POLITICĂ
Nicolae Ciucă: La granița unui conflict, nu putem sta nepăsători. România are cele mai puternice garanții de securitate și am luat toate măsurile pentru ca împreună cu aliații să facem față oricărei provocări
Published
12 months agoon
Președintele PNL Nicolae Ciucă a declarat, vineri, că la granița unui conflict nu putem să stăm nepăsători și în acest context trebuie să luăm toate măsurile, poziția liderului liberal venind în contextul în care șeful Statului Major al Apărării a declarat într-un interviu pentru Europa Liberă că Armata României nu are legea necesară pentru a pregăti populația să facă față în cazul extinderii războiului din Ucraina, iar premierul Marcel Ciolacu a precizat că nu există riscul ca România să fie angajată într-un război.
Ciucă, fost șef al Statului Major al Apărării în perioada 2015-2020, a subliniat că ceea ce crede că a vrut să transmită șeful Armatei a fost nevoia de actualizare a legii pentru pregătirea teritoriului pentru astfel de situații.
“E nevoie să avem măsuri legale, concrete pentru tot ceea ce înseamnă pregătirea teritoriului și populației pentru apărare. România nu a beneficiat niciodată de garanții de securitate mai puternice, mai consolidate decât avem azi. Dar dincolo de aceste garanții e nevoia fiecărei țări în parte pentru a-și actualiza și a-și ridica toate problemele și a analiza toate ipotezele pentru a fi pregătiți pentru orice situație. Aici e vorba de mesajul profesional. Cred că generalul Vlad a transmis un mesaj care vizează nevoia de legiferare, de reglementări, astfel încât să avem un mecanism care să permită consolidarea capacităților de apărare. În ceea ce privește riscurile, suntem o țară la granița unui conflict, nu putem să stăm nepăsători și în acest context trebuie să luăm toate măsurile și vă asigur că au fost luate toate măsurile (…) pentru ca împreună cu aliații să facem față oricărei provocări”, a declarat Nicolae Ciucă, citat de Digi24.
Și Președintele Klaus Iohannis a dat asigurări joi că România este protejată de “cea mai puternică alianță militară de când se fac alianțe pe Pământ”.
“Toate aceste chestiuni în NATO sunt discutate permanent și atucni când avem întâlniri la nivel înalt luăm decizii care au impact pe o perioadă mai lungă. Aceste lucruri se analizează și decizia se ia de noi toți împreună. NATO s-a dovedit a fi o organizație solidă, foarte puternică, cea mai puternică alianță militară de când se fac alianțe pe Pământ. Iar România nu a fost niciodată atât de bine protejată cum este acum ca partea a NATO”, a declarat președintele Klaus Iohannis, într-un răspuns la întrebarea din partea CaleaEuropeană.ro.
“În urmă cu o săptămână, cu prilejul unui discurs în fața Corpului Diplomatic străin acreditat la București, ați afirmat că, la 20 de ani de la aderarea la NATO, ambițiile și așteptările României sunt mari, dar și că țara noastră beneficiază de cel mai înalt grad de apărare și protecție de până acum. Din acest punct de vedere, cum evaluează România pozițiile aliate și occidentale privind scenariul unui conflict cu Rusia, transformarea NATO pentru capacitate de luptă și economie de război, dar și privind perspectiva unei reveniri a lui Donald Trump la Casa Albă?” a fost întrebarea din partea CaleaEuropeană.ro pentru șeful statului.
Întrebarea a vizat și posibila alegere a lui Donald Trump pentru al doilea mandat și despre cum ar afecta asta Alianța. “Despre alegeri în state aliate partenere, nu e cazul să mă exprim eu. Fiecare națiune își alege liderii”, a declarat scurt președintele.
Această poziționare vine într-o perioadă în care mai mulți oficiali europeni și aliați au venit cu avertismente care alimentează scenariile cu privire la riscul unui conflict armat ca urmare a invaziei militare a Rusiei în Ucraina.
Înainte ca președintele Comitetului Militar al NATO, amiralul olandez Rob Bauer, să solicite o “transformare” a Alianței Nord-Atlantice “în ceea ce privește capacitatea de luptă”, guvernul Germaniei a confirmat că pregătește scenarii privind amenințarea rusă, inclusiv cel al “Apărării Alianței 2025” în cazul în care Putin ar ataca NATO.
NATO desfășoară în prezent cele mai mari exerciții militare de la sfârșitul Războiului Rece, în cadrul manevrelor Steadfast Defender 2024, la care participă aproximativ 90.000 de militari, numai 20.000 fiind din Marea Britanie, țara care asigură conducerea Forței de Reacție Rapidă a Alianței. Aceste exerciții pun în aplicare, în premieră, noile planuri de apărare regională decise de aliații NATO la summitul de la Vilnius din vara anului trecut. Cele trei planuri de ultimă generație, concepute pentru a contracara cele două amenințări principale ale Alianței – Rusia și terorismul, prevăd 300.000 de soldați la nivel de pregătire ridicat, inclusiv o putere de luptă aeriană și navală substanțială. Unul dintre cele trei planuri, cel sudic, vizează regiunii Mării Mediterane și regiunii Mării Negre, aceasta din urmă fiind reconfirmată ca regiune de importanță strategică pentru NATO.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.
You may like
Secretarul general al NATO Mark Rutte se întâlnește săptămâna viitoare la sediul Alianței cu noul ministru de externe al României Emil Hurezeanu
Dan Motreanu, membru în Comisia pentru Mediu a PE, solicită Comisiei Europene să asigure o finanțare adecvată pentru combaterea deșertificării
Ziua Unirii Principatelor Române. Ministrul Cătălin Predoiu: Drumul occidental al României a adus țării noastre cele mai puternice garanții de securitate externă, prin apartenența la UE și NATO
Ucraina salută ”mesajele puternice ale președintelui Trump” privind impunerea de sancțiuni și taxe vamale împotriva Rusiei: O șansă în plus de a obține o nouă dinamică în eforturile diplomatice de încheiere a războiului
Președinta PE susține reducerea birocrației UE pentru a încuraja investitorii: Europa înseamnă afaceri
Ziua Unirii Principatelor Române. Klaus Iohannis face apel la “apărarea permanentă a democrației și libertății” pentru “a nu cădea pradă populismului și extremismului”
POLITICĂ
SONDAJ INSCOP: 69,1% dintre români ar vota un naționalist ca președinte. 61,6% și-ar schimba opțiunea dacă respectivul candidat ar propune ieșirea din UE și 81% ar face la fel dacă ar propune apropierea de Rusia
Published
4 days agoon
January 21, 2025Un sondaj realizat de INSCOP Research la comanda Funky Citizens în perioada ulterioară anulării alegerilor prezidențiale din 2024 arată că 69,1% dintre cetățenii români ar vota un candidat naționalist la viitorul scrutin prezidențial, însă 61,6% dintre aceștia și-ar schimba opțiunea de vot dacă respectivul candidat ar propune ieșirea din Uniunea Europeană, iar 81% ar face același lucru dacă acest candidat ar propune o apropiere a României de Rusia.
Sondajul a fost realizat în perioada 16-23 decembrie 2024, prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1000 de persoane. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3.1 %, la un grad de încredere de 95%.
Intenția de vot ipotetic pentru un partid naționalist
69.1% dintre români ar vota un partid sau un candidat naționalist pentru funcția de președinte, care promovează valorile religioase și susține familia tradițională (față de 65.7% în ianuarie 2022). 27.3% declară că nu ar vota un astfel de partid/candidat (față de 32.8% în ianuarie 2022). Nu știu sau nu răspund 3.6% din total eșantion.
Intenția de vot ipotetic pentru un partid naționalist care ar propune ieșirea României din UE
Dintre cei dispuși să voteze un partid sau un candidat naționalist pentru funcția de președinte (69.1% din total eșantion în decembrie 2024), 33.1% și-ar menține opțiunea dacă un astfel de partid/candidat ar propune măsuri și politici care ar putea determina ieșirea României din Uniunea Europeană (ceea ce reprezintă aproximativ 23% din totalul participanților la sondaj). 61.6% și-ar schimba opțiunea. 5.3% nu știu sau nu răspund.
Spre comparație, în ianuarie 2022, din cei dispuși să voteze un partid naționalist (65.7% din total eșantion), 39.7% declarau că și-ar fi menținut opțiunea (ceea ce reprezenta aproximativ 26% din totalul participanților la sondaj), în timp ce 55.1% susțineau contrariul.
