ROMÂNIA
Nicolae Ciucă: Pentru anul 2023 am alocat cercetării un buget mai mare cu 70% faţă de anul trecut. În 2024, cercetarea va avea un buget de 1% din PIB
Published
2 months agoon

Domeniul cercetării și inovării va avea în 2023 un buget mai mare cu 70% față de anul precedent, urmând ca în 2024 să fie alocat 1% din produsul intern brut, a anunțat premierul Nicolae Ciucă, marți, la Gala Cercetării Românești.
„Sunt onorat să deschid în această seară prima ediţie a Galei Cercetării Româneşti, moment de referinţă prin care celebrăm performanţa cercetătorilor români. Felicitări domnului ministru Burduja şi personalului Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării pentru iniţiativă. Îmi doresc ca acest eveniment să devină o tradiţie prin care să recunoaştem meritele celor care construiesc România Viitorului. Aşa au făcut Emil Palade, Henri Coandă, Ana Aslan, Victor Babeş, Ştefania Mărăcineanu, Petrache Poenaru, Traian Vuia, Horia Hulubei si mulţi alţii, aşa trebuie să facem şi noi. Să construim viitorul acestei ţări cu ajutorul cercetării ştiinţifice şi a inovării. Dumneavoastră sunteţi cei care continuaţi munca lor şi adăugaţi noi dimensiuni procesului de consolidare a naţiunii române şi a statului român, a afirmării destinului nostru european, împingând mai departe frontiera ştiinţei şi contribuind la creşterea prestigiului României în lume”, a afirmat Nicolae Ciucă, marţi, la prima ediţie a Galei Cercetării Româneşti 2023 de la Ateneul Român.
„Rolul cercetării ştiinţifice este fundamental în existenţa oricărei societăţi moderne. Avem nevoie de cercetare”, a mai spus premierul.
„Tehnologiile avansate necesită o înţelegere profundă şi subtilă, atât în ceea ce priveşte dimensiunea materială, cât şi în ceea ce priveşte dimensiunea umană a existenţei. Cercetarea şi inovarea sunt elementele principale în jurul cărora trebuie construită România de mâine, iar Guvernul pe care îl conduc tratează acest domeniu cu maximă seriozitate. Suntem martorii celei de-a patra revoluţii industriale, iar investiţia în cercetare şi inovare este cheia pentru a fi competitivi în economia globală. De aceea, pentru anul 2023 am alocat cercetării un buget mai mare cu 70% faţă de anul trecut. Aşa cum ne-am asumat în programului de guvernare, în anul 2024 cercetarea va avea un buget de 1% din produsul intern brut. Până în 2027, cercetarea va beneficia de investiţii în valoare de 60 de miliarde de lei, conform planului naţional aprobat în septembrie anul trecut de Guvernul României. Aceste investiţii se vor întoarce înapoi prin creştere economică, crearea de noi locuri de muncă şi îmbunătăţirea nivelului de trai al tuturor românilor”, a mai explicat Ciucă.
Acesta a vorbit şi despre faptul că un rol important în PNRR îl are componenta de cercetare-dezvoltare.
„Componenta de cercetate-dezvoltare şi inovare are un loc important şi în Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Din cele 260 de milioane de euro alocaţi investiţiilor în acest sector, 183 de milioane sunt destinate atragerii în România a celor mai buni cercetători, români şi străini, care să desfăşoare în ţara noastră activităţi de cercetare-dezvoltare şi inovare. Au fost deja depuse 295 de cereri de finanţare de către universităţi şi institute de cercetare, aplicaţiile lor aflându-se acum în procedură de evaluare. Vor fi selectaţi 120 de beneficiari, care vor primi finanţări de până la 1,4 milioane de euro. Ne dorim să facilităm accesul cercetătorilor români la reţelele internaţionale de cercetare, să promovăm proiecte situate în avangarda cercetării ştiinţifice mondiale, atât în domeniul cercetării aplicate cât şi în domeniul cercetării fundamentale, şi să sprijinim unde este posibil utilizarea rezultatelor cercetării în industria şi economia autohtonă”, a completat premierul Ciucă.
Şeful Executivului a mai precizat că cercetarea românească are nevoie şi de coerenţă legislativă, nu doar de finanţare.
„Pe lângă finanţare, cercetare românească are însă nevoie şi de coerenţă legislativă. Guvernul României lucrează la îmbunătăţirea cadrului legislativ naţional în domeniul de cercetare-dezvoltare şi inovare, astfel încât să creăm un cadru favorabil pentru ca cercetătorii români din diaspora să se întoarcă acasă, iar ţara noastră să devină exportator de cunoaştere şi tehnologie la nivel global. Până la finalul anului 2023, conform jalonului asumat în PNRR, România va avea o nouă legislaţie privind cariera şi statutul cercetătorilor, construită pe baza recomandărilor Comisiei Europene şi cu sprijinul Băncii Mondiale. Promovarea în carieră trebuie să se facă exclusiv pe criterii de meritocraţie, cu proceduri transparente, competitive şi deschise pentru recrutarea personalului de cercetare, în acord cu bunele practici europene. Încrederea în ştiinţă şi pasiunea faţă de cercetare, dezvoltare şi inovare trebuie însă cultivate de la vârste fragede şi aici, învăţământul preuniversitar joacă un rol decisiv. Creşterea ponderii ştiinţei, tehnologiei, ingineriei în matematici – educaţia STEM în şcoala românească va crea adulţi pregătiţi pentru locurile de muncă ale viitorului şi va îmbunătăţi poziţia ţării noastre în clasamentele internaţionale care măsoară calitatea educaţiei preuniversitare. Cele mai recente teste PISA arată un grad scăzut de alfabetizare ştiinţifică a elevilor şi suntem conştienţi de acest lucru. Lucrăm aplicat pentru a crea o schimbare sistemică, pe bază recomandărilor şi exemplelor de bună practică oferite de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică”, a mai spus prim-ministrul.
El s-a arătat încrezător că proiectul „România Educată” şi noul pachet legislativ în domeniul educaţiei vor asigura o educaţie ştiinţifică de calitate pentru toţi copiii din ţara noastră.
„Am încredere că proiectul România Educată şi noul pachet legislativ în domeniul educaţiei, alături de reforma curriculumului învăţământului preuniversitar, vor asigura educaţie ştiinţifică de calitate pentru toţi copiii României. Prin PNRR, până în anul 2024, peste 10.000 de laboratoare de ştiinţe trebuie dotate la cele mai înalte standarde, oferind copiilor din întreaga ţară acces la educaţie pentru ştiinţă şi şansa de a îşi cultiva pasiunea şi aptitudinile în cercetare, dezvoltare şi inovare. România nu duce lipsă de idei bune, creativitate, ori soluţii inovative, dar acestea trebuie transferate din laboratoarele şi institutele de cercetare pe linia de producţie şi mai apoi în economie. Transferul tehnologic este vital pentru progresul economic al României şi consolidarea noastră ca lider regional şi exportator de produse inovative. Guvernul României se angajează să consolideze cadrul legal în vigoare pentru a sprijini o cooperare extinsă între Ministerul Cercetării, mediul antreprenorial şi centrele de cercetare. Doar astfel putem accelera şi consolida ritmul dezvoltării noastre. Îmi doresc să creştem nu doar volumul investiţiilor în economie, dar şi coerenţa planurilor noastre de viitor. Dacă am reuşit, în complicatul an trecut, să creştem PIB al României cu 49 de miliarde de euro, adică echivalentul întregului PIB din 2002, putem amplifica această dezvoltare valorificând rolul cercetării şi inovării în economia noastră”, a mai explicat Nicolae Ciucă.
„O naţiune puternică şi prosperă este fondată pe aceste valori pe care dumneavoastră le reprezentaţi cu brio în comunitatea globală cea mai exigentă şi avem datoria ca Guvern să contribuim la promovarea acestor valori în societatea românească”, a continuat premierul.
„În acest sens, dorim să îi recompensăm pe cei care au investit timp, efort şi inteligenţă pentru a obţine rezultate excepţionale în domeniul cercetării ştiinţifice, lansând cu ocazia acestei Gale premiile de cercetare şi inovare; sperăm ca aceste premii să contribuie la o mai mare promovare a cercetătorilor români din ţară şi din străinătate şi a realizărilor lor remarcabile ca repere pentru construcţia unor cariere profesionale bazate pe excelenţă şi onestitate. Doresc să îmi exprim recunoştinţa, atât în numele Guvernului României cât şi în nume personal, pentru activitatea Dumneavoastră ştiinţifică de excepţie; dumneavoastră reprezentaţi la cel mai înalt nivel potenţialul naţiunii române şi pentru că ne daţi speranţa că efortul marilor personalităţi care au clădit România modernă este susţinut şi dus mai departe spre cinstea şi onoarea întregii naţiuni. În încheiere, felicit toţi finaliştii şi câştigătorii galei din această seară! Vă doresc mult succes în continuare şi vă asigur de întreg sprijinul Guvernul”, a concluzionat şeful Guvernului.
Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

