Ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, a declarat, la Craiova, că România, în calitate de membru al NATO și al Uniunii Europene, beneficiază de cele mai solide garanții de securitate din întreaga sa istorie, precum și de oportunități fără precedent pentru consolidarea capacităților sale de apărare.

Tîlvăr a menționat că, în 2024, execuția bugetară a fost de aproape 100%, iar anul acesta bugetul pentru apărare se ridică la 2,24% din PIB, din care circa 30 de procente vor fi destinate achiziționării de echipamente majore de ultimă generație și activităților de cercetare, scrie Agerpres.

„Din păcate, regiunea Mării Negre, până nu demult un spațiu al comerțului liber și al cooperării, a devenit un teatru de război, în care agresivitatea Federației Ruse se manifestă prin acțiuni pe care le credeam rămase doar în cărțile de istorie. România, ca membru al NATO și al Uniunii Europene, beneficiază de cele mai solide garanții de securitate din întreaga sa istorie și de oportunități de consolidare a capacităților de apărare fără precedent, atât prin eforturi proprii, cât și în cadrul unor proiecte de cooperare europene”, a spus ministrul. 

Acesta a evidențiat că decizia, luată în urmă cu aproape un deceniu, de a crește alocările bugetare pentru apărare la cel puțin 2% din PIB își demonstrează astăzi „valabilitatea și înțelepciunea”, întrucât a permis realizarea de investiții în modernizarea forțelor armate și a infrastructurii strategice, „de mare importanță în ecuația securității regionale”.

Angel Tîlvăr a mai adăugat că o armată modernă, puternică și eficientă în îndeplinirea misiunilor sale nu poate funcționa fără oameni motivați.

„Dar cel mai important, investim în resursa umană și ne străduim să găsim cele mai bune soluții pentru rezolvarea problemelor cu care vă confruntați dumneavoastră și camarazii dumneavoastră din Armata României. Știm că o armată modernă, puternică și eficientă în îndeplinirea misiunilor sale nu poate funcționa fără oameni motivați, foarte bine instruiți și mai ales respectați pentru eforturile pe care le fac. Traversăm o perioadă solicitantă, motiv pentru care ne bazăm pe fiecare militar, indiferent de grad și funcție. Am convingerea că pregătirea dumneavoastră la standardele cele mai ridicate și experiența noastră în domeniul în care ne desfășurăm activitatea ne vor ajuta să răspundem din plin la provocările care ne așteaptă”, a mai spus el.

În perioada 27 aprilie – 3 mai se desfășoară Săptămâna Europeană a Imunizării, prilej cu care Comisia Europeană reamintește instrumentele de care dispună să vină în ajutorul statelor membre pentru a crește rata de vaccinare în rândul populației. 

„Vaccinarea este unul dintre cele mai eficiente instrumente de sănătate publică de care dispunem. Ea a revoluționat sănătatea publică și se estimează că a salvat peste 154 de milioane de vieți doar în ultimii 50 de ani, inclusiv cele aproximativ 1,4 milioane de vieți din regiunea europeană a OMS care au fost salvate datorită vaccinării COVID-19”, a transmis Marianne Takki, șefa interimară a unității pentru prevenirea bolilor și promovarea sănătății din cadrul Comisiei Europene. 

Executivul Europeană semnalează ca rata de vaccinare pentru boli precum rujeola, poliomelita și variola continuă să scadă: „Numărul cazurilor de rujeolă raportate în Europa, de exemplu, s-a dublat din 2023 până în 2024.”

Ce face Comisia Europeană pentru îmbunătății imunizarea în rândul statelor UE?

Executivul European colaborează cu statele membre pentru a îmbunătăți rata de vaccinare, pentru a promova programe de vaccinare durabile și pentru a asigura aprovizionarea cu vaccinuri, astfel încât toți cei care doresc să fie vaccinați să poată fi vaccinați.

• Informațiile bazate pe dovezi privind vaccinarea, ușor accesibile prin intermediul Portalului European de Informații privind Vaccinarea.  În baza acestora, statele membre își pot construi propriile campanii de vaccinare prin intermediul setului de instrumente #UnitedinProtection.
• Comisia Europeană reduce barierele structurale în calea vaccinării prin acțiuni finanțate în cadrul programului EU4Health. Proiectul „Depășirea obstacolelor în calea vaccinării”, care identifică și pilotează cele mai bune practici, este un prim exemplu în acest sens.
• Profesioniștii din domeniul sănătății și asociațiile de studenți pot colabora în cadrul Coaliției UE pentru vaccinare, care, printre altele, sprijină acțiunile legate de comunicarea privind vaccinarea.
• Planul european de luptă împotriva cancerului promovează, de asemenea, vaccinarea împotriva HPV, care provoacă cancer de col uterin și alte tipuri de cancer, și a virusului hepatitei B, care poate duce la cancer hepatic.