Intenția de vot ipotetic pentru un partid naționalist care ar propune o apropiere a României de Rusia
Dintre cei dispuși să voteze un partid sau un candidat naționalist pentru funcția de președinte (69.1% din total eșantion în decembrie 2024), 16% și-ar menține opțiunea dacă un astfel de partid/candidat ar propune o apropiere față de Rusia (ceea ce reprezintă aproximativ 11% din totalul participanților la sondaj) și 81% și-ar schimba-o. 3% nu știu sau nu răspund.
Spre comparație, în ianuarie 2022, din cei dispuși să voteze un partid naționalist (65.7% din total eșantion), 26% declarau că și-ar fi menținut opțiunea (ceea ce reprezenta aproximativ 17% din totalul participanților la sondaj), în timp ce 68.4% susțineau contrariul.
POLITICĂ
Guvernul a depus jurământul. Klaus Iohannis: Oamenii așteaptă să mențineți ferm traiectoria pro-europeană și euro-atlantică din ultimii 35 de ani. Vă rog să acţionaţi aşa
Published
1 month agoon
December 23, 2024Oamenii aşteaptă un Guvern care menţine ferm traiectoria pro-europeană a României, a declarat, luni, preşedintele Klaus Iohannis, în cadrul ceremoniei de depunere a jurământului de către membrii noului Executiv condus de Marcel Ciolacu, desfăşurată la Palatul Cotroceni.
“Felicitări pentru noul Guvern. Intraţi într-o perioadă dificilă în noile responsabilităţi. Vă doresc să reuşiţi în tot ce vă propuneţi”, le-a transmis Klaus Iohannis noilor membri ai Executivului.
Şeful statului a adăugat că românii aşteaptă soluţii şi stabilitate şi le-a urat membrilor noului Cabinet “multă energie”.
“Vă rog să reuşiţi pentru România şi pentru români. Oamenii aşteaptă soluţii, oamenii aşteaptă stabilitate şi oamenii aşteaptă un Guvern care menţine ferm traiectoria României, cea stabilită de fiecare dată când s-a pus problema în ultimii 35 de ani, direcţia pro-europeană”, a spus Klaus Iohannis.
El a reiterat că situaţia actuală este unică în istoria ţării noastre, când au fost anulate alegerile.
“Trebuie să înţelegem că pentru mulţi români există preocupări majore. Toată lumea cu care am vorbit şi despre care am aflat doreşte stabilitate şi doreşte cu orice preţ să păstrăm parcursul euroatlantic al României. În acest sens, vă rog să acţionaţi aşa”, a completat preşedintele.
Klaus Iohannis a menţionat două dintre provocările majore pentru noul Executiv – construcţia bugetului pentru 2025, “o sarcină complicată”, şi stabilirea calendarului electoral pentru alegerea preşedintelui României.
“Vă doresc mult succes, multă energie, multă răbdare şi multe realizări pentru România şi pentru români. La mulţi ani!”, a încheiat preşedintele Iohannis.
Miniştrii Cabinetului Ciolacu au depus, luni seara, jurământul de credinţă în faţa preşedintelui Klaus Iohannis, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Palatul Cotroceni.
La ceremonie au fost prezenţi preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Ilie Bolojan şi Ciprian Şerban.
Noul Guvern a primit luni votul de învestitură în plenul reunit al Parlamentului.
POLITICĂ
Guvernul “Ciolacu 2” a primit la limită votul de încredere al Parlamentului României. Cabinetul coaliției PSD-PNL-UDMR va depune jurământul la Cotroceni
Published
1 month agoon
December 23, 2024Senatorii şi deputaţii au acordat, luni, în şedinţă comună în plenul Parlamentului României, votul de încredere Guvernului condus de Marcel Ciolacu.
S-au înregistrat 240 de voturi “pentru” şi 143 de voturi “împotrivă”, a anunţat deputatul PSD Daniel Suciu, care a prezentat procesul verbal referitor la rezultatul votului. Majoritatea de 50%+1 era reprezentată de 234 de voturi.
Au fost prezenţi 450 de parlamentari, 383 fiind voturile exprimate.
PSD, PNL, UDMR și grupul minorităților naționale au ajuns luni dimineață la un acord de coaliție pentru formarea viitorului guvern și privind componența cabinetului guvernamental, convenind, de asemenea, să aibă un candidat comun la președinție în persoana lui Crin Antonescu, această decizie urmând a fi votată în forurile de conducere ale fiecărui partid, au anunțat liderii coaliției, Marcel Ciolacu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Kelemen Hunor (UDMR) și Varujan Pambuccian (minorități), într-o declarație de presă susținută la Parlament.
