Connect with us

COMISIA EUROPEANA

NextGenerationEU: Comisia Europeană mobilizează încă 9 mld. de euro pe piețele de capital pentru a sprijini redresarea UE

Published

on

Comisia Europeană a mobilizat astăzi, 14 septembrie, încă 9 miliarde de euro pentru a sprijini redresarea Europei în urma crizei provocate de coronavirus și a consecințelor acesteia, prin intermediul celei de-a patra emisiuni de obligațiuni NextGenerationEU de la începutul programului, la jumătatea lunii iunie, informează un comunicat. Comisia Europeană a emis o obligațiune pe 7 ani cu scadența la 4 octombrie 2028. Obligațiunea a fost suprasubscrisă în mare măsură – de peste 11 ori, cu o valoare de peste 103 miliarde EUR.

Cererea mare confirmă interesul constant al investitorilor pentru titlurile de valoare ale UE, ceea ce a permis Comisiei să vândă obligațiunile în condiții de preț foarte favorabile, în deplină concordanță cu performanța remarcabilă de până acum a programului NextGenerationEU.

„Odată cu cea de-a patra tranzacție din cadrul NextGenerationEU, ne-am bazat pe succesul tranzacțiilor inițiale. Această tranzacție permite Comisiei să mențină un flux constant de finanțare către statele noastre membre, pentru a sprijini redresarea și a contribui la reconstrucția unei Europe mai ecologice, mai digitale și mai rezistente”, a dclarat Johannes Hahn, comisarul însărcinat cu bugetul și administrația.

Aceasta este cea de-a patra tranzacție din cadrul programului NextGenerationEU, după obligațiunea pe 10 ani în valoare de 20 de miliarde EUR pe care Comisia a emis-o la 15 iunie 2021, după tranzacția în două tranșe de 15 miliarde EUR din 29 iunie 2021 – care a constat într-o obligațiune pe 5 ani în valoare de 9 miliarde EUR și o obligațiune pe 30 de ani în valoare de 6 miliarde EUR, și după obligațiunea pe 20 de ani în valoare de 10 miliarde EUR emisă la 13 iulie 2021.

Citiți și UE face un pas către emiterea de obligațiuni verzi de până la 250 mld. de euro sau 30% din valoarea totală a emisiunilor de obligațiuni NextGenerationEU

În urma tranzacției de astăzi, Comisia a mobilizat până în prezent 54 de miliarde de euro în cadrul NextGenerationEU.

Pe această bază, Comisia a efectuat deja primele plăți către o serie de state membre în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență și al altor programe bugetare ale UE.

În cursul anului 2021, Comisia se așteaptă să mobilizeze aproximativ 80 de miliarde EUR sub formă de obligațiuni, care vor fi completate de obligațiuni UE pe termen scurt („EU-Bills”), astfel cum s-a anunțat în planul de finanțare publicat în iunie 2021 și actualizat în septembrie 2021.

Comisia va emite obligațiuni pe termen scurt exclusiv prin intermediul noii sale platforme de licitație. Prima astfel de licitație este planificată să aibă loc la 15 septembrie 2021.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Infringement: România, vizată de Comisia Europeană pentru netranspunerea unor norme din domeniul telecomunicațiilor, esențiale pentru tranziția digitală

Published

on

© European Union, 2015/Source: EC - Audiovisual Service

România a fost vizată joi, 23 septembrie, de Comisia Europeană, prin procedura de infringement, pentru netranspunerea unor norme din domeniul telecomunicațiilor, esențiale pentru tranziția digitală, potrivit unui comunicat.

Comisia Europeană ia măsuri juridice împotriva unui număr de 18 state membre care nu au făcut pașii necesari pentru ca cetățenii să beneficieze de avantajele legislației UE în domeniul telecomunicațiilor. Acestor state membre li se cere să transpună în dreptul lor intern, fără întârziere Codul european al comunicațiilor electronice și să informeze Comisia cu privire la această transpunere. Actul legislativ este esențial pentru tranziția digitală a UE. Acesta a fost convenit de comun acord de către statele membre și ar fi trebuit să fie transpuse până la sfârșitul anului 2020.