You may like
-
Liderii Poloniei, României, Slovaciei, Ungariei și Bulgariei i-au scris Ursulei von der Leyen solicitând măsuri pentru protejarea fermierilor UE afectați de importurile ucrainene
-
Presa britanică scrie că Ursula von der Leyen va candida la șefia NATO, deși aceasta este președinte al Comisiei Europene până la 30 noiembrie 2024
-
Maia Sandu, alături de Zelenski la comemorarea unui an de la masacrele de la Bucea: Alegem să rămânem de partea lumii libere, credem în victoria Ucrainei și cerem dreptate
-
De la Beijing, premierul Spaniei îl încurajează pe Xi Jinping să meargă în Ucraina și să discute cu Zelenski despre planurile de pace
-
Ministrul apărării a pledat, la Washington, pentru elaborarea strategiei de securitate a SUA la Marea Neagră și includerea României în programul Visa Waiver
-
Nicolae Ciucă: Regiunea Mării Negre, o graniță sau punte geopolitică între Europa, Orientul Mijlociu și Asia. Importanța ei strategică nu mai poate fi ignorată în contextul războiului Rusiei în Ucraina
ROMÂNIA
Liderii Poloniei, României, Slovaciei, Ungariei și Bulgariei i-au scris Ursulei von der Leyen solicitând măsuri pentru protejarea fermierilor UE afectați de importurile ucrainene
Published
3 hours agoon
April 1, 2023
Uniunea Europeană ar trebui să reintroducă taxe vamale asupra produselor agricole ucrainene dacă afluxul acestor produse, ce împinge în jos preţurile pe pieţele UE, nu poate fi oprit prin alte mijloace, afirmă premierii din Bulgaria, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria într-o scrisoare transmisă vineri preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, relatează Reuters, potrivit Agerpres.
După ce UE a suspendat taxele la import, contingentele şi celelalte măsuri de apărare comercială aplicabile exporturilor ucrainene către blocul comunitar, ca măsură de sprijin pentru Ucraina şi economia acesteia în contextul agresiunii ruse, amploarea pătrunderii produselor ucrainene, inclusiv cereale, seminţe oleaginoase, carne de pasăre şi zahăr, este “fără precedent”, notează în scrisoare premierii Poloniei, României, Slovaciei, Ungariei și președintele Bulgariei.
Ucraina, unul dintre primii exportatori mondiali de cereale, şi-a văzut porturile de la Marea Neagră blocate după lansarea invaziei ruse în februarie 2022 şi a fost nevoită să găsească rute alternative pentru exportul cerealelor, prin Polonia şi România. Însă, în urma blocajelor logistice, mari cantităţi de cereale ucrainene, care sunt mai ieftine decât cele produse în UE, au rămas pe pieţele statelor central şi est-europene, astfel că, prin scăderea preţurilor, au afectat fermierii locali.
În scrisoarea transmisă preşedintei Comisiei Europene, cei cinci premieri propun mai multe măsuri pentru limitarea distorsiunilor pe piaţă provocate de importurile ucrainene, adăugând că, dacă acestea nu vor da rezultate, ar trebui reintroduse tarife şi cote.
“Să sprijinim Ucraina, dar s-o facem în mod inteligent şi, mai presus de orice, să punem interesele ţării şi ale fermierilor polonezi pe primul loc”, a scris pe Twitter premierul polonez Mateusz Morawiecki.
Let’s support Ukraine, but let’s do so wisely and, above all, let’s put the interest of the country and Polish farmers first!
🇵🇱🇷🇴🇸🇰🇧🇬🇭🇺✉️🇪🇺 The whole letter of 5 leaders➡️ https://t.co/uIeZmOXVrZ— Mateusz Morawiecki (@MorawieckiM) March 31, 2023
Printre măsurile propuse în scrisoarea preluată de Reuters de pe website-ul guvernului polonez, este sugerată o soluţie comună între UE şi Programul Alimentar Mondial, care să asigure că cerealele ucrainene exportate nu rămân pe pieţele statelor UE.
De asemenea, şefii guvernelor celor cinci state central şi est-europene reiterează că este nevoie de suplimentarea fondurilor pentru ajutorarea fermierilor afectaţi şi de o dezvoltare mai rapidă a infrastructurii de transport pentru a ajuta astfel transportul bunurilor exportate din Ucraina.
Cei cinci premieri mai propun o revizuire a legislaţiei privind exporturile agricole pentru reglementarea volumului şi direcţiei afluxului de produse agricole.
Comisia Europeană a propus pe 23 februarie prelungirea cu un an a suspendării taxelor la import, a contingentelor şi a măsurilor de apărare comercială (cunoscute sub denumirea de “măsuri comerciale autonome”) aplicabile exporturilor ucrainene către Uniunea Europeană.
Prelungirea suspendării taxelor vamale şi a altor măsuri comerciale în cazul produselor ucrainene se adaugă altor iniţiative ale UE de susţinere a economiei ucrainene, în special aşa-numitele “drumuri de solidaritate” pentru exportul cerealelor ucrainene pe căi terestre.
Având însă în vedere creşterea semnificativă, în 2022, a importurilor anumitor produse agricole provenind din Ucraina în UE, executivul comunitar a inclus în propunerea sa un mecanism rapid de salvgardare pentru protejarea pieţei interne a UE, în caz că acesta este necesar.
Acest mecanism va permite, la iniţiativa unui stat membru al UE sau a Comisiei, reintroducerea taxelor vamale pentru un produs ucrainean dacă importul acestuia are un efect advers asupra pieţei europene a produselor similare sau direct concurenţiale.
Comisia Europeană a anunţat săptămâna trecută că doreşte să recurgă la o rezervă de criză pentru a sprijini fermierii din Polonia, România şi Bulgaria, destabilizaţi de afluxul de importuri agricole ucrainene sub liberalizarea temporară a comerţului Ucrainei cu UE ca metodă de sprijin după invazia ţării de către Rusia. Acest sprijin de 56,3 milioane de euro, finanţat din rezerva Politicii Agricole Comune (PAC), prevede alocări de 29,5 milioane de euro Poloniei, 16,75 milioane Bulgariei şi 10,05 milioane României, autorizând cele trei ţări să dubleze aceste sume prin ajutoare de stat.
Președintele Klaus Iohannis a solicitat Comisiei Europene să reanalizeze nivelul sprijinului financiar acordat fermierilor români, el criticând abordarea “ultra-birocratică” care pune sub semnul întrebării buna-credință a Comisiei Europene cu privire la compensațiile de 10 milioane de euro acordare României pentru fermierii români afectați de importurile de grâne ucrainene. Drept reacție, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a asigurat că executivul european va analiza creșterea sumelor acordate drept compensație pentru fermierii din țările UE afectați de importurile de cereale ucrainene și și-a exprimat recunoștința pentru eforturile României în acest sens.
ROMÂNIA
82 de ani de la masacrul de la Fântâna Albă. 3.000 de români au fost uciși atunci de trupele sovietice din ordinul lui Stalin
Published
5 hours agoon
April 1, 2023
Astăzi se împlinesc 82 de ani de la tragicul eveniment de pe 1 aprilie 1941 când 3.000 de români din nordul Bucovinei, locuitori ai satelor de pe valea Siretului, au încercat să se refugieze din Uniunea Sovietică în România, dar au fost secerați de grănicerii sovietici la Fântâna Albă, un episod negru din istoria națională care este numit și „Katyn-ul românesc”.
1 aprilie 1941 – ziua Paștelui în acel an de război – rămâne data la care mii de oameni din mai multe sate din Valea Siretului și-au abondonat casele, gospodăriile și viața lor de până atunci pentru a reveni în patria-mamă, nebănuind vreo clipă că vor fi exterminați cu sânge rece de trupele Armatei Roșii. Mai mult decât atât, potrivit datelor istorice, NKVD (n.r. – o structură care se ocupa de rezolvarea unui număr mare de afaceri de stat ale Uniunii Sovietice, inclusiv activități de spionaj, informații etc. ) a lansat zvonuri potrivit cărora autoritățile sovietice le vor permite celor ce doresc să traverseze granița sovieto-română, posibilitatea să treacă liber și pașnic frontiera spre România.
Astfel, în duminica Paștelui din 1941, 3000 de români au format o coloană pașnică, purtând în față un steag alb și icoane, prapuri și cruci din cetină, și s-au îndreptat pas cu pas spre noua graniță sovieto-română.
Aproape de localitatea Fântâna Albă (în prezent, parte a regiunii ucrainene Cernăuți), la circa 3 km de granița română, îi așteptau trupele grănicerilor sovietici, relatează Adevărul.
Cercetătorii spun că masacrul de la 1 aprilie 1941 de la Fântâna Albă a fost unul orchestrat de sovietici. Cadavrele românilor au fost aruncate în gropi comune care fuseseră săpate dinainte. Unele victimele au fost îngropate de vii. Alţi români, prinşi la Fântâna Albă au fost arestaţi şi supuşi unor torturi cumplite. Au sfârşit într-o groapă comună dintr-un cimitir evreiesc peste care ruşii au aruncat var stins, mai precizează Adevărul.
Ca urmare, sovieticii au declanşat o operaţiune vastă de represalii împotriva românilor din Basarabia şi nordul Bucovinei. În luna iunie 1941, peste 13.000 de români au fost ridicaţi din casele lor şi deportaţi în Siberia şi Kazahstan. Foarte puţini au supravieţuit. Ca urmare a regimului opresiv al ruşilor, românii din Basarabia şi Bucovina s-au împuţinat considerabil. Potrivit statisticilor oficiale, populaţia românească a regiunii Cernăuţi a scăzut cu 75.000 de persoane între recensământul românesc din 1930 şi primul recensământ Sovietic în 1959. Unii cercetători susțin că sovieticii au avut un program intenţionat de exterminare a românilor.
Sângerosul masacru de la 1 aprilie 1941 de la Fântâna Albă nu a fost recunoscut niciodată de regimul sovietic. Autorităţile ucrainene au permis pentru prima dat în anul 2000 oficierea unei slujbe religioase la Fântâna Albă în memoria celor 3.000 de români uciși în drumul lor spre România.
NATO
Ministrul apărării a pledat, la Washington, pentru elaborarea strategiei de securitate a SUA la Marea Neagră și includerea României în programul Visa Waiver
Published
5 hours agoon
April 1, 2023
Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a pledat vineri, la Washington, pentru validarea de către Congresul SUA a propunerii legislative privind elaborarea unei strategii de securitate a Statelor Unite pentru Marea Neagră, precum și pentru includerea României, într-un timp cât mai apropiat, în programul Visa Waiver, informează MApN într-o serie de comunicate remise CaleaEuropeană.ro.
În cadrul vizitei oficiale pe care o efectuează în Statele Unite ale Americii, ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a avut joi, 30 martie, la Capitoliu, întâlniri cu președinții comisiilor Forțelor Armate din Senat și Camera Reprezentanților, senatorul Jack Reed, respectiv congresmanul Mike Rogers.