De asemenea, președinte al Senatului a fost ales Ilie Bolojan, actualul lider al PNL, iar Ciprian Șerban, din partea PSD, a fost ales președinte al Camerei Deputaților. Evenimentele au fost formate de o nouă serie de consultări cu președintele Klaus Iohannis, care l-a desemnat pe Marcel Ciolacu pentru un nou mandat de prim-ministru. Duminică, președintele a avut consultările cu partidele parlamentare, în urma cărora a anunțat că după finalizarea negocierilor în coaliția pro-europeană și votarea președinților Parlamentului va fi în poziția de a desemna un prim-ministru.
Noul Guvern are 16 ministere din care 8 vor fi la PSD, 6 la PNL și 2 la UDMR, conform negocierilor finalizate între cele trei partide care vor forma coaliția de guvernare.
Astfel, ministerele pe care le vor conduce reprezentanții PSD sunt următoarele: Ministerul Apărării – Angel Tîlvăr, Ministerul Economiei şi Digitalizării – Bogdan Ivan, Ministerul Transporturilor – Sorin Grindeanu, Ministerul Sănătăţii – Alexandru Rafila, Ministerul Agriculturii – Florin Barbu, Ministerul Culturii – Natalia Intotero, Ministerul Muncii – Simona Bucura Oprescu, Ministerul Justiţiei – Radu Marinescu. Marian Neacșu va ocupa funcția de vicepremier fără portofoliu.
În ceea ce privește PNL, liberalii vor conduce următoarele ministere: Ministerul de Interne – Cătălin Predoiu (și vicepremier), Ministerul Educaţiei – Daniel David, Ministerul de Externe – Emil Hurezeanu, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene – Marcel Boloş, Ministerul Mediului – Mircea Fechet, Ministerul Energiei – Sebastian Burduja.
Ministerele UDMR vor fi: Ministerul Finanţelor – Tanczos Barna (și vicepremier), Ministerul Dezvoltării – Cseke Attila.
Context
Președintele Klaus Iohannis a făcut săptămâna trecută, de la Bruxelles, un apel la partidele politice și la liderii acestora să lase “certurile mărunte” și să se așeze la masa negocierilor, pentru a vota un nou guvern, subliniind că toată lumea așteaptă adoptarea bugetului pentru anul 2025 și organizarea alegerilor prezidențiale în prima parte a anului viitor.
În urma alegerilor parlamentare, formațiunile pro-europene PSD, PNL, USR, UDMR și Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale, reprezentând 65% din mandatele din legislativ, au adoptat, la Palatul Victoria, un comunicat comun prin care au anunțat angajamentul ferm pentru formarea unei majorități pro-europene în Parlamentul României, a unui guvern pro-european și susținerea unui posibil candidat comun pro-european la alegerile prezidențiale.
Cu toate acestea, Uniunea Salvați România s-a retras de la negocieri, criticând faptul că o listă de opt măsuri concrete nu a fost luată în calcul de celelalte formațiuni, în vreme ce PSD, PNL și UDMR au considerat că acestea sunt inacceptabile. Printre măsuri se numărau demisia președintelui Klaus Iohannis, adoptarea bugetului, demiterea șefului AEP și a șefilor serviciilor de informații.
Între timp, premierul Marcel Ciolacu a anunțat că PSD va merge în opoziție și va vota un guvern minoritar dreapta. Acest lucru nu a fost de acceptat de către UDMR, iar USR a evocat posibilitatea organizării de alegeri anticipate, în timp ce PNL s-a declarat pregătit să își asume responsabilitatea guvernării. În cele din urmă, PSD, PNL, UDMR și minoritățile s-au reașezat la masa negocierilor.
România traversează o situație fără precedent în istoria sa post-decembristă. Curtea Constituțională a României a anulat pe 6 decembrie, printr-o decizie în unanimitate a celor nouă judecători constituționali, întregul proces electoral privind alegerea președintelui României. Decizia de anulare a alegerilor prezidențiale, una nemaiîntâlnită în țara noastră, a venit ca urmare a declasificării informațiilor furnizate de serviciile de informații, care au relevat dovezi privind interferența Rusiei în procesul electoral.
