Connect with us

ROMÂNIA

Nicolae Ciucă: Ridicarea oficială a MCV este un moment istoric pentru democrația noastră, însă nu și etapa finală în reforma sistemului judiciar din România

Published

on

© Ministerul Justiției

Ridicarea oficială a MCV este un moment istoric pentru democrația noastră, însă nu reprezintă o etapă finală în reforma sistemului judiciar din România, a declarat, vineri, președintele Senatului și liderul PNL, Nicolae Ciucă, la reuniunea „Justiție 2023: prioritățile sistemului de justiție și Raportul privind statul de drept – context național și european”, organizată de Ministerul Justiției. 

Evenimentul are loc în aceeași zi în care Comisia Europeană a închis, în mod oficial, mecanismul de cooperare și de verificare (MCV) pentru Bulgaria și România, introdus în 2007, la aderarea celor două state la Uniunea Europeană, ca măsură tranzitorie menită să faciliteze realizarea de progrese în domeniul reformei sistemului de justiție și în cel al măsurilor anticorupție, precum și în ceea ce privește criminalitatea organizată, în cazul Bulgariei.

 

„Acest eveniment se desfăşoară într-un moment istoric pentru democraţia noastră şi pentru întregul sistem judiciar din România, anume ridicarea oficială a Mecanismului de Cooperare şi Verificare şi mă alătur tuturor celor care v-au mulţumit pentru efortul depus pentru întreaga activitate derulată în aceşti ani şi la finalul cărora, iată, putem să îi felicităm pe toţi cei implicaţi. Este un real succes pentru România care încheie în mod simbolic ultima restanţă a tranziţiei noastre către statutul de naţiune europeană cu drepturi depline”, a declarat Nicolae Ciucă.

Șeful Senatului a punctat, totodată, că asumarea şi promovarea unei viziuni europene cu privire la statul de drept a fost un efort îndelungat pentru România.

„Nu trebuie să uităm că asumarea şi promovarea unei viziuni europene cu privire la statul de drept a fost un efort îndelungat pentru România pe care l-am parcurs împreună, în dialog cu partenerii noştri europeni. Acest dialog european pentru promovarea reformelor structurale în domeniul Justiţiei şi stat de drept a început cu primul raport de ţară publicat de Comisia Europeană în anul 1998, a continuat cu foaia de parcurs pentru România în anul 2002 şi cu negocierile de aderare. Ulterior, s-a prelungit după aderarea României la Uniunea Europeană în 2007 cu monitorizarea prin intermediul MCV”, a adăugat Ciucă.

Citiți și 

Marcel Ciolacu: Închiderea MCV confirmă că statul de drept în România este consolidat și puternic și este un argument în plus care susține aderarea noastră la spațiul Schengen

Klaus Iohannis: Ridicarea MCV atestă angajamentul definitiv pro-european al României, fiind o reușită a instituțiilor și a vocilor societății românești care s-au auzit în stradă 

Acesta a mai menţionat că prin eforturile conjugate ale celor care îşi desfăşoară activitatea în sistemul judiciar, cu eforturile Executivului, ale Legislativului, s-a reuşit finalizarea pachetului privind legile Justiţiei şi legile privind modificarea Codului Penal şi a codului de Procedură Penală, „elemente esenţiale pentru a putea definitiva recomandările MCV”.

Liderul PNL a mai afirmat că „în acelaşi timp, însă, trebuie să fim realişti, moderaţi şi echilibraţi de acum înainte”.

„Eliminarea MCV reprezintă doar o etapă, desigur importantă, în procesul continuu de reformă a sistemului judiciar din România, dar nu una finală. Aşadar, o etapă s-a încheiat şi alta a început. În noua etapă avem un dialog permanent şi o monitorizare a reformelor structurale cu impact asupra statului de drept şi a democraţiei constituţionale din România prin Mecanismul privind statul de drept. Acest mecanism se aplică tuturor statelor membre ale Uniunii Europene. El are ca obiectiv fundamental armonizarea, protejarea şi respectarea la nivelul tuturor statelor membre a valorilor pe care se fundamentează însăşi existenţa Uniunii europene: democraţie şi stat de drept”, a spus Nicolae Ciucă. Preşedintele Senatului a subliniat, de asemenea, că avem o serie de jaloane în PNRR care trebuie să fie finalizate în dialog constructiv cu Comisia Europeană şi cu respectarea principiilor constituţionale degajate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României, dar şi în jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

„Avem multe de făcut de acum înainte şi trebuie să asigurăm cadrul legislativ optim pentru funcţionarea eficientă a sistemului judiciar, pentru asigurarea măsurilor anticorupţie, pentru consolidarea cadrului de integritate în instituţiile publice, pentru transparentizarea şi eficientizarea proceselor decizionale la nivel guvernamental şi parlamentar, precum şi pentru asigurarea pluralismului de idei la nivelul societăţii şi a libertăţii mass media. Toate acestea, pot fi realizate doar printr-un efort comun, la fel ca în cazul MCV. Ceea ce trebuie să ne propunem este ca această armonizare deplină cu principiile şi realitatea jurisprudenţei europene să se realizeze într-un termen rezonabil. România este astăzi apreciată pentru reformele şi seriozitatea sa. Să consolidăm această percepţie prin acţiunile noastre”, a mai declarat Ciucă.

Acesta a mai afirmat că dincolo de reformele punctuale pe care le avem de realizat pentru implementarea recomandărilor din Raportul privind România în cadrul Mecanismului privind statul de drept, dincolo de reformele asumate prin PNRR, există o nevoie pe care trebuie să o conştientizăm în această nouă etapă de dezvoltare în care se află România.

„Mă refer aici la asumarea unei viziuni noi cu privire la ”România – stat european” şi, inevitabil, cu privire la sistemul judiciar ca garanţie a statului de drept. Într-o Românie europeană, parte a civilizaţiei occidentale, care protejează drepturile şi libertăţile cetăţenilor săi trebuie să facem trecerea de la reformele instituţionale, care pun accentul pe organizarea şi managementul sistemului judiciar, la reformele substanţiale, cele care pun accentul pe eficienţa sistemului judiciar, ca prestator al serviciului public justiţie. Această eficienţă a sistemului judiciar este prea puţin discutată, deşi este cea mai importantă pentru beneficiarii serviciului public de justiţie. Calitatea actului de justiţie trebuie să devină prioritatea noastră de grad zero şi această calitate a actului de justiţie presupune reforme mult mai complexe, la pachet cu o finanţare adecvată în resursa umană şi resursa materială, în special cu o accelerare a digitalizării proceselor judiciare”, a arătat Nicolae Ciucă.

Liderul PNL a menţionat că nu trebuie să uităm că respectul pentru Justiţie vine şi din calitatea actului ei.

„Avem nevoie, aşadar, să construim o reformă integrată pentru creşterea calităţii actului de justiţie. Cetăţenii aşteaptă ca drepturile să le fie protejate împotriva abuzurilor. Cetăţenii aşteaptă ca accesul la justiţie să fie facil şi actul de justiţie să le fie accesibil, unitar şi riguros. Cetăţenii aşteaptă ca justiţia să funcţioneze rapid şi deciziile instanţelor să fie puse în aplicare cât mai repede. România are un singur destin istoric – destinul european şi apartenenţa la societatea occidentală. Destin european nu poate exista în absenţa unui sistem judiciar deopotrivă independent şi eficient, care să se bucure de credibilitate maximă în rândul cetăţenilor şi care să fie susţinut de toate garanţiile unei democraţii constituţionale consolidate: integritate, stat de drept, colaborare loială între puterile statului şi transparenţă decizională. În încheiere, vreau să mulţumesc tuturor celor implicaţi în acest proces. Și vă doresc succes în continuare şi să avem încredere unii în ceilalţi că tot ceea ce ne propunem se va îndeplini, pentru că chiar după atât de mulţi ani se poate!”, a încheiat Nicolae Ciucă.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

Klaus Iohannis i-a primit pe noii ambasadori ai Belgiei, Estoniei, Finlandei, Lituaniei, Olandei și Sloveniei, cu care a discutat despre coordonarea în cadrul NATO și UE

Published

on

Preşedintele Klaus Iohannis i-a primit, marţi la Palatul Cotroceni, pentru prezentarea scrisorilor de acreditare, pe ambasadorul agreat al Republicii Lituania, Artūras Žurauskas, pe ambasadorul agreat al Regatului Belgiei, Jean Cornet d’Elzius, pe ambasadorul agreat al Regatului Ţărilor de Jos, Willemijn van Haaften, pe ambasadorul agreat al Republicii Slovenia, Robert Kokalj, pe ambasadorul agreat al Republicii Estonia, Aune Kotli, şi pe ambasadorul agreat al Republicii Finlanda, Leena Anneli Liukkonen.