Agenda de lucru a cuprins discuții privind situația de securitate la Marea Neagră și sprijinul acordat Ucrainei, în contextul invaziei ilegale, neprovocate și nejustificate a Federației Ruse în Ucraina, perspectiva cooperării bilaterale și a consolidării posturii forțelor SUA pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, precum și eforturile de modernizare și dezvoltare a infrastructurii în România, aliniate programelor de cooperare cu SUA, având în vedere angajamentele naționale pe palierul alocărilor bugetare pentru apărare.
Oficialul român a salutat împlinirea a trei decenii de la lansarea „State Partnership Program”, platformă care a asigurat dezvoltarea progresivă a cooperării dintre militarii români și cei ai Gărzii Naționale a statului american Alabama.
A mulțumit președintelui Mike Rogers, congresman din statul Alabama, pentru vizita făcută la București, la începutul lunii februarie și a evidențiat potențialul de consolidare a cooperării industriei de apărare din România cu cea din statul Alabama.
Angel Tîlvăr a transmis președinților celor două comisii că România rămâne un aliat de încredere al Statelor Unite și a mulțumit pentru angajamentul consistent al forțelor SUA dislocate în țara noastră, în scopul consolidării securității spațiului euro-atlantic pe flancul estic, ca o dovadă clară a Parteneriatului strategic solid româno-american.
De asemenea, a apreciat eforturile administrației americane pentru elaborarea unei Strategii de securitate a SUA pentru Marea Neagră, punctând importanța validării, de către Congres, în perioada următoare, a propunerii legislative în acest sens.
Totodată, a menționat importanța pe care România o acordă respectării angajamentelor pe palierul repartizării echitabile a responsabilităților în cadrul NATO, prin alocarea unui procent de 2,5% din PIB pentru apărare începând cu anul 2023, din care un procent semnificativ este destinat achizițiilor de echipamente majore și activităților de cercetare-dezvoltare.
Angel Tîlvăr a discutat cu parlamentarii americani și despre importanța includerii României în programul Visa Waiver.
El a exprimat apreciere pentru progresele înregistrate la nivelul legislativului american în vederea includerii României în programul Visa Waiver, asigurând că Guvernul României va lucra strâns cu autoritățile SUA pentru atingerea acestui obiectiv în cel mai scurt timp posibil.
“Având în vedere cadrul excelent al cooperării între țările noastre, asigurat, pe multiple paliere de Parteneriatul Strategic, includerea României, într-un timp cât mai apropiat, în programul Visa Waiver va contribui la creșterea nivelului colaborării dintre țările noastre”, a declarat ministrul Tîlvăr.
Ministrul român a menționat, în context, rezultatele foarte bune ale celei de-a opta Reuniuni a Dialogului Strategic între România și Statele Unite ale Americii, care a avut loc la București, în luna martie, a cărei declarație finală precizează că: „România și Statele Unite rămân angajate să lucreze împreună pentru sprijinirea eforturilor României de a îndeplini criteriile stabilite prin lege pentru admiterea României în programul Visa Waiver”.
La 15 martie, senatorii americani Richard Durbin și Jeanne Shaheen au introdus, în Congres, un proiect de lege care recomandă includerea României în programul Visa Waiver. Intitulat “Romania Visa Waiver Act of 2023”, proiectul de act normativ reprezintă un pas legislativ important care marchează sprijinul Senatului american în contextul eforturilor României de a deveni stat membru al acestui program.

Liderii Poloniei, României, Slovaciei, Ungariei și Bulgariei i-au scris Ursulei von der Leyen solicitând măsuri pentru protejarea fermierilor UE afectați de importurile ucrainene

Presa britanică scrie că Ursula von der Leyen va candida la șefia NATO, deși aceasta este președinte al Comisiei Europene până la 30 noiembrie 2024

82 de ani de la masacrul de la Fântâna Albă. 3.000 de români au fost uciși atunci de trupele sovietice din ordinul lui Stalin

Maia Sandu, alături de Zelenski la comemorarea unui an de la masacrele de la Bucea: Alegem să rămânem de partea lumii libere, credem în victoria Ucrainei și cerem dreptate

De la Beijing, premierul Spaniei îl încurajează pe Xi Jinping să meargă în Ucraina și să discute cu Zelenski despre planurile de pace

Ministrul apărării a pledat, la Washington, pentru elaborarea strategiei de securitate a SUA la Marea Neagră și includerea României în programul Visa Waiver

Nicolae Ciucă: Regiunea Mării Negre, o graniță sau punte geopolitică între Europa, Orientul Mijlociu și Asia. Importanța ei strategică nu mai poate fi ignorată în contextul războiului Rusiei în Ucraina

“București 9”: Aliații NATO de pe flancul estic solicită o apărare înaintată, creșterea prezenței SUA și tratarea Ucrainei și R. Moldova ca elemente importante ale arhitecturii de securitate europene

130 years of social democracy in Romania. Marcel Ciolacu: PSD brought the country into the family of nations that base their existence on democracy, paving the way for NATO and EU membership

Mandatul lui Mircea Geoană de secretar general adjunct al NATO a fost prelungit cu un an, până la 16 octombrie 2024

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Maia Sandu, alături de Zelenski la comemorarea unui an de la masacrele de la Bucea: Alegem să rămânem de partea lumii libere, credem în victoria Ucrainei și cerem dreptate

De la Beijing, premierul Spaniei îl încurajează pe Xi Jinping să meargă în Ucraina și să discute cu Zelenski despre planurile de pace

Ursula von der Leyen dorește o “reducere a riscurilor, nu o decuplare a UE de China”: Relațiile vor fi definite de modul cum Beijingul se raportează la războiul lui Putin. Echilibrul de putere în relația cu Rusia este în favoarea Chinei

Regele Charles al III-lea, la Berlin: Regatul Unit și Germania “sunt alături” de Ucraina în “apărarea libertății și suveranității” în fața unei agresiuni neprovocate

VIDEO Klaus Iohannis, la summitul pentru democrație organizat de SUA: România este un cap de pod al democraţiei în regiunea noastră. Vom continua să protejăm ce am realizat

Înainte de vizita șefului Consiliului European la Chișinău, Charles Michel și Klaus Iohannis condamnă tentativele Rusiei de a destabiliza R. Moldova și promit tot sprijinul din partea UE

Șeful Consiliului European susține creșterea sprijinului UE pentru fermierii români: România a jucat un rol esențial care a adus venituri vitale Ucrainei

Președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu: România va apăra suveranitatea și integritatea teritorială a R. Moldova și nu vom avea liniște până când nu se va vindeca definitiv de boala rusească

Președintele Consiliului European vizitează Centrul operațional de coordonare al Poliției de Frontieră: Trebuie să luăm o decizie cât mai rapidă privind aderarea României la Schengen

Klaus Iohannis se așteaptă că încrederea românilor în UE să revină după aderarea la Schengen: “Dacă e război la graniță și mai vine un refuz pe Schengen, este de înțeles că românii își pierd puțin răbdarea”
Team2Share


Trending
-
MAREA BRITANIE1 week ago
România și Marea Britanie au preluat mandatul de ambasade punct de contact NATO în Georgia
-
COMISIA EUROPEANA1 week ago
Ursula von der Leyen îl va însoți pe Emmanuel Macron în vizita liderului francez în China pentru a prezenta “o voce europeană unită”
-
MAREA BRITANIE1 week ago
Ministrul Bogdan Aurescu, asigurat de ministrul britanic al apărării că Londra dorește “să se implice mai mult pentru o apărare puternică pe flancul estic al NATO”
-
Daniel Buda1 week ago
Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să evalueze corect poziția fermierilor în protejarea mediului: Sunt parte a soluției, nu a problemei
-
COMISIA EUROPEANA5 days ago
Raport al Comisiei Europene: Trei din patru cele mai puțin competitive regiuni din UE sunt în România. Cu excepția București-Ilfov, toate regiunile României sunt “regiuni mai puțin dezvoltate”