Premierul Nicolae Ciucă a afirmat marți, într-un interviu acordat pentru The New York Times, că Occidentul “trebuie să fie pregătit pentru neprevăzut” în condițiile războiului pe care Rusia l-a declanșat în Ucraina, subliniind că este imposibil de prezis cât va mai dura acest conflict pe continentul european la care nimeni nu s-a așteptat.
“Nu ne-am gândit niciodată că va fi nevoie să ne întoarcem la Războiul Rece și să luăm din nou în considerare iodul de potasiu”, a declarat Ciucă, un general în retragere, prin intermediul unui translator la Palatul Victoria, sediul guvernului din București.
“Nu ne-am așteptat niciodată la un astfel de război în secolul al XXI-lea”, a completat el.
NYT amintește că Nicolae Ciucă a petrecut o viață pe câmpul de luptă înainte de a fi votat ca prim-ministru al României în urmă cu patru luni.
Cu toate acestea, nici măcar el nu și-a imaginat nevoia de a cheltui milioane de dolari pentru producția de urgență de pastile de iod care să ajute la blocarea otrăvirii cu radiații în cazul unei explozii nucleare sau de a crește cheltuielile militare cu 25% într-un singur an.
“Este responsabilitatea noastră să luăm măsuri pentru a ne proteja“, a declarat prim-ministrul român.
Nimeni nu știe cât va continua războiul din Ucraina, “dar trebuie să reevaluăm și să ne adaptăm la ceea ce s-ar putea întâmpla în viitor”, a adăugat el.
“Trebuie să fim pregătiți pentru neprevăzut”, a conchis Ciucă.
Săptămâna trecută, în ajunul summitului extraordinar al NATO de la Bruxelles unde l-a însoțit pe președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă a declarat, într-un interviu pentru revista TIME, că oprirea agresiunii ilegale a Rusiei împotriva Ucrainei reprezintă cel mai mare test de la sfârșitul Războiului Rece.
Liderii celor 30 de națiuni aliate în cadrul NATO, reuniți într-un moment critic pentru securitatea euro-atlantică, au decis la summitul extraordinar de la Bruxelles să consolideze postura NATO de descurajare și apărare pe termen lung, să acorde un sprijin suplimentar Ucrainei și să impună noi costuri Rusiei pentru că a readus războiul pe continentul european și “a spulberat pacea” în Europa. Reafirmând angajamentul de “fier” pentru articolul 5 din Tratatul NATO, Joe Biden, Klaus Iohannis, Emmanuel Macron și ceilalți lideri aliați au decis înființarea a patru grupuri de luptă multinaționale suplimentare în Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia.
“Ca răspuns la acțiunile Rusiei, am activat planurile de apărare ale NATO, am desfășurat elemente ale Forței de reacție a NATO și am plasat 40.000 de soldați pe flancul nostru estic, împreună cu mijloace aeriene și navale semnificative, sub comanda directă a NATO, sprijinite de desfășurările naționale ale aliaților. De asemenea, înființăm patru grupuri de luptă multinaționale suplimentare în Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia. Luăm toate măsurile și deciziile pentru a asigura securitatea și apărarea tuturor aliaților în toate domeniile și cu o abordare la 360 de grade. Măsurile noastre rămân preventive, proporționale și fără escaladare. Vom accelera acum transformarea NATO pentru o realitate strategică mai periculoasă, inclusiv prin adoptarea următorului Concept strategic la Madrid. Având în vedere cea mai gravă amenințare la adresa securității euro-atlantice din ultimele decenii, vom consolida, de asemenea, în mod semnificativ postura noastră de descurajare și apărare pe termen lung și vom continua să dezvoltăm întreaga gamă de forțe și capacități pregătite necesare pentru a menține o descurajare și o apărare credibile. Aceste măsuri vor fi sprijinite de exerciții consolidate, cu un accent sporit pe apărarea colectivă și pe interoperabilitate”, au transmis Biden, Macron, Iohannis, Scholz, Johnson, Erdogan, Duda și ceilalți lideri euro-atlantici într-o declarație în 14 puncte.