Termenul pentru transpunerea Codului european al comunicațiilor electronice în legislația națională a fost 21 decembrie 2020. La 4 februarie 2021, Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere unui număr de 24 de state membre.

Numai Bulgaria și Danemarca au notificat transpunerea integrală până la sfârșitul lunii august (alăturându-se Greciei, Ungariei și Finlandei, care încheiaseră anterior procesul de transpunere). De asemenea, Belgia și Germania au notificat recent transpunerea completă, aflată în prezent în curs de evaluare. Cehia a notificat în timpul verii un număr mare de măsuri de transpunere parțială a directivei și, mai recent, și Franța; aceste notificări sunt, de asemenea, în curs de evaluare.

În prezent, Comisia face următorul pas procedural, trimițând avize motivate Estoniei, Spaniei, Croației, Irlandei, Italiei, Ciprului, Letoniei, Lituaniei, Luxemburgului, Maltei, Țărilor de Jos, Austriei, Poloniei, Portugaliei, României, Sloveniei, Slovaciei și Suediei (adică unui număr de 18 state membre), prin care le solicită să adopte și să notifice măsurile relevante.

Statele membre în cauză au la dispoziție două luni pentru a remedia situația și a adopta măsuri naționale de transpunere a acestor acte legislative ale UE. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la aceste cazuri.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE a stabilit ca data de 23 septembrie să fie Ziua europeană a produselor ecologice, promovând rolul-cheie jucat de acestea în tranziția către sisteme alimentare durabile

Published

on

© European Commission/ Twitter

Cele trei instituții europene, Parlamentul European, Comisia și Consiliul UE au semnat o declarație comună care stabilește de acum înainte data de 23 septembrie ca Ziua europeană a produselor ecologice.

Aceasta se înscrie în continuarea Planului de acțiune pentru dezvoltarea producției ecologice, adoptat de Comisie la 25 martie 2021, care anunța crearea unei astfel de zile în vederea sensibilizării publicului cu privire la producția ecologică.

”Astăzi sărbătorim producția ecologică, un tip de agricultură durabilă prin care producția alimentară se realizează în armonie cu natura, biodiversitatea și bunăstarea animalelor. 23 septembrie este, de asemenea, echinocțiul de toamnă, când durata zilei este egală cu cea a nopții, un simbol al echilibrului între agricultură și mediu care se potrivește în mod ideal producției ecologice. Mă bucur că, împreună cu Parlamentul European, Consiliul și actorii-cheie ai sectorului, avem posibilitatea de a lansa această zi europeană anuală a produselor ecologice, o ocazie excelentă de a sensibiliza publicul cu privire la producția ecologică și de a promova rolul-cheie jucat de aceasta în tranziția către sisteme alimentare durabile”, a transmis comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Obiectivul general al Planului de acțiune pentru dezvoltarea producției ecologice este stimularea puternică a producției și consumului de produse ecologice, pentru a contribui la realizarea obiectivelor de reducere a utilizării îngrășămintelor, pesticidelor și antimicrobienelor, cuprinse în strategia „De la fermă la consumator” și în strategia privind biodiversitatea. Sectorul ecologic are nevoie de instrumentele adecvate pentru a se dezvolta, așa cum se arată în planul de acțiune. Structurându-le în jurul a trei axe – stimularea consumului, sporirea producției și îmbunătățirea în continuare a sustenabilității sectorului – planul propune 23 de măsuri vizând asigurarea unei creșteri echilibrate a sectorului.

