PARLAMENTUL EUROPEAN
NextGenerationEU: Eurodeputații cer transparență și instrumente online care să arate progresul planurilor naționale de redresare și reziliență
Published
3 years agoon

Eurodeputații cer transparență și instrumente online care să arate progresul planurilor naționale de redresare și reziliență, se arată într-un comunicat al Parlamentului European.
Miercuri, deputații europeni au găzduit o dezbatere în plen cu comisarii Dombrovskis și Gentiloni, precum și cu ministrul Logar, din partea președinției slovene a Consiliului, pe tema Mecanismului de Redresare și Reziliență. În timpul dezbaterii, deputații europeni au subliniat cât de indispensabilă este monitorizarea eficientă și transparentă pentru succesul acestor planuri naționale. Acest lucru ar asigura că fondurile sunt folosite pentru a moderniza economiile statelor membre, că sunt cheltuite pentru proiecte durabile și că atenuează impactul crizei economice provocate de pandemie asupra cetățenilor. De asemenea, mulți deputați europeni au cerut transparență și instrumente online care să arate cum progresează planurile naționale, precum și beneficiarii finali ai finanțării.
Majoritatea deputaților europeni și-au reafirmat poziția conform căreia respectarea valorilor UE și a statului de drept ar trebui să fie o condiție pentru a primi finanțare din partea UE. Cu toate acestea, unii vorbitori și-au exprimat îngrijorarea cu privire la creșterea nivelului de îndatorare și la faptul că statele membre sunt șantajate politic în schimbul finanțării și tratate inegal.
Ambii comisari au fost de acord că Mecanismul de Redresare și Reziliență și obiectivele sale au nevoie de mai multă vizibilitate și, în acest context, au subliniat tabloul de bord privind redresarea și reziliența lansat miercuri, 15 decembrie, de Comisie.
În prezent, 22 din cele 26 de planuri naționale de redresare prezentate au fost aprobate. Planul olandez nu a fost încă prezentat, iar Comisia nu a aprobat încă planurile maghiar, polonez, suedez și bulgar. O prefinanțare solicitată de 52,3 miliarde EUR a fost deja plătită către 17 state membre. Se preconizează că Spania va fi primul stat membru care va primi granturi în valoare de 10 miliarde de euro în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), deoarece Comisia a apreciat că țara a îndeplinit majoritatea etapelor legate de această primă cerere de plată.
Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

You may like
Șase senatori americani fac apel la români să își aleagă un nou lider care “să traseze calea aprofundării parteneriatului cu SUA și reafirmării rolului României în Europa”
Consilierul prezidențial Cristian Diaconescu s-a întâlnit cu premierul israelian Benjamin Netanyahu: Securitatea, apărarea și economia, pe agenda discuțiilor
Președintele Zelenski a fost dispus să discute personal cu Putin în Turcia, dar liderul de la Kremlin ”s-a dovedit a fi un laș”, reliefează ministrul ceh de Externe
Șeful diplomației poloneze critică strategia lui Putin privind negocierile de pace din Turcia: „Sperăm că președintele SUA va înțelege această glumă și va trage concluziile corecte”
Doar o întâlnire directă Putin-Trump ar putea aduce pacea în Ucraina, susține liderul de la Casa Albă
Parlamentul European sprijină majorarea cu 50% a tarifelor vamale pentru zahărul, făina și alte produse de import din Rusia și Belarus
PARLAMENTUL EUROPEAN
Parlamentul European sprijină majorarea cu 50% a tarifelor vamale pentru zahărul, făina și alte produse de import din Rusia și Belarus
Published
10 hours agoon
May 15, 2025By
Diana Zaim
Eurodeputații din Comisia pentru comerț internațional din Parlamentul European au aprobat o creștere cu 50% a tarifelor pentru anumite produse agricole din Rusia și Belarus pentru a reduce în continuare dependența UE. Aceștia sprijină astfel o propunere a Comisiei Europene de a crește tarifele UE cu 50% pentru produsele precum zahărul, oțetul, făina și hrana pentru animale, potrivit comunicatului oficial.
Textul aprobat prevede, de asemenea, un tarif de 6,5% pentru îngrășămintele importate din Rusia și Belarus, la care se adaugă taxe de 40-45 EUR pe tonă pentru perioada 2025-2026. Aceste din urmă taxe ar urma să crească la 430 EUR pe tonă până în 2028. Se consideră că veniturile din îngrășămintele rusești și belaruse contribuie direct la războiul împotriva Ucrainei.
Măsurile propuse vor reduce semnificativ importurile în UE ale mărfurilor în cauză originare sau exportate direct sau indirect din Rusia și Belarus. Acest lucru ar trebui să conducă la o mai mare diversificare a producției de îngrășăminte din UE, un sector care suferă în prezent din cauza prețurilor scăzute ale bunurilor importate.
De asemenea, legislația însărcinează Comisia să monitorizeze și să acționeze pentru a atenua creșterile de prețuri care ar putea afecta piața internă și sectorul agricol al UE.
Proiectul de regulament a fost adoptat cu 29 de voturi pentru, 6 împotrivă și 2 abțineri.
„Acest regulament de creștere treptată a taxelor vamale pentru produsele din Rusia și Belarus va contribui la prevenirea utilizării de către Rusia a pieței UE pentru a-și finanța mașinăria de război. Este inacceptabil ca, la trei ani după ce Rusia și-a lansat războiul la scară largă, UE să cumpere în continuare produse critice în cantități mari; de fapt, aceste importuri au crescut semnificativ”, a transmis raportorul Inese Vaidere.
Totodată, propunerea va stimula, de asemenea, producția de îngrășăminte din UE, care a fost afectată de importurile ieftine din Rusia, oferind în același timp agricultorilor timp pentru a se adapta.
Propunerea va fi supusă acum la vot în următoarea sesiune plenară a Parlamentului, care va avea loc la Bruxelles, joi, 22 mai.
PARLAMENTUL EUROPEAN
Eurodeputatul Gabriela Firea pledează pentru dezvoltarea de politici europene care să asigure acces echitabil la servicii medicale esențiale pentru toate femeile
Published
2 days agoon
May 14, 2025By
Diana Zaim
Eurodeputatul Gabriela Firea pledează pentru reducerea decalajului de șanse între femei și bărbați în domeniul sănătății și a solicitat Comisiei Europene, alături de alți colegi eurodeputați, clarificări despre monitorizarea Programului-cadru pentru cercetare și inovare al UE (PC10), care va contribui la reducerea decalajului de șanse între femei și bărbați în domeniul sănătății.
„Peste 500.000 de femei din România suferă de endometrioză, peste 8.000 de români sunt afectați de boli rare, iar bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces în țara noastră. O femeie așteaptă între șapte și zece ani pentru diagnosticarea unor afecțiuni grave, precum endometrioza. Femeile se confruntă cu provocări multiple care le afectează negativ bunăstarea, diagnostice întârziate, subestimarea durerii, disparități în cercetare și acces limitat la servicii medicale esențiale”, a transmis eurodeputatul social-democrat într-o postare pe pagina de Facebook.
Deputatul european subliniază că femeilie din România petrec mai mult timp în condiții de sănătate precară, chiar dacă trăiesc, în medie, cu cinci ani mai mult decât bărbații: „Disparitățile din cercetare indică faptul că femeile sunt adesea sub-reprezentate în studiile clinice, ceea ce duce la un risc crescut de reacții adverse și tratamente mai puțin eficiente. Este alarmant faptul că doar 1% din cercetare și inovare în sănătate, în afara oncologiei, este dedicată afecțiunilor specifice femeilor, astfel încât, am întrebat Comisia Europeană, ce măsuri concrete are pentru a extinde domeniul de cercetare.”
În ceea ce privește starea de sănătate în România, raportul de țară arată că în 2022, speranța medie de viață la naștere în România era de 76,6 ani (71,3 ani pentru bărbați și 79,2 ani pentru femei). În acest clasament mai suntem urmați doar de Latvia și Bulgaria. Prin urmare, față de rapoartele publicate în 2023, respectiv 2021, speranța de viață în România a crescut, dar rămâne în continuare una dintre cele mai scăzute din UE, cu mult sub media europeană.
Principalele cauze ale mortalității provocate de cancer, la nivel european, sunt cancerul pulmonar, cancerul colorectal, cancerul mamar (care afectează aproape exclusiv femeile) și cancerul de prostată (care afectează numai bărbații).
„Este imperativ să dezvoltăm politici europene ambițioase, care să asigure accesul echitabil la servicii medicale esențiale pentru toate femeile. Politicile publice pentru femei, pentru familii în general, conțin empatie și e bine să avem cât mai multe doamne în posturi cheie, așa cum este Roberta Metsola, președinta Parlamentului European”, a conchis europarlamentarul Gabriela Firea.
Necesitatea introducerii conceptului de „gender medicine” a fost reiterată și la nivel național, la nivel parlamentar. La nivelul UE, chiar și atunci când bărbații și femeile suferă de aceeași boală, femeile sunt diagnosticate, în medie, cu patru ani mai târziu decât bărbații pentru peste 700 de boli. Când implementarea programelor de screening nu este asumată și finanțată, statisticile confirmă că femeile din România mor din cauza unor forme prevenibile de cancer. Astfel, tinere, mame, surori sau bunici își pierd viața, mult prea devreme, pentru că nu au avut acces la programele de screening, sau nu au fost informate cu privire la campaniile de vaccinare care se derulează la nivel național.
PARLAMENTUL EUROPEAN
Metsola face apel la ”relansarea Europei ca putere globală”. A rămas o singură cale: ”Înainte și împreună”
Published
2 days agoon
May 14, 2025By
Diana Zaim
Prezentă la evenimentul „Europa la răscruce de drumuri”, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a prezentat o nouă viziune pentru o Europă mai inteligentă, mai puternică și mai sigură. Aceasta a făcut apel la statele UE și la membrii Parlamentului Europeană să „facă lucrurile diferit și să lucreze mai rapid, cu încredere, și să fie mai curajoși în deciziile sale”. Astfel, Metsola a lansat un manifest pentru schimbare.
Președinta a susținut că „timpul momentelor de răscruce ipotetice a trecut. A rămas o singură cale: înainte și împreună”. Ea a făcut apel la o Europă diferită, mai realistă, mai autocritică și mai solidară cu industriile sale, cu mai puține reglementări și mai multă inovare. O Europă prudentă față de populiști și mai în acord cu așteptările cetățenilor. Ea a pledat pentru o schimbare de mentalitate și o schimbare a priorităților.
Un manifest pentru schimbare
Președinta a avertizat că, după ultimele alegeri europene, „este posibil ca centrul politic să se fi menținut – la limită – dar, într-o epocă a hiperpolarizării, ignorarea clopotelor de alarmă care s-au declanșat ar fi nesăbuită. ”
„Avem nevoie de hotărâre – de curaj politic – pentru a arăta că suntem încă un continent în creștere. Pentru a dovedi că suntem deschiși pentru afaceri. Pentru idei. Pentru noi modalități de a aborda problemele vechi. Acesta este modul în care îi vom sfida pe cinici și îi vom învinge pe cei hotărâți să vadă Europa eșuând.”
O Europă mai inteligentă
„O Europă mai inteligentă este o Europă care recunoaște că modul nostru de libertăți individuale și plase de siguranță socială depinde de competitivitatea noastră. O Europă în care este posibil să transformăm o idee într-o afacere, să găsim investiții, să eșuăm și să începem din nou și din nou. Unde întreprinderile nou-înființate se pot dezvolta cu ușurință. În care birocrația este redusă drastic – chiar și în lucruri mărunte, cum ar fi asigurarea siguranței rutiere fără a complica excesiv viața oamenilor.”
Ea a pledat pentru ca Europa să se ridice „la înălțimea așteptărilor și să se asigure că le oferim întreprinderilor, cercetătorilor, inginerilor, programatorilor și titularilor de brevete spațiul de care au nevoie pentru a concura, a inova și a conduce”.
În ceea ce privește necesitatea de a simplifica și de a reduce reglementările. Metsola a declarat că „agenda de simplificare a Europei trebuie să semnaleze începutul unei noi Europe și, odată cu viitorul CFM, să declanșeze un boom economic”.
Președintele Metsola a susținut că acest Parlament European este fundamental diferit de cel din 2019: „Ne-am reformat, ne mișcăm mai repede, fără a ne reduce controlul și obligațiile legislative. Acesta este motivul pentru care deputații europeni pun la îndoială încercările de a atenua implicarea Parlamentului European în chestiuni critice, adesea generatoare de diviziuni. Europa nu este nimic fără oamenii săi. Utilizarea unor dispoziții din tratat precum articolul 122 nu înseamnă o Europă mai inteligentă, ci dimpotrivă. Vom insista întotdeauna asupra consolidării dreptului de inițiativă al Parlamentului.”
O Europă mai puternică
„O Europă puternică este o Europă orientată spre exterior, care simte oportunitățile și le urmărește”. Vorbind în mod specific despre comerțul cu SUA, Metsola a spus: „Un acord cuprinzător ar trebui să fie obiectivul final al negocierilor cu Statele Unite. În istoria lumii moderne nu există o alianță mai mare, o „întâlnire a minților democratice” mai puternică, care să fi modelat atât de multe vieți și să fi creat atât de multă prosperitate. Trebuie să continuăm să o construim și să o consolidăm, rămânând în același timp pregătiți pentru orice scenariu”.
„Adaptarea trebuie să însemne că suntem capabili să nu ne ferim de beneficiile creării unei relații noi, mai strânse, nu numai cu SUA, ci și cu Canada și cu Regatul Unit. Da, Brexit înseamnă în continuare Brexit. Da, realitățile geografice sunt ceea ce sunt. Dar vremurile extraordinare necesită momente extraordinare și trebuie să ieșim din zonele noastre tradiționale de confort. Asigurarea unui parteneriat strategic puternic cu Regatul Unit ne va aduce beneficii tuturor și va stimula cooperarea transatlantică.”
O Europă mai sigură
Referindu-se la apărare, Metsola a spus: „Să cheltuim mai mult pentru apărare și securitate este primul pas. Dar aruncarea de bani în problemă nu o va rezolva singură. Aducerea laolaltă a industriilor noastre de apărare este o mișcare inteligentă. Desigur, aceasta înseamnă găsirea de sinergii între politicile naționale de securitate, dar, mai important, înseamnă să rezistăm tentației câștigurilor pe termen scurt în favoarea unei abordări strategice pe termen lung.”
„Fiecare stat membru înțelege acum că, pentru ca Europa să își controleze propriul destin, trebuie să fie capabilă să opereze într-o lume care este mai periculoasă și mai instabilă decât înainte. Trebuie să fim pregătiți în timp ce ne dublăm eforturile în favoarea păcii și a sprijinului nostru continuu pentru Ucraina. Acesta a fost mesajul simbolizat atât de important de vizita președintelui Macron, a cancelarului Merz, a prim-ministrului Tusk și a prim-ministrului Starmer în Ucraina de Ziua Europei.”
Încheind cu o perspectivă pozitivă, președintele a susținut că „Europa este încă cel mai mare proiect politic din istorie. Este în continuare cel mai bun loc din lume în care să trăiești și să îți întemeiezi o familie. Nu ducem lipsă de capacitate, talent, capital, oameni și inovatori – pentru a conduce și a reînnoi”.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Șase senatori americani fac apel la români să își aleagă un nou lider care “să traseze calea aprofundării parteneriatului cu SUA și reafirmării rolului României în Europa”

Consilierul prezidențial Cristian Diaconescu s-a întâlnit cu premierul israelian Benjamin Netanyahu: Securitatea, apărarea și economia, pe agenda discuțiilor

ADR și ANIS vor colabora pentru accelerarea transformării digitale în vederea atingerii obiectivelor din ”Deceniul Digital 2030”

Președintele Zelenski a fost dispus să discute personal cu Putin în Turcia, dar liderul de la Kremlin ”s-a dovedit a fi un laș”, reliefează ministrul ceh de Externe

Estonia denunță o „amenințare gravă” după incursiunea unui avion militar rus în spațiul ei aerian

Șeful diplomației poloneze critică strategia lui Putin privind negocierile de pace din Turcia: „Sperăm că președintele SUA va înțelege această glumă și va trage concluziile corecte”

Doar o întâlnire directă Putin-Trump ar putea aduce pacea în Ucraina, susține liderul de la Casa Albă

Parlamentul European sprijină majorarea cu 50% a tarifelor vamale pentru zahărul, făina și alte produse de import din Rusia și Belarus

UE își deschide porțile pentru cercetătorii din întreaga lume. Acțiunile Marie Skłodowska-Curie oferă o finanțare de 1,25 mld. euro

Comisia Europeană constată, cu titlu preliminar, că registrul de publicitate al TikTok nu respectă Actul legislativ privind serviciile digitale

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Decidenți din Parlamentul României și European își exprimă deschiderea de a consolida dialogul cu mediul de afaceri românesc pentru a crește absorbția fondurilor europene: România trebuie să rămână ancorată în UE

Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Concordia reliefează caracterul vital al fondurilor UE pentru economia românească: Dacă nu aducem fiecare euro în țară, ne paște recesiunea

Romanian Business Leaders face apel la dialog între decidenții politici și antreprenori și avansează un set de 10 măsuri concrete pentru a accesa ”mai mulți bani” europeni, ”mai repede și mai bine”

Ministrul Finanțelor, vești bune de la Bruxelles: România va încasa pe 10 iunie 1,3 miliarde de euro din a treia cerere de plată din PNRR

„Stare de urgență în gândire și acțiune”: Von der Leyen și noul cancelar german susțin mobilizarea rapidă privind competitivitatea UE, sprijinirea Ucrainei și gestionarea migrației

Marcel Boloș confirmă riscul de suspendare a fondurilor europene dacă reforma fiscală nu este implementată

Boloș: România pregătește cererea de plată nr. 4 din PNRR de 5.7 mld. de euro. La finalul lunii mai, vor fi încasate 1,3 mld. de euro din cererea de plată nr. 3

Marcel Ciolacu: Am ales ordinea, nu haosul. România are nevoie de un președinte cu majoritate parlamentară

Elena Lasconi: Am votat cu gândul și credința că sistemul poate fi resetat și că în sfârșit se va face dreptate pentru România

”Investiție importantă” cu sprijinul ajutorului de stat în domeniul materialelor de construcție. Antreprenorii români au deschis la Iernut ”cea mai mare fabrică de BCA din Europa”, anunță Marcel Ciolacu
Trending
- EVENIMENTE1 week ago
MLNR marchează 145 de ani de la momentul fondator al Masoneriei române moderne. Peste 120 de delegați din 41 de Mari Loji regulare de pe toate continentele, găzduiți la București în perioada 9-10 mai
- ROMÂNIA1 week ago
Prima dezbatere George Simion – Nicușor Dan, candidații din turul doi al alegerilor prezidențiale 2025, are loc la Euronews România, joi, 8 mai, de la ora 20:00
- POLITICĂ1 week ago
Prima confruntare George Simion – Nicușor Dan, LIVE ora 16:00 la Congresul BNS. “România este ca un bolnav ținut pe aparate”, afirmă președintele BNS
- NATO1 week ago
Singura țară care amenință securitatea în Europa este Rusia, îi răspunde România lui Putin. Liderul rus a acuzat, indirect, România de războiul din Ucraina
- BUSINESS1 week ago
Manifest Concordia “Economia României nu are stăpâni politici”: Mediul de afaceri le cere lui Nicușor Dan și George Simion să își asume că vor păstra drumul european și atlantic al României