Ministrul liberal al energiei, Sebastian Burduja, a anunțat marți seară că a primit, la Ottawa, scrisoarea de interes privind finanţarea proiectului unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă de către Canada printr-o investiție de 3 miliarde de dolari canadieni.

”3 miliarde de dolari canadieni pentru unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă. Astăzi, la Ottawa, am primit din partea ministrului omolog canadian, Jonathan Wilkinson, scrisoarea de interes privind finanţarea proiectului unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă, în cadrul unui eveniment remarcabil. Colaborarea româno-canadiană pentru programul nuclear civil datează din anii ‘70, iar pasul de astăzi ne aduce mai aproape de visul finalizării celui mai important proiect energetic românesc”, a scris, marţi seară, pe Facebook, ministrul energiei.

Vizita lui Burduja în Canada și anunțul său vin după întrevederea de la începutul lunii dintre președintele Senatului, liderul PNL Nicolae Ciucă, și șefa Senatului Canadei, cu accent pe dezvoltarea reactoarelor 3 și 4.

Potrivit lui Burduja, cu susţinerea tuturor nivelurilor instituţionale ale statului român, există ”toate premisele de a fi martori în 2031-2032 la punerea în funcţiune a acestor noi capacitaţi”.

”Mai mult, avem şanse să repunem în funcţiune uzina de apă grea cu sprijin canadian, un proiect demarat de ministrul Virgil Popescu, şi de a produce izotopi medicali pentru tratamentul cancerului, pentru o piaţă în continuă creştere”, a mai scris ministrul.

Acesta a precizat că ”aceste proiecte nu se pot face de astăzi pe mâine”.

”Ele nu sunt pentru următoarele alegeri, sunt pentru următoarele generaţii. Voi face tot posibilul pentru a accelera programul nuclear civil românesc. Este soluţia pentru a avea pentru toţi românii energie sigură, curată, la un preţ corect”, a conchis ministrul energiei.

Dezvoltarea cooperării nucleare cu partenerii euro-atlantici reprezintă o prioritate pentru liberali, în contextul în care una dintre ultimele acțiuni ale guvernului condus de Nicolae Ciucă a fost semnarea acordului de sprijin pentru construcția unităților 3 și 4 de la Cernavodă.

Investițiile anunțate din partea Canadei survin după ce România a identificat interese similare și din partea Statelor Unite și Coreei de Sud. Amintim că la summitul COP27 din Egipt, președintele Klaus Iohannis și emisarul special pentru climă al președintelui SUA, John Kerry, au participat la ceremonia de semnare a scrisorilor de intenție prin care SUA vor acorda împrumuturi de 3 miliarde dolari pentru construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă.

De altfel, România şi SUA au parafat la 9 octombrie 2020, la Washington, un acord interguvernamental extins care permite cooperarea în ceea ce priveşte domenii de importanţă pentru România, cum ar fi proiectul Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearo-electrice de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1, precum şi cooperare pe diverse paliere în domeniul nuclear civil din România. Separat de acordul parafat, România a identificat interesul SUA şi pentru o componentă de finanţare de 7 miliarde de dolari pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic printr-un Memorandum de Înţelegere cu Exim US. Acordul menționat a fost semnat, în luna decembrie 2020, la București.

Prim-ministrul Marcel Ciolacu a avut luni o întrevedere cu o delegație a OMV Petrom condusă de Alfred Stern, CEO al grupului OMV, în cadrul căreia s-a discutat despre perspectivele proiectului de exploatare a gazelor din Marea Neagră, Neptun Deep, context în care șeful Guvernului a adus în discuție și blocajul aderării României la spațiul Schengen generat de veto-ul Austriei, informează Palatul Victoria într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Premierul Marcel Ciolacu a arătat că statul român susține cu toată determinarea acest proiect strategic în care OMV Petrom este asociată cu compania de stat Romgaz, proiect care va aduce țării noastre independența energetică.

“Este cel mai important proiect energetic, o investiție de circa 4 miliarde de euro, care ne va pune în situația de a deveni un actor energetic la nivel european, exploatând rezerve estimate la minimum 100 de miliarde de metri cubi de gaze – cât tot consumul României pe aproape 10 ani”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu.

Șeful Executivului și-a manifestat speranța că atitudinea premierului austriac, Karl Nehammer, de a continua să se opună complet nejustificat aderării României la Schengen, nu va afecta imaginea OMV Petrom în România, susținând că o asemenea situație ar fi de nedorit pentru ambele părți.

“Vom continua să sprijinim proiectul Neptun Deep și să mergem înainte pe baza actualei forme a legii offshore, așa cum România va continua să-și susțină argumentele privind aderarea la spațiul Schengen inclusiv în instanțele europene, dacă Austria nu își schimbă poziția”, a precizat premierul Ciolacu.

La discuţii, au mai participat președintele PNL, Nicolae-Ionel Ciucă, vicepremierul Marian Neacșu și președintele Agenției Naționale pentru Resurse Minerale, Alexandru Petrescu.

România se grăbește să construiască o nouă linie de înaltă tensiune pentru a transporta energie electrică de-a lungul țării și până în Ungaria, în contextul în care urmărește să dubleze producția din surse regenerabile și  să devină un furnizor regional de electricitate, a menționat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, într-un interviu pentru Bloomberg, citat de Agerpres.

Oficialul român și-a exprimat speranța că studiul de fezabilitate va fi finalizat în șase luni, în urma căruia va fi stabilită capacitatea de înaltă tensiune.

Capacitatea de producţie de energie regenerabilă a României este deja de aproximativ 11.0000 de megawaţi şi până în 2030 ar urma să crească cu alte 10.000 de megawaţi.

”Pentru noi acest cablu este prioritatea numărul unu. Această linie directă de înaltă tensiune este un instrument suplimentar pentru ca reţeaua energetică să poată absorbi toată energia regenerabilă, să asigure echilibrul sistemului şi de asemenea să putem exporta energie spre alte ţări din Europa Occidentală”, a spus Sebastian Burduja.

Conform estimărilor, costurile de construire a unei astfel de linii se ridică la peste trei miliarde de euro, mult pentru o țară care se confruntă cu o creștere a deficitului bugetar.

Astfel, România caută investitori cu expertiză și sprijin financiar pentru realizarea acestui proiect, care ar putea urma traseul gazoductului BRUA și ar putea să lege sud-estul României de Ungaria, a explicat Burduja.

Ministrul Energiei a adăugat că operatorul local de transport Transelectrica va fi parte din posibilul consorțiu care va gestiona proiectul.