Șeful statului le-a urat noilor ambasadori succes în îndeplinirea mandatului, în vederea dezvoltării relaţiilor bilaterale, şi i-a asigurat de sprijinul autorităţilor române în acest sens, arată comunicatul de presă al Administraţiei Prezidenţiale remis CaleaEuropeană.ro.

La întrevederea cu ambasadorul Republicii Lituania, Artūras Žurauskas, preşedintele Klaus Iohannis a amintit caracterul excelent al relaţiilor bilaterale româno-lituaniene, bazate pe dialog constant, coordonare eficientă şi similitudinea de poziţionări în cadrul Uniunii Europene şi NATO. Cei doi interlocutori au apreciat evoluţia pozitivă a schimburilor comerciale şi s-au arătat interesaţi de dezvoltarea cooperării bilaterale pe măsura potenţialului existent în plan sectorial, în special în domeniul securităţii şi al apărării, cel universitar şi al cercetării, concomitent cu stimularea contactelor inter-umane şi culturale.

În contextul agresiunii Rusiei asupra Ucrainei, au fost subliniate hotărârea celor două ţări de a continua sprijinul pentru Ucraina şi pentru statele vulnerabile, în special Republica Moldova, şi interesul pentru consolidarea Flancului Estic al NATO. De asemenea, a fost evidenţiată buna cooperare româno-lituaniană în cadrul formatelor regionale, precum Iniţiativa celor Trei Mări şi Bucureşti 9.

În discuţia cu ambasadorul Regatului Belgiei, Jean Cornet d’Elzius, șeful statului a apreciat relaţiile bilaterale excelente, dinamica ascendentă a dialogului politic, evoluţia pozitivă a schimburilor economice şi a investiţiilor. A fost încurajată de ambele părţi dezvoltarea cooperării pe linie sectorială, cu accent pe domeniile energie, producţie industrială, cultură, coperare universitară şi contacte interumane. Preşedintele Klaus Iohannis a exprimat aprecierea pentru participarea trupelor belgiene în cadrul Grupului de Luptă NATO din România, o contribuţie esenţială la asigurarea posturii de descurajare şi apărare pe Flancul Estic. În contextul actual de securitate, cei doi interlocutori au avut un schimb de vederi asupra evoluţiilor războiului din Ucraina şi a implicaţiilor sale regionale şi globale. De asemenea, a fost subliniată coordonarea româno-belgiană foarte bună la nivelul UE şi NATO, precum şi viziunea comună în ceea ce priveşte provocările de securitate actuale din vecinătatea estică.

În discuţia cu ambasadorul Regatului Ţărilor de Jos, Willemijn van Haaften, au fost apreciate dinamica ridicată a dialogului politico-diplomatic, relaţiile economice solide, coordonarea foarte bună în plan UE, NATO şi multilateral, precum şi viziunea comună în ceea ce priveşte contextul actual de securitate. Șeful statului a mulţumit pentru participarea trupelor olandeze în cadrul Grupului de Luptă NATO din ţara noastră, o contribuţie importantă la asigurarea posturii de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, precum şi pentru susţinerea Regatului Ţărilor de Jos pentru aderarea României la spaţiul Schengen. Cei doi interlocutori au avut şi un schimb de vederi asupra evoluţiilor de securitate din vecinătate şi de la Marea Neagră, reconfirmând solidaritatea bilaterală, precum şi continuarea sprijinului pentru Ucraina, inclusiv în ceea ce priveşte asigurarea tranzitului de cereale către pieţele globale.

A fost exprimată, de asemenea, intenţia de a dezvolta cooperarea sectorială româno-olandeză, cu accent pe educaţia în domeniul agriculturii, al schimbărilor climatice şi al prevenirii şi gestionării dezastrelor, mai arată sursa citată.

În dialogul cu ambasadorul Republicii Slovenia, Robert Kokalj, președintele Klaus Iohannis a subliniat interesul pentru consolidarea şi dezvoltarea relaţiilor româno-slovene în plan european, politic şi economic. Totodată, a fost pus accentul asupra intensificării cooperării în domeniul energiei şi al industriei apărării. În cadrul discuţiilor, au fost evidenţiate şi abordările similare pe dosare importante la nivel regional şi european şi interesul pentru aprofundarea coordonării în cadrul Uniunii Europene şi al NATO”, conform sursei menţionate.

A avut loc şi un schimb de opinii asupra procesului de extindere a Uniunii Europene, fiind subliniată importanţa unor decizii favorabile pe tema avansării parcursului european al partenerilor din Balcanii de Vest, precum şi pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova până la sfârşitul acestui an.