Reamintim că în 2024, miniștrii sănătății din UE au adoptat o recomandare a Consiliului privind cancerele care pot fi prevenite prin vaccinare, la propunerea Comisiei.

Albania și Muntenegru au devenit marți membri asociați ai Inițiativei celor Trei Mări, în timp ce Spania și Turcia au fost aprobate în calitate de parteneri strategici ai Inițiativei, a anunțat marți președintele interimar Ilie Bolojan la finalul summitului de la Varșovia al I3M.

“În întâlnirea de astăzi au mai fost acceptate ca membri asociați două țări balcanice -Muntenegru și Albania – și, de asemenea, pe lângă partenerii strategici consacrați – Statele Unite, Japonia, Germania și Uniunea Europeană – au mai fost aprobate două țări importante, Turcia și Spania“, a declarat Bolojan.

Luni și marți s-a desfășurat la Varșovia cel de-al 10-lea Summit al celor Trei Mări. Reuniunea jubiliară a fost găzduită de președintele Republicii Polone, Andrzej Duda, aflat la final de mandat. 

Creată în 2015 la inițiativa Poloniei și a Croației, Inițiativa celor Trei Mări reunește acum 13 țări membre ale UE cuprinse între mările Adriatică, Baltică și Neagră, două state participante asociate (Ucraina și Republica Moldova) și are trei parteneri strategici ai I3M (Statele Unite, Comisia Europeană și Germania).

Precedentul summit din Polonia a avut loc în 2017, iar atunci SUA au fost reprezentate de președintele Donald Trump, aflat în prima jumătate de an a primului său mandat.

Polonia este a doua dintre țările participante la I3M care organizează pentru a doua oară un Summit al Inițiativei. În ultimii zece ani, România a găzduit de două ori summitul Inițiativei celor Trei Mări prin președintele Klaus Iohannis. 

La primul summit găzduit de România, 17-18 septembrie 2018, au fost adoptate decizii esențiale pentru viitorul Inițiativei, precum lista de proiecte prioritare majore de interconectare în domeniile transportului, energiei şi digital; organizarea primului Forum de Afaceri al Inițiativei celor Trei Mări (cu peste 600 oficiali şi reprezentanți ai mediului de afaceri din statele participante la Inițiativă şi din alte state membre UE, din SUA, Balcanii de Vest și Parteneriatul Estic, precum şi reprezentanți ai UE şi ai instituțiilor financiare europene şi internaționale); lansarea rețelei Camerelor de Comerț a I3M (prin semnarea Declarației comune de înființare a acestei rețele de către 7 Camere de Comerț din cele 12 state participante); inițierea procedurii de lansare a Fondului de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări (prin semnarea Scrisorii de Intenție privind Fondul de Investiții al I3M de către 6 instituții de profil din cele 12 state participante). De asemenea, pentru prima dată în istoria Inițiativei, la summitul din 2018 au participat, alături de SUA, Germania și Comisia Europeană, în calitate de parteneri ai formatului.

La cel de-al doilea summit găzduit de România, 5-6 septembrie 2023, Grecia a devenit cel de-al 13-lea stat participant la Iniţiativă, iar Ucraina şi Republica Moldova au obţinut calitatea de state asociate. Un alt rezultat important al Summitului de la Bucureşti a fost actualizarea listei proiectelor prioritare strategice, prima astfel de listă fiind lansată cu prilejul Summitului precedent de la Bucureşti, din 2018. În total, țările participante la Inițiativa celor Trei Mări sunt ancorate în 143 de proiecte prioritare. De asemenea, a fost adoptată o Declaraţie Comună care a constituit un reper important pentru viitorul şi dezvoltarea Iniţiativei, mai ales în ceea ce priveşte interconectările transfrontaliere în domeniul infrastructurii de transport, al energiei şi al digitalizării, dar şi privind consolidarea şi diversificarea instrumentelor financiare ale Iniţiativei. 

Iniţiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă şi informală, la nivel prezidenţial, care a reunit la început 12 state membre ale Uniunii Europene (acum 13 prin cooptarea Greciei) aflate între Marea Baltică, Adriatică şi Marea Neagră – Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia.