat astăzi noul raport MCV într-un moment sensibil pentru justiția din România marcată de modificarea legilor justiției, de prevederile ce ar putea fi instituite privind pragul pentru abuz în serviciu și numirea procurorilor șefi, dar și de calitatea de suspect a președintelui Camerei Deputaților într-un dosar de fraudă cu fonduri europene.

Raportul de astăzi analizează în mod concret progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a celor 12 recomandări formulate de Comisie în raportul său din ianuarie 2017 privind MCV. Un raport similar a fost publicat și pentru Bulgaria.

Am constatat progrese în unele domenii, dar mai sunt încă multe de făcut. România a pus în aplicare unele dintre recomandările noastre, dar în privința altora nu a realizat până acum progrese suficiente. Mă bazez pe guvernul României să continue reformele necesare și să evite regresul, astfel încât să putem colabora în vederea atingerii obiectivului de finalizare a MCV în cadrul actualului mandat al Comisiei”, a declarat Frans Timmermans, conform unui comunicat transmis CaleaEuropeana.ro.

RAPORTUL ESTE DISPONIBIL AICI.

Raportul publicat astăzi se referă la perioada care a trecut din ianuarie 2017 și conține evaluarea Comisiei Europene privind modul în care autoritățile române au pus în aplicare cele 12 recomandări.

Potrivit raportului de astăzi constată ”progrese în privința unora dintre aceste recomandări”.

Citiți și Comisia Europeană avertizează România în noul raport MCV: ”Provocările la adresa independenței sistemului judiciar reprezintă o serioasă sursă de îngrijorare”

”Este vorba, special, despre recomandarea de a institui un sistem pentru verificarea conflictelor de interese din domeniul achizițiilor publice (PREVENT), care a fost pusă în aplicare în mod satisfăcător. (…) În același timp, Comisia constată că ritmul global al reformelor a stagnat în cursul anului 2017, ceea ce a dus la încetinirea punerii în aplicare a recomandărilor restante, cu riscul redeschiderii unor chestiuni care, în raportul din ianuarie 2017, au fost considerate închise. Provocările la adresa independenței sistemului judiciar reprezintă o serioasă sursă de îngrijorare”, avertizează Comisia Europeană.

De altfel, în raportul de astăzi, Comisia a arătat că România a realizat progrese cu privire la recomandările 2 (Codul de conduită pentru parlamentari), 7 (Transparența și responsabilizarea CSM), 8 (Asigurarea intrării in funcțiune a sistemului PREVENT) și 12 (Operaționalitatea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate).

”În cursul perioadei de nouă luni de la raportul din ianuarie 2017 în care s-au stabilit principalele recomandări pentru îndeplinirea tuturor obiectivelor de referință cuprinse în MCV, s-au realizat progrese cu privire la o serie de recomandări, în special recomandarea 8, care a fost pusă în aplicare în mod satisfăcător, și, sub rezerva aplicării practice, cu privire la recomandările 2, 7 și 12. Deși punerea în aplicare a unora dintre recomandări progresa bine, în cursul anului 2017 avântul reformelor s-a pierdut în ansamblu, ceea ce a încetinit punerea în aplicare a recomandărilor rămase și, de asemenea, a generat riscul redeschiderii unor aspecte care fuseseră considerate ca fiind îndeplinite în raportul din ianuarie 2017. Provocările la adresa independenței sistemului judiciar și punerea acesteia sub semnul întrebării au reprezentat, de asemenea, un motiv persistent de îngrijorare”, se arată în concluzia raportului. (recomandările sunt disponibile aici).

Comisia Europeană va evalua progresele realizate către sfârșitul anului 2018, când urmează să fie publicat următorul raport.

Citiți și Cum a evoluat România în rapoartele MCV (2007-2017) și care sunt ultimele 12 recomandări pentru încheierea mecanismului

MCV a fost instituit ca o măsură tranzitorie prin care UE să poate ajuta România și Bulgaria să remedieze probleme privind reforma judiciară și fenomenul corupției. 