Pentru a stimula consumul, planul de acțiune include acțiuni precum informarea și comunicarea cu privire la producția ecologică, promovarea consumului de produse ecologice, precum și stimularea unei utilizări sporite a produselor ecologice în cantinele publice, prin intermediul achizițiilor publice. Pe lângă aceasta, în vederea creșterii producției ecologice, politica agricolă comună (PAC) va rămâne un instrument-cheie pentru sprijinirea tranziției către agricultura ecologică. Ea va fi completată, de exemplu, prin evenimente de informare și crearea de rețele pentru schimbul de bune practici și printr-o certificare a grupurilor de fermieri, mai degrabă decât a fiecărui fermier în parte. În fine, pentru a spori durabilitatea agriculturii ecologice, Comisia va dedica cel puțin 30 % din bugetul aferent cercetării și inovării în domeniul agriculturii, silviculturii și al zonelor rurale unor acțiuni cu tematică specifică sau relevantă pentru sectorul ecologic.

Producția ecologică aduce o serie de beneficii importante: câmpurile cultivate ecologic prezintă cu circa 30 % mai multă biodiversitate, animalele crescute ecologic se bucură de un grad mai mare de bunăstare și necesită mai puține antibiotice, fermierii ecologici au venituri mai mari și sunt mai rezilienți, iar consumatorii știu exact ce obțin, datorită siglei ecologice a UE.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a adoptat propunerea privind îmbunătățirea instrumentului comercial unilateral care facilitează accesul la piața unică a produselor din țările cu venituri mici

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a adoptat miercuri, 22 septembrie, propunerea legislativă privind noul sistem generalizat de preferințe (SGP) al UE pentru perioada 2024-2034. Comisia propune îmbunătățirea unora dintre principalele caracteristici ale sistemului pentru a răspunde mai bine nevoilor și provocărilor în continuă evoluție ale țărilor SGP, precum și pentru a consolida dimensiunile socială, de mediu și climatică ale sistemului, se arată într-un comunicat.

Regulamentul SGP, care este în vigoare din 1971, este un instrument comercial unilateral care elimină sau reduce taxele la import pentru produsele care intră în UE din țările vulnerabile cu venituri mici, sprijinind eradicarea sărăciei, dezvoltarea durabilă și participarea acestora la economia mondială. Propunerea Comisiei face ca SGP al UE să se concentreze mai mult pe reducerea sărăciei și pe creșterea oportunităților de export pentru țările cu venituri reduse. Scopul său este de a stimula creșterea economică durabilă în țările cu venituri reduse și de a oferi noi posibilități de implicare în chestiunile de mediu și de bună guvernanță.

Noul cadru SGP consolidează posibilitățile UE de a utiliza preferințele comerciale pentru a crea oportunități economice și pentru a promova dezvoltarea durabilă. Cadrul modernizat extinde, de asemenea, motivele pentru retragerea preferințelor SGP ale UE în cazul unor încălcări grave și sistematice. Pe lângă convențiile de bază privind drepturile omului și munca, deja reglementate, propunerea mai include convenții de mediu și de bună guvernanță.

Concentrarea asupra celor care au cea mai mare nevoie de sprijin

SGP are mai multe caracteristici pentru a se asigura că preferințele comerciale ajung la țările care au cea mai mare nevoie de ele și pentru a sprijini dezvoltarea durabilă a acestora.

Noua propunere îmbunătățește sistemul actual prin:

  • asigurarea unei tranziții line pentru toate țările care urmează să se abată de la statutul de țară cel mai puțin dezvoltată în următorul deceniu. Ele vor putea solicita regimul special de încurajare a dezvoltării durabile și a bunei guvernanțe (SGP+) dacă se angajează să respecte standarde solide de durabilitate și, prin urmare, pot păstra preferințe tarifare generoase pentru a avea acces la piața UE;
  • maximizarea oportunităților pentru țările cu venituri mici de a beneficia de SGP prin reducerea cu zece puncte procentuale a pragurilor de graduare a produselor (adică suspendarea temporară a preferințelor tarifare pentru produsele înalt competitive), astfel încât marii producători industrializați să lase mai mult spațiu în sectoarele în care sunt foarte competitivi;
  • lista convențiilor internaționale care trebuie respectate a fost extinsă prin adăugarea a două instrumente suplimentare în domeniul drepturilor omului: cel privind drepturile persoanelor cu handicap și cel privind drepturile copilului; a două convenții privind drepturile lucrătorilor referitoare la inspecția muncii și la dialogul tripartit și o convenție de guvernanță privind criminalitatea organizată transnațională;
  • instituirea unui cadru bine definit pentru ca beneficiarii actuali ai SGP+ să se adapteze la noile cerințe, oferind o perioadă de tranziție adecvată și necesitând prezentarea unor planuri de punere în aplicare.

Un SGP mai ecologic

Pentru a consolida importanța respectării standardelor privind schimbările climatice și protecția mediului, noua propunere SGP:

  • introduce posibilitatea de a retrage beneficiile SGP pentru încălcări grave și sistematice ale principiilor convențiilor privind schimbările climatice și protecția mediului;
  • extinde lista convențiilor internaționale pe care țările SGP + trebuie să le ratifice dincolo de cele șapte instrumente actuale în materie de mediu și climă, incluzând în prezent și Acordul de la Paris.

Un SGP mai flexibil

Lecțiile învățate prin aplicarea actualului SGP sunt reflectate prin:

  • îmbunătățirea monitorizării conformității cu cerințele SGP+, precum și creșterea transparenței și a implicării societății civile în aplicarea sa;
  • o nouă procedură de retragere urgentă a preferințelor atunci când este necesar un răspuns rapid în circumstanțe deosebit de grave într-o țară beneficiară, cum ar fi încălcările grave ale standardelor internaționale;
  • o evaluare a efectelor socioeconomice ale oricărei retrageri propuse, pentru a lua în considerare orice impact negativ asupra populațiilor vulnerabile.

Parlamentul European și Consiliul vor discuta propunerea. Actualul Regulament SGP expiră la 31 decembrie 2023. Odată adoptat, noul regulament SGP se va aplica de la 1 ianuarie 2024.

 

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
SĂNĂTATE4 mins ago

Eurobarometru: Românii consideră că cercetarea și inovarea aduc cele mai pozitive schimbări în medicină și asistența medicală 

COMISIA EUROPEANA15 mins ago

Infringement: România, vizată de Comisia Europeană pentru netranspunerea unor norme din domeniul telecomunicațiilor, esențiale pentru tranziția digitală

COMISIA EUROPEANA24 mins ago

UE a stabilit ca data de 23 septembrie să fie Ziua europeană a produselor ecologice, promovând rolul-cheie jucat de acestea în tranziția către sisteme alimentare durabile

INTERNAȚIONAL32 mins ago

Ministrul francez al economiei, Bruno Le Maire: Criza submarinelor arată că UE „nu mai poate conta” pe SUA pentru a-i garanta protecția strategică

U.E.1 hour ago

O regiune din Polonia renunță la titlul de ”zonă liberă de LGBTIQ” sub amenințarea pierderii fondurilor europene

Dragoș Pîslaru1 hour ago

Dragoș Pîslaru: Ce facem în PE este tot politică internă. Gândim lucrurile la Bruxelles pentru a îmbunătăți viața oamenilor din România

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

DOCUMENT 43 de europarlamentari, între care 6 români, cer Comisiei Europene să investigheze rolul Gazprom în creșterea prețurilor gazelor naturale în Europa

U.E.2 hours ago

Sondaj: Majoritatea cetățenilor cu drept de vot din Germania spun că s-au decis cu cine să voteze la scrutinul de duminică. Social-democrații se mențin pe primul loc

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Social-democrații europeni solicită ca Parlamentul European să dezbată în viitoarea sesiune plenară prețurile ”inacceptabile” la energie

Cristian Bușoi3 hours ago

Cristian Bușoi: E nevoie să actualizăm Planul Național de Control al Cancerului. EU4Health, cheia pentru îmbunătățirea accesului la screening în România

ONU16 hours ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru20 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU21 hours ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI23 hours ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU1 day ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL2 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI5 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA5 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Team2Share

Trending