În expunerea de motive a deciziei de anulare a scrutinului prezidențial, CCR a invocat și articolul 83 aliniatul 2 din Constituția României, prin care actualul președinte Klaus Iohannis să își exercite mandatul până când noul președinte ales va depune jurământul. Mandatul președintelui Iohannis ar fi trebuit să se încheie pe data de 21 decembrie.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”
Ziua Internațională a Educației: Intergrupul PE privind educația a propus crearea unui Cadru de Investiții al UE destinat educației și competențelor finanțat prioritar în viitorul buget european pe termen lung
Secretarul general al NATO Mark Rutte se întâlnește săptămâna viitoare la sediul Alianței cu noul ministru de externe al României Emil Hurezeanu
Eurostat: În 2022, România se afla în top trei la nivel UE în ceea ce privește ponderea medicilor stomatologi în raport cu populația
Bulgaria amână aderarea la zona euro pentru 2026, invocând criteriul stabilității prețurilor
Iulian Chifu: Lumea lui Trump – deconstrucție și reconstrucție pe baza oligarhiei conservatoare globalizante
Parlamentul European organizează o sesiune plenară specială pentru a comemora Victimele Holocaustului
Cooperarea între universitățile europene are potențialul de a transforma învățământul superior, este concluzia unui raport prezentat de vicepreședinta CE Roxana Mînzatu
Calea Europeană lansează rubrica “România suverană în NATO și UE”
Vicepreședintele PE Victor Negrescu, mesaj de Ziua Unirii Principatelor: Doar în cadrul UE putem construi o națiune puternică și unită. Solidaritatea europeană, fondurile disponibile sunt esențiale pentru dezvoltarea noastră
Franța cere amânarea regulilor UE pentru companii privind raportarea impactului de mediu și verificarea lanțurilor de aprovizionare
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Donald Trump se angajează la Davos să reducă prețul petrolului pentru “a încheia imediat războiul Rusia-Ucraina”
Donald Tusk le reamintește europenilor că au descoperit America și îl parafrazează pe Kennedy: Întrebați-vă ce poate face Europa pentru securitatea ei, nu SUA. Pentru a evita repetarea istoriei, trebuie să fim înarmați
INTERVIU | La 62 de ani de la Tratatul de la Élysée, ambasadorii Franței și Germaniei asigură că motorul franco-german pentru Europa nu va eșua și au încredere că România va rămâne un partener și aliat valoros în NATO și UE
Noul șef al diplomației SUA, Marco Rubio, promite “o politică externă a interesului național” și a păcii prin forță. Primele întâlniri, în format “Quad”, cu omologii din Australia, India și Japonia, pentru securitatea indo-pacifică
Vicepreședintele Chinei subliniază la Forumul Economic de la Davos că ”protecționismul nu duce nicăieri”: Multilateralismul este ”calea corectă pentru menținerea păcii mondiale”
Donald Trump proclamă debutul “epocii de aur” în discursul inaugural: Declinul Americii a luat sfârșit. Am fost salvat de Dumnezeu pentru a face America măreață din nou
Donald Trump a depus jurământul solemn și a devenit oficial cel de-al 47-lea președinte al Statelor Unite ale Americii
Românii își aleg președintele pe 4 mai. Campania electorală începe pe 18 februarie
În discursul de adio înainte de a-i preda ștafeta puterii lui Trump, Joe Biden avertizează că SUA ar putea cădea în “mâinile unei oligarhii” care amenință democrația prin “abuz de putere”: “Este rândul vostru să stați de pază”
Ciolacu: Bugetul pentru 2025, construit pe o abordare prudentă care să permită închiderea anului cu un deficit de 7%
Trending
- ROMÂNIA1 week ago
Românii își aleg președintele pe 4 mai. Campania electorală începe pe 18 februarie
- SUA1 week ago
În discursul de adio înainte de a-i preda ștafeta puterii lui Trump, Joe Biden avertizează că SUA ar putea cădea în “mâinile unei oligarhii” care amenință democrația prin “abuz de putere”: “Este rândul vostru să stați de pază”
- ROMÂNIA1 week ago
Ciolacu: Bugetul pentru 2025, construit pe o abordare prudentă care să permită închiderea anului cu un deficit de 7%
- NATO1 week ago
Delegația României la NATO, vizitată de secretarul general Mark Rutte: Datorită NATO, România este astăzi stabilă, sigură și mai prosperă
- U.E.4 days ago
SONDAJ INSCOP: Aproape 9 din 10 români se opun ieșirii din NATO și UE și susțin direcția Occident a României. 45% consideră că Rusia susține propaganda în România