Preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, a declarat, joi, că intrarea României în spaţiul Schengen este o victorie a întregii naţiuni şi este un moment care reflectă “maturitatea şi determinarea” ţării noastre de a-şi consolida locul în Europa, menţionând că preşedintele Klaus Iohannis a avut o contribuţie esenţială.

“Astăzi este o zi istorică pentru România! După ani de eforturi susţinute şi negocieri intense, ţara noastră a intrat oficial în spaţiul Schengen. Este o victorie a întregii naţiuni, dar şi un moment care reflectă maturitatea şi determinarea României de a-şi consolida locul în Europa. Aderarea la Schengen nu este doar un succes diplomatic, ci şi o realizare concretă cu impact direct pentru fiecare român. Libertatea de circulaţie, facilitarea comerţului, întărirea economiei şi eliminarea controalelor la graniţe sunt doar câteva dintre beneficiile care vor aduce schimbări în viaţa noastră de zi cu zi”, a scris Ciucă pe Facebook.

El a menţionat că “acest succes nu ar fi fost posibil fără o muncă de echipă exemplară”.

“Preşedintele Klaus Iohannis a avut o contribuţie esenţială, prin susţinerea fermă şi constantă a acestui obiectiv strategic. Implicarea instituţiilor cheie – Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Afacerilor Externe, ambele conduse de oameni dedicaţi din echipa liberală, iar aici îi menţionez pe Cătălin Predoiu şi Luminiţa Odobescu – a fost esenţială pentru a demonstra că România îşi îndeplineşte toate angajamentele europene”, a adăugat Nicolae Ciucă.

Şeful Senatului a apreciat că un rol important l-au avut întâlnirile şi dialogurile cu partenerii europeni.

“Luna trecută, în cadrul discuţiilor de la Viena, am avut un dialog constructiv cu cancelarul Karl Nehammer, în calitate de lideri ai partidelor din familia Partidului Popular European. Apreciez faptul că şi-a respectat angajamentele politice, susţinând o soluţie echitabilă pentru România. Această deschidere şi colaborare au fost decisive pentru succesul de astăzi”, a transmis Ciucă.

Nicolae Ciucă a evidenţiat că aderarea României la Schengen este şi un “simbol al progresului, al unităţii şi al respectului” pe care ţara noastră l-a câştigat în Uniunea Europeană.

“Acest moment este o recunoaştere a eforturilor constante ale României în protejarea graniţelor Uniunii Europene şi în combaterea migraţiei ilegale. Am dovedit că suntem un partener de încredere, cu rezultate concrete, iar acest lucru este acum recunoscut de toată Europa. Aderarea României la Schengen înseamnă mai mult decât eliminarea frontierelor fizice, este un simbol al progresului, al unităţii şi al respectului pe care l-am câştigat în Uniunea Europeană”, a mai menţionat Nicolae Ciucă.

El a subliniat că este un moment de mândrie.

“Le mulţumesc tuturor celor implicaţi – lideri politici, diplomaţi, funcţionari şi cetăţeni – care au crezut în acest obiectiv şi au muncit pentru el. Acest succes ne arată că împreună putem construi un viitor mai bun pentru România europeană”, a adăugat Nicolae Ciucă.

Reuniți joi la Bruxelles în cadrul Consiliului JAI, miniștrii afacerilor interne din statele membre ale Uniunii Europene au adoptat în unanimitate decizia istorică a aderării depline a României și a Bulgariei la spațiul Schengen, și cu frontierele terestre. Potrivit deciziei, România și Bulgaria vor adera pe deplin la Schengen la 1 ianuarie 2025, prin eliminarea controalelor la frontierele terestre, după ce au intrat în zona de liberă circulație la 31 martie 2024 prin ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime.

“Semnat și sigilat – dragi prieteni bulgari și români, bine ați venit în zona Schengen! (..) Avem un acord! Miniștrii de interne tocmai au adoptat o decizie de ridicare a controalelor la frontierele terestre interne cu și între Bulgaria și România începând cu 1 ianuarie 2025. O mare victorie pentru Bulgaria, România și întreaga Europă!“, a transmis președinția maghiară a Consiliului UE.

Signed and sealed — dear Bulgarian and Romanian friends, welcome to the Schengen zone! 🥳 pic.twitter.com/QJbCqLcLYx

— Hungarian Presidency of the Council of the EU 2024 (@HU24EU) December 12, 2024

Citiți și

România este în Schengen cu drepturi depline! – exclamă Klaus Iohannis: “O decizie așteptată prea mult timp. Poziția strategică a României, poartă între Estul și Vestul Europei

“Semnat și sigilat”: Liderii instituțiilor UE le urează bun venit României și Bulgariei de la 1 ianuarie 2025 în Schengen, cea mai mare zonă de liberă circulație din lume

‼ DEAL! Interior ministers have just adopted a decision to lift internal land border controls with and between Bulgaria and Romania from 1 January 2025. A great victory for Bulgaria, Romania, and all of Europe!#HU24EU
🇭🇺🇪🇺 pic.twitter.com/b2rVO45vZV

— Hungarian Presidency of the Council of the EU 2024 (@HU24EU) December 12, 2024

Ministrul afacerilor interne, Cătălin Predoiu, a declarat joi, la Bruxelles, înainte de reuniunea Consiliului JAI că România va adera în totalitate la Schengen din 1 ianuarie 2025, iar pentru o perioadă de șase luni în care vor exista controale aleatorii la frontierele terestre, făcute pe baza analizelor de risc.

Joi, 12 decembrie, miniștrii afacerilor interne au luat decizia cu privire la data eliminării controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu Bulgaria și România și între acestea, se arată într-o informare a Consiliului UE, la o zi după ce Austria a anunţat că renunţă la opoziţia faţă de aderarea deplină a României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen, ultimul obstacol pentru cele două ţări est-europene după o aşteptare îndelungată. De asemenea, și Parlamentul Olandei a votat miercuri ca guvernul de la Haga să susțină aderarea deplină a celor două țări la Schengen.

Consiliul Justiție și Afaceri Interne a decis asupra accesului României și Bulgariei la Spațiul Schengen, după ce miniștrii afacerilor interne din Austria, Bulgaria, România și Ungaria s-au întrunit pe 21-22 noiembrie la Budapesta, sub auspiciile președinției maghiare a Consiliului Uniunii Europene, pentru a avansa negocierile pentru integrarea deplină a Bulgariei și a României la spațiul Schengen, singura țară care se mai opunea acestei decizii fiind Austria. Reprezentantul României la negocieri, ministrul de interne Cătălin Predoiu, artizan al ridicării MCV și al aderării la Schengen, a explicat după întâlnirea cu miniştrii de interne ai Ungariei, Austriei şi Bulgariei, precum şi cu comisarul european pentru afaceri interne de la acel moment, Ylva Johansson, că obiectivul a fost crearea condițiilor pentru o decizie pozitivă privind aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen la Consiliul JAI din luna decembrie.

Potrivit acordului prezentat în noiembrie în Ungaria, care prezidează până la finalul anului Consiliul Uniunii Europene, controale temporare vor fi efectuate “pentru o perioadă iniţială de şase luni, petru a reduce la minim schimbarea potenţială a rutelor migratorii care ar putea rezulta” din această extindere a spaţiului Schengen.

Ulterior, președintele Klaus Iohannis a anunțat pe 27 noiembrie că ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene, reuniți la nivelul Comitetului Reprezentanților Permanenți (COREPER), au agreat aderarea completă la Schengen și cu frontierele terestre, începând cu 1 ianuarie 2025, decizia formală urmând a fi luată la nivelul Consiliului JAI.

Austria, refractară în 2022, când şi-a folosit dreptul de veto pentru a bloca aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen, a acceptat în cele din urmă o aderare parţială a Bulgariei şi României în martie, limitată la aeroporturi şi la porturi maritime.

Astfel, România și Bulgaria au aderat, la 31 martie 2024, la spațiul Schengen, însă numai cu ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime, conform unei decizii a Consiliului UE, luată la finalul anului 2023. Atunci s-a stabilit și că integrarea deplină, prin ridicarea controalelor și la frontierele terestre, necesita o decizie ulterioară.