Până în prezent, Comisia Europeană a prezentat 16 rapoarte (2007-2017) care vizează progresul României și al Bulgariei în domeniul combaterii corupției și a reformelor din sistemul judiciar. Raportul din luna ianuarie 2017 conține condițiile pe care România trebuie să le îndeplinească pentru încheierea monitorizării din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare. Raportul publicat anul trecut (2016) a fost unul foarte pozitiv de până acum pentru România, subliniind durabilitatea progreselor înregistrate de România în materie de justiție. Mai mult, raportul MCV din 2016 a consemnat progresele înregistrate în domeniul combaterii corupției prin încrederea publică în eficiența acțiunilor DNA și a constatat rolul important al sprijinului public pentru acțiuni împotriva corupției. Raportul pe justiție din 2016 a constituit și un prilej în care Guvernul condus de Dacian Cioloș a transmis Comisiei Europene că premisele finalizării procesului MCV prin internalizarea obiectivelor mecanismului la nivelul autorităților române în structura Strategiei Naționale Anticorupție. Totodată, încă de la prima ședință a Consiliului Superior al Magistraturii pe care a prezidat-o (6 ianuarie 2015), Klaus Iohannis a spus că obiectivul sistemului judiciar din România trebuie să fie ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare

Mai mult, raportul din 2016 a fost al treilea MCV pozitiv consecutiv după cele din 2014 și 2015.

Rapoartele MCV pentru România au fost publicate începând cu 2007, în anii 2008-2012 fiind prezentate cu o frecvență semestrială. Din 2013, Comisia publică câte un raport anual. În 2017, Comisia Europeană a publicat două rapoarte, următoarea evaluarea fiind programată să fie publicată la sfârșitul anului 2018.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

JUSTIȚIE

Klaus Iohannis, reacție la decizia CCR privind Codurile penale: Cer Parlamentului să respingă modificările aduse legislației penale, care s-au dovedit adevărate atentate la siguranța cetățeanului

Published

on

Președintele Klaus Iohannis a reacționat luni la decizia Curții Constituționale privind neconstituționalitatea Codurilor penale, șeful statului transmițând că această soluție arată că că modificările aduse legislației penale de către coaliția de guvernare sunt nocive și contrare Constituției.

”Decizia pronunțată astăzi de către Curtea Constituțională, prin care s-a constatat neconstituționalitatea legilor de modificare și completare a Codului penal și a Codului de procedură penală, sancționează, pentru a doua oară, demersul legislativ al coaliției PSD-ALDE. Această soluție arată, o dată în plus, că modificările aduse legislației penale de către coaliția de guvernare sunt nocive și contrare Legii fundamentale. Adoptate de Parlament în numai câteva săptămâni, fără nicio fundamentare sau consultare cu sistemul judiciar și societatea civilă, modificările asupra legislației penale au avut un singur scop: protejarea infractorilor în detrimentul persoanelor vătămate, elaborarea unui întreg set de proceduri menite să slăbească statul și să încurajeze fenomenul infracțional”, a afirmat șeful statului într-o declarație de presă remisă CaleaEuropeană.ro.

În contextul invalidării celor două legi de către CCR, președintele Iohannis solicită coaliției PSD-ALDE ”să abandoneze pretinsa reformă în domeniul penal”.

Cer, de asemenea, Parlamentului să respingă în totalitate modificările aduse legislației penale și să revină asupra schimbărilor toxice operate deja în legile justiției, care s-au dovedit adevărate atentate la adresa siguranței cetățeanului. Adaptarea legislației la standardele statului de drept, inclusiv la jurisprudența Curții Constituționale, trebuie să se realizeze cu bună credință, transparent și în urma evaluării aprofundate a impactului intervențiilor legislative preconizate”, a mai spus președintele.

În declarația sa, șeful statului a reamintit de votul dat de cetățenii români la referendumul din 26 mai.

”Atenționez majoritatea parlamentară PSD-ALDE că respectarea votului cetățenilor dat la referendumul din 26 mai este obligatorie. În acest sens, este imperativă transpunerea cât mai urgentă în legislație a prevederilor Acordului Politic Național pentru consolidarea parcursului european al României. Am inițiat acest Acord tocmai pentru a consfinți voința suverană exprimată de cetățenii români la referendum, în susținerea statului de drept și împotriva afectării independenței sistemului judiciar. Chiar dacă PSD și ALDE au refuzat semnarea documentului, acesta nu poate fi ignorat, iar prevederile sale trebuie duse la îndeplinire de către întreaga clasă politică”, a conchis Iohannis.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Curtea Constituțională a decis: Codurile penale sunt neconstituționale

Published

on

Judecătorii Curţii Constituţionale au luat luni o decizie în ceea ce priveşte constituţionalitatea modificărilor aduse Codului Penal şi Codului de Procedură Penală, informează Digi24. Contestaţiile au fost depuse de Partidul Național Liberal, de Uniunea Salvați România şi de preşedintele Klaus Iohannis, iar decizia vine la câteva zile după cazul de la Caracal, în condițiile în care o parte din modificările aduse Codului penal ar fi putut ușura pedepsele pentru cei precum autorul crimelor de la Caracal.

Cele mai contestate modificări sunt cele referitoare la reducerea termenelor de prescripţie, abrogarea articolului referitor la neglijenţa în serviciu, precum şi scăderea pedepselor pentru abuzul în serviciu. 

Anterior, decizia Curții Constituționale pe Coduri Penale a fost amânată deja de 7 ori. 

Reamintim că în urmă cu trei luni Comisia Europeană a anunţat că va analiza cu atenţie proiectele de modificare a Codului penal şi a Codului de procedură penală, adoptate de Camera Deputaţilor, şi a reafirmat că România trebuie să reia urgent procesul de reformă.

La acel moment, reprezentanții majorității parlamentare PSD-ALDE au susținut că modificările sunt în concordanță cu deciziile CCR.

Votul dat în Camera Deputaților a avut loc în aceeași zi în care o delegație a Comisiei de la Veneția s-a aflat la București pentru întâlniri cu președintele Klaus Iohannis și cu ministrul Justiției. În context, președintele Klaus Iohannis și-a exprimat nemulțumirea față de adoptarea modificărilor la Codurile Penale și a criticat Parlamentul pentru rediscutarea acestor proiecte legislative de o manieră ”foarte rapidă, superficială și netransparentă”

Amintim că la începutul lunii aprilie Comisia Europeană a discutat situația statului de drept din România și a cerut Guvernului României să se abține de la orice modificare care riscă să afecteze sistemul judiciar.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Ministerul Justiției i-a desemnat pe cei trei candidați la funcția de procuror european din partea României

Published

on

Daniel Horodniceanu, Cătălin-Laurenţiu Borcoman şi Claudiu Dumitrescu sunt cei trei candidaţi desemnaţi de Ministerul Justiţiei pentru funcţia de procuror european din partea României în cadrul Parchetului European, o instituție care ar urma să fie operațională viitor și pentru conducerea căreia Laura Codruța Kövesi are cele mai mari șanse.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Justiției, ultima etapă pentru desemnarea celor trei candidaţi la funcţia de procuror european s-a încheiat marţi, după susţinerea interviului de către ultimul candidat înscris în concurs.

“În urma susţinerii interviului, comisia a deliberat şi a selectat trei candidaţi, care vor fi incluşi, în ordine alfabetică, în lista pe care Ministerul Justiţiei o va înainta Comisiei de selecţie prevăzută la art. 14 alin. 3 din Regulamentul (UE) 2017/ 1939, în vederea numirii de către Consiliul Uniunii Europene. Cei trei candidaţi selectaţi sunt: Cătălin-Laurenţiu Borcoman, Constantin-Claudiu Dumitrescu şi Daniel-Constantin Horodniceanu”, precizează Ministerul Justiţiei, conform Agerpres.

Sursa citată menţionează că dintre cei opt candidaţi înscrişi iniţial cinci au susţinut interviul, doi s-au retras, iar unul a fost respins de comisia de selecţie întrucât nu îndeplinea condiţiile stabilite la articolul 1 alineat 3 din OUG 8/2019. Patru dintre candidaţii rămaşi în concurs au susţinut interviul în data de 9 iulie, iar cel de-al cincilea în data de 23 iulie.

MJ subliniază că selecţia a fost organizată cu respectarea tuturor procedurilor legale. “Evaluarea candidaţilor a fost făcută pe baza aspectelor relevante rezultate din susţinerea interviului, din analiza documentelor depuse de către candidat cu privire la experienţa practică relevantă, precum şi a altor aspecte verificabile rezultate din activitatea sa anterioară”, se mai arată în comunicat.

Cătălin-Laurenţiu Borcoman a fost şef al DIICOT Braşov.

Constantin-Claudiu Dumitrescu este şeful Serviciului de combatere a infracţiunilor de corupţie împotriva intereselor financiare ale UE din cadrul DNA. În perioada 2011 – 2013, a fost detaşat în funcţia de şef al Departamentului de Luptă Antifraudă.

Daniel Horodniceanu a condus DIICOT în perioada 2015 – 2018. El a candidat şi pentru un al doilea mandat ca şef al DIICOT, dar şi pentru postul de procuror general, însă a fost respins de Tudorel Toader. 

Despre Parchetul European

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending