Connect with us

ROMÂNIA

Nicolae Ciucă, bilanț la șapte luni de guvernare: Depunem eforturi pentru accelerarea procedurilor de aderare la OCDE, clubul democrațiilor puternice și dezvoltate

Published

on

© Guvernul României

Guvernul depune eforturi intense pentru accelerarea procedurilor de aderare la OCDE, pentru a fi alături de state cu democrații consolidate, care dețin peste 70% din producția și comerțul global și 90% din nivelul mondial al investițiilor străine directe, a precizat premierul Nicolae Ciucă în bilanțul executivului, la șapte luni de la preluarea mandatului, preluat ”într-un moment în care economia era afectată de doi ani de pandemie, iar românii aveau nevoie de măsuri ferme care să le aducă siguranță”.

”Am trecut împreună peste criza sanitară, am stabilizat criza energetică, iar acum gestionăm și avem sub control efectele pe care România, asemenea multor state, le resimt ca urmare a războiului din Ucraina. Am acționat coordonat la nivelul Guvernului și coaliției de guvernare, în strânsă colaborare cu președintele României. Programul de guvernare cu care am pornit la acest drum are ca principii de bază transparenţa, rezilienţa, stabilitatea, echitatea şi eficienţa, prin aplicarea cărora punem în centrul preocupărilor noastre cetățeanul”, a punctat Ciucă.

Premierul a subliniat că ”România este astăzi o țară sigură și stabilă social, economic și politic, pregătită sa depășească cu bine efectele crizelor cu care ne confruntăm și să se angajeze pe drumul reformelor, modernizării și dezvoltării”.

”Sprijin pentru România, programul în valoare de 17,3 miliarde de lei, completează măsurile de protejare a cetățenilor și economiei de efectele crizelor multiple. Totodată, utilizarea cât mai eficientă a fondurilor europene și naționale, apărarea intereselor românilor și României la nivelul Uniunii Europene, NATO și în relația cu partenerii noștri strategici, respectarea principiilor de integritate și moralitate au fost și continuă să fundamenteze acțiunile Guvernului”, a dat asigurări Nicolae Ciucă.

Acesta a amintit că, în cele șapte luni, ”am asigurat cetățenilor noștri și economiei naționale garanții de securitate, în pofida riscurilor pe care le implică războiul de la graniță. Niciodată România nu a fost mai apărată decât este acum ca stat membru NATO și UE. Acest statut al țării noastre, noul Concept Strategic al NATO adoptat recent la Madrid și Armata națională în continuă modernizare oferă mai departe securitate românilor, dar si refugiaților ucraineni care aleg să rămână în România”.

Făcând trimitere la refugiații ucraineni, prim-ministrul a subliniat că Guvernul, împreună cu societatea civilă, cu autoritățile locale, sprijinit de comunitatea europeană și instituțiile internaționale, a reușit să ofere adăpost și sprijin pentru mai mult de 1,4 milioane de ucraineni care au fugit din calea războiului și s-au adăpostit temporar sau au tranzitat România. Spiritul de solidaritate al poporului nostru și colaborarea exemplară între cetățeni și autorități în toată această perioadă au reprezentat un test de maturitate. România a acționat ca un membru de facto al Schengen și continuă să o facă, oferind siguranță nu doar românilor, ci și cetățenilor europeni”.

Nicolae Ciucă a punctat importanța solidarității în vremuri dificile, garantând că ”vom avea grijă ca niciun cetățean român să nu fie lăsat în urmă”.

”În plan social, prin măsuri coerente și atent țintite, am venit cu o plasă de siguranță care să-i protejeze pe cetățeni. Creșterea prețurilor la produse de bază, carburanți și energie ar fi fost și mai acut resimțită în lipsa intervenției Guvernului. Am introdus măsuri de compensare și stabilizare a prețului la energie electrică și gaze naturale. Împreună cu mediul privat ne-am asumat reducerea prețului la benzină și motorină și eliminarea acțiunilor speculative din piața carburanților. Am încurajat mediul privat să mențină locurile de muncă și să creeze altele noi pentru a înlătura riscul șomajului. Am crescut salariul minim pe economie și am acordat facilități antreprenorilor să facă încă o majorare, oferind facilitatea suspendării impozitului și contribuțiilor. Din primele zile de mandat am crescut pensiile și drepturile sociale, iar în această lună cei mai mulți dintre pensionari vor primi un sprijin financiar de 700 de lei care să-i ajute în această perioadă marcată de creșterea prețurilor. Românii care au nevoie de protecția statului primesc deja vouchere sociale pentru achiziționarea de alimente și produse de bază. De asemenea, am majorat valoarea tichetelor de masă, a normei de hrană pentru pacienții din spital, iar pentru copiii și tinerii aflați sub protecția autorităților vom aloca fonduri mai mari destinate îngrijirii lor. Studenții și elevii vor fi încurajați și susținuți, prin măsuri guvernamentale, să-și continue studiile. Recent am aprobat programe în acest scop”, a amintit premierul.

Dezvoltarea României cu fonduri europene

”Suntem Guvernul care a alocat cel mai mare buget de investiții din ultimii 32 de ani, a crescut absorbția fondurilor europene cu 7% și pregătește mobilizarea a peste 90 de miliarde de euro fonduri europene. Am finalizat în urmă cu câteva zile toate documentele necesare care vor permite României să beneficieze în următorii ani de peste 44 de miliarde de euro fonduri europene, prin Politica de Coeziune. Înseamnă finanțări generoase pentru transport si infrastructură, investiții in comunitățile locale care să îmbunătățească viața oamenilor și, pentru prima dată, un program operațional dedicat îmbunătățirii sistemului de sănătate”, a mai spus Ciucă.

Acesta a amintit că au fost deja semnate proiecte finanțate prin PNRR-ul de aproape 30 de miliar de euro, ”cel mai important fiind pentru începerea Autostrăzii Moldova, așteptată de români zeci de ani. Transmiterea primei cereri de plată în valoare de 3 miliarde de euro, îndeplinirea țintelor și jaloanelor asumate pentru trimestrul 2 și pregătirea celei de a doua cereri de plată pentru a fi transmisă în luna octombrie oferă perspective certe că vom reuși să atragem în acest an 10 miliarde de euro prin acest mecanism de finanțare. Atragerea finanțărilor din PNRR, de care țara noastră are nevoie, este dublată de realizarea reformelor. Guvernul și coaliția de guvernare urmăresc cu asiduitate și responsabilitate implementarea reformelor, parte a Programului de Guvernare și a procesului de modernizare”, a completat premierul.

Obținerea independenței energetice

”Un obiectiv important asumat de Guvern este obținerea independenței energetice a României și transformarea țării într-un factor de securitate energetică în regiune. Noua Lege offshore și investițiile în energie fac posibilă exploatarea  resurselor de gaze naturale din Marea Neagră și a celor de mare adâncime din județul Buzău. Prin exploatarea resurselor din platoul continental al Mării Negre care aparține României, vom ajunge să asigurăm 90% din necesarul de consum. Reprezintă un salt remarcabil și dovedește capacitatea României de a găsi noi resurse și soluții într-o perioadă în care furnizarea de gaze naturale la nivel mondial este amenințată de războiul din Ucraina.   Crizele actuale au arătat că trebuie să producem mai mult în Romania. Să reintegrăm industrii, să fim orientați către viitor. Să acceleram digitalizarea – iar aprobarea de către Guvern a Cloud-ului guvernamental este un pas decisiv în această direcție. Să dezvoltăm infrastructura. Să facem o tranziție energetică inteligentă, care să-i protejeze pe consumatori. Să considerăm educația și inovarea priorități naționale și să le finanțăm ca atare. Să modernizăm, consolidăm și dezvoltăm sistemul de sănătate”, a completat Nicolae Ciucă.

Accelerarea procedurilor de aderare a României la OCDE

Premierul a punctat că ”resursele naționale și europene pe care le avem la dispoziție – peste 90 de miliarde de euro în anii următori – vor finanța proiecte vitale de infrastructură de transport, de sănătate, investiții în energie, proiecte de dezvoltare locală și tranziția la energia verde”.

”Volumul mare de finanțare pentru următorii ani va accelera ritmul de modernizare al României și drumul nostru alături de state puternice și dezvoltate. Primirea foii de parcurs pentru aderarea la OCDE reprezintă o oportunitate de implementare a  celor mai bune practici și standarde ale acestui for interguvernamental, cu toate avantajele economice și politice care decurg din statutul de membru. Facem eforturi intense pentru accelerarea procedurilor de aderare la OCDE, pentru a fi alături de state cu democrații consolidate, care dețin peste 70% din producția și comerțul global și 90% din nivelul mondial al investițiilor străine directe”, a dat asigurări prim-ministrul.

Făcând trimitere la evaluarea de etapă a miniștrilor, Ciucă a explicat că aceasta a fost realizată pe baza a ”zece criterii obiective raportate la așteptările cetățeanului și societății românești”.

”Stadiul îndeplinirii Programului de Guvernare, angajamentul în baza căruia am preluat responsabilitatea guvernării, și al Programului Sprijin pentru România a fost asociat cu eforturile de a asigura finanțarea măsurilor luate din surse interne și externe. Iar în acest sens am monitorizat cu atenție și m-am bucurat să constat că fiecare membru al Cabinetului a abordat cu multă seriozitate angajamentul de îndeplinire a țintelor, jaloanelor și reformelor din PNRR, ceea ce ne oferă șansa accesării acestui mecanism de finanțare european. Aceeași importanță am acordat-o atragerii celorlalte fonduri europene puse la dispoziția României prin Cadrul financiar multianual 2014-2020 și pregătirii proiectelor pentru finanțare din actualul exercițiu financiar. Modul în care resursele naționale și europene au fost utilizate în beneficiul oamenilor și dezvoltării comunităților este un alt criteriu care a stat la baza evaluării echipei guvernamentale. Războiul ilegal și ilegitim din Ucraina a dovedit încă o dată puterea solidarității și unității statelor europene și membre NATO. Consolidarea statutului României de stat european și euro-atlantic, puternic atașat valorilor democratice și respectării drepturilor și libertăților fundamentale, a rămas în toată această perioadă o linie de efort căreia i-am adăugat obiectivul de a pregăti procesul de aderare la OCDE. La fel de importante au fost si rămân pentru fiecare membru al echipei guvernamentale respectarea criteriilor de integritate și de transparență, valori fără de care nicio politică guvernamentală nu ar avea credibilitate”, a detaliat Nicolae Ciucă.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

ROMÂNIA

Eurostat: Aproximativ 30% din energia destinată încălzirii și răcirii în România provine din surse regenerabile

Published

on

© European Communities, 2009/Source: EC - Audiovisual Service

Aproximativ 30% din energia destinată încălzirii și răcirii în România provenea din surse regenerabile în 2021, arată datele publicate vineri de Eurostat

Energia destinată încălzirii și răcirii reprezintă aproape 50% din consumul final brut total de energie din UE. În termeni absoluți, consumul final brut de energie din surse regenerabile pentru încălzire și răcire în UE a crescut treptat de-a lungul timpului (în principal datorită contribuției biomasei și a pompelor de căldură).

Cu toate acestea, pentru 2021, consumul brut al tuturor combustibililor a crescut, de asemenea, în principal datorită redresării economice după ridicarea restricțiilor COVID-19. Prin urmare, ponderea energiei regenerabile în consumul final brut în scopuri de încălzire și răcire a scăzut cu 0,1 puncte procentuale (pp), de la 23,0 % în 2020 la 22,9 % în 2021. Această valoare este aproape dublă față de cea din 2004 (11,7 %). Evoluțiile din sectorul industrial, al serviciilor și al gospodăriilor (inclusiv electrificarea încălzirii prin utilizarea pompelor de căldură) au contribuit la creșterea consumului de energie regenerabilă pentru încălzire și răcire.

Dintre statele membre ale UE, Suedia s-a remarcat cu peste două treimi (68,6%) din energia utilizată pentru încălzire și răcire în 2021 provenind din surse regenerabile (în principal biomasă și pompe de căldură), urmată de Estonia (61,3%), Letonia (57,4%) și Finlanda (52,6%), toate acestea utilizând o mare parte din biomasă.

În schimb, cele mai mici ponderi ale surselor regenerabile pentru încălzire și răcire au fost înregistrate în Irlanda (5,2%), Țările de Jos (7,7%) și Belgia (9,2%).

Toate statele membre ale UE au raportat o creștere între 2004 și 2021. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Cipru (+32,1 puncte procentuale; pp), urmat de Malta (+30,3 pp), Estonia (+28,0 pp) și Suedia (+22,7 pp). Creșteri mai mici au fost înregistrate în Irlanda (+2,3 pp), Belgia (+6,3 pp) și Olanda (+5,5 pp).

Continue Reading

ROMÂNIA

Bogdan Aurescu: Hotărârea CIJ de la Haga privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră, una dintre cele mai importante realizări ale diplomației române din istoria recentă

Published

on

© MAE

Ministerul Afacerilor Externe salută aniversarea, la 3 februarie 2023, a 14 ani de la pronunțarea, în 2009, a Hotărârii Curții Internaționale de Justiție de la Haga (CIJ) în procesul privind  Delimitarea Maritimă în Marea Neagră, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Hotărârea CIJ din 3 februarie 2009 a reprezentat, pentru România, prima și unica extindere de jurisdicție suverană și drepturi suverane a țării noastre după Marea Unire din 1918. De asemenea, a fost prima hotărâre din istoria Curții Internaționale de Justiție pronunțată în unanimitate de judecătorii CIJ, după peste 40 de ani în care acest diferend politic bilateral complex nu a putut fi soluționat prin negocieri bilaterale.

Acest important succes juridic și diplomatic, care a soluționat în mod definitiv diferendul și în urma căruia României i-au revenit aproximativ 9.700 kilometri pătrați de platou continental și zonă economică exclusivă în Marea Neagră, adică aproape 80% din suprafața aflată în dispută în fața CIJ, este un exemplu de soluționare în mod pașnic a diferendelor din zona Mării Negre, prin utilizarea normelor și instrumentelor de drept internațional.

,,România păstrează și promovează un angajament profund pentru respectarea dreptului internațional. Mă bucur să pot să spun, și la 14 ani după pronunțarea Hotărârii Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga privind Delimitarea maritimă în Marea Neagră, că aceasta rămâne una dintre cele mai importante realizări ale diplomației române din istoria recentă. Felicit, încă o dată, pe toți colegii din echipa pe care am condus-oformată preponderent din experți români, pentru munca de excepție pe care au depus-o pentru a apăra interesele strategice ale României. În cadrul Procesului privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră, Curtea Internațională de Justiție a apreciat că Insula Șerpilor nu are niciun rol sau influență asupra trasării liniei de delimitare între platoul continental și zonele economice exclusive ale părților, respectiv România și Ucraina. Astăzi, Insula Șerpilor a devenit un simbol al rezistenței și curajului celor care luptă pentru libertate și pentru un viitor democratic. Prezența trupelor ruse atât de aproape de granițele noastre a fost unul dintre cele mai dificile momente ale acestui conflict, dar și un semnal clar al nevoii de a continua să oferim sprijin multidimensional Ucrainei, oricât va fi nevoie, până la câștigarea acestui război și tragerea la răspundere a celor vinovați de crimele comise în Ucraina. Pentru că sprijinirea Ucrainei înseamnă întărirea securității României. Astăzi, în sprijinul Ucrainei, România se implică puternic în eforturile de valorificare a instrumentelor de drept internațional și a mecanismelor jurisdicționale relevante pentru tragerea la răspundere a Rusiei și a celor vinovați pentru actele ilegale și crimele comise pe teritoriul statului vecin. În acest sens, este o onoare pentru mine să intervin, în calitate de Agent al României, în cadrul procedurilor inițiate de Ucraina la CIJ împotriva Rusiei”, a declarat ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu cu acest prilej.

Echipa României în procesul de la Haga a fost condusă, pe toată durata procesului (2004-2009), de actualul ministru al afacerilor externe, Bogdan Aurescu, în calitate de Agent al României în fața Curții Internaționale de Justiție. Din echipa României au făcut parte diplomați și experți din cadrul MAE, precum și specialiști din cadrul Ministerului Apărării Naționale și Agenției Naționale pentru Resurse Minerale. În total, echipa a fost compusă din 20 de membri – 17 români, mai ales diplomați juriști din cadrul MAE și alți experți, si trei consilieri străini, experți în domeniul dreptului internațional, toți acționând sub autoritatea Agentului României. Componenta română a echipei a elaborat pledoariile scrise, în total 1713 pagini de argumente și elemente de probă, respectiv cele peste 400 de pagini ale pledoariilor prezentate în cadrul audierilor publice din septembrie 2008 în fața judecătorilor CIJ. 

Soluționarea diferendului referitor la delimitarea maritimă din Marea Neagră este un exemplu și pentru alte state și instanțe, hotărârea pronunțată de CIJ fiind, de-a lungul timpului, citată în jurisprudența CIJ, dar și a altor curți și tribunale internaționale, precum şi în doctrina dreptului internațional în materie.

Continue Reading

ROMÂNIA

Virgil Popescu, la Baku: Alături de partenerii azeri, georgieni şi unguri vom stabili cadrul pentru realizarea proiectului cablului submarin de transport de energie electrică prin Marea Neagră

Published

on

© Virgil Popescu/Facebook

Ministrul energiei, Virgil Popescu, care participă alături de preşedintele Klaus Iohannis, la Baku, la Reuniunea ministerială a Consiliului Consultativ al Coridorului Sudic de Gaze, a transmis vineri că va fi o zi importantă, în care alături de partenerii azeri, georgieni şi unguri vor stabili cadrul concret pentru realizarea proiectului cablului submarin de transport de energie electrică prin Marea Neagră.

„În această dimineață am participat la deschiderea oficială a Reuniunii ministeriale a Consiliului Consultativ al Coridorului Sudic de Gaze. Președintele Republicii Azerbaijan Ilham Aliyev, președintele României Klaus Iohannis și comisarul Kadri Simson au fost prezenți la această ceremonie, ocazie cu care au transmis mesaje importante pentru construcția viitorului design al pieței energiei, în actualul context geopolitic. Președintele României Klaus Iohannis a subliniat importanța parteneriatului româno – azer și a transmis că țara noastră a oferit garanția angajamentului său neîntrerupt de a fi parte a eforturilor menite să dezvolte și să extindă Coridorul către noi piețe în Europa Centrală și de Sud-Est. Totodată, a mai spus că rămânem puternic interesați în accesarea de volume suplimentare de gaz caspic pentru a acoperi consumul nostru național aflat în creștere”, a transmis Virgil Popescu, într-un mesaj pe Facebook.

 

Ministrul a precizat că şi preşedintele azer Ilham Aliyev a reiterat angajamentul de a susţine prin proiecte concrete dezideratul atingerii securităţii energetice.

„Va fi o zi importantă, în care alături de partenerii azeri, georgieni și unguri vom stabili cadrul concret pentru realizarea proiectului cablului submarin de transport de energie electrică prin Marea Neagră. De asemenea, în cadrul discursului pe care l-am susținut la reuniunea ministerială am transmis din nou că România susține activ extinderea Coridorului Sudic de gaze și sunt necesare acțiuni imediate și pași concreți pentru a realiza acest lucru. Mai mult chiar, am propus să avem întâlniri semestriale pentru a realiza un plan concret de extindere. Orice propunere pentru un proiect suplimentar de transport de gaze în Europa de Sud-Est și Balcani este binevenită, având în vedere că disponibilitatea gazelor va fi una dintre cele mai mari provocări ale anului 2023”, a mai afirmat ministrul energiei.

Virgil Popescu a mai menționat că România dispune de o infrastructură operațională și viabilă de transport a gazelor naturale, care poate contribui la securitatea energetică regională, la implementarea planurilor de dezvoltare a Coridorului de Gaze de Sud și la transportul volumelor de gaze azere pe piețele regionale.

„În aceste vremuri fără precedent de volatilitate și tranziție, parteneriatele dintre guverne și companiile energetice rămân esențiale pentru a asigura un dialog deschis pe o agendă care trebuie să stimuleze investițiile, securitatea energetică, tranziția și inovația”, a subliniat ministrul energiei.

Continue Reading

Facebook

CHINA4 hours ago

Balon de spionaj chinez deasupra SUA: Antony Blinken își amână vizita în China, în timp ce Beijingul afirmă că “dirijabilul este de natură civilă”, regretând incidentul

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 hours ago

Gheorghe Falcă sprijină înăsprirea regulilor privind publicitatea politică în UE: Vorbim despre sănătatea democrației noastre

Daniel Buda7 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE: Transportul animalelor vii trebuie să continue indiferent de distanță și durată, câtă vreme bunăstarea este asigurată

ROMÂNIA7 hours ago

Eurostat: Aproximativ 30% din energia destinată încălzirii și răcirii în România provine din surse regenerabile

U.E.8 hours ago

UE sprijină Ucraina în acțiunea de deminare a zonelor eliberate de ocupația rusă printr-un program suplimentar de 25 de milioane de euro

NATO8 hours ago

Norvegia își dotează armata cu 54 de tancuri Leopard 2 de nouă generație într-una „dintre cele mai dificile situații de securitate de după cel de-al Doilea RM”

U.E.9 hours ago

Summitul UE-Ucraina: Ursula von der Leyen anunță un nou sprijin pentru Ucraina pentru 2023. Pachetul se ridică la 450 de milioane de euro și va fi destinat asistenței umanitare, redresării și susținerii reformelor

NATO10 hours ago

NATO își exprimă îngrijorarea că Rusia nu își respectă obligațiile care decurg din noul Tratat START privind stabilitatea strategică și reducerea armelor nucleare

ROMÂNIA10 hours ago

Bogdan Aurescu: Hotărârea CIJ de la Haga privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră, una dintre cele mai importante realizări ale diplomației române din istoria recentă

ROMÂNIA11 hours ago

Virgil Popescu, la Baku: Alături de partenerii azeri, georgieni şi unguri vom stabili cadrul pentru realizarea proiectului cablului submarin de transport de energie electrică prin Marea Neagră

ENERGIE1 day ago

De la Baku, Klaus Iohannis afirmă că “România și Azerbaidjan vor dezvolta legătura dintre Europa și Caucazul de Sud”. Romgaz și Socar semnează un nou acord de livrare de gaze azere în România

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ucraina: UE și partenerii din Comunitatea Energetică Europeană vor aloca 150 milioane de euro pentru achiziționarea de echipamente energetice esențiale

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Pentru a marca un an de la invadarea Ucrainei, UE va pune în aplicare cel de-al 10-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei până la 24 februarie

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Comisia Europeană prezintă Planul Industrial pentru Pactul Verde. Ursula von der Leyen: Europa este hotărâtă să conducă revoluția tehnologiilor curate

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

NATO6 days ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.1 week ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO1 week ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO1 week ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

Team2Share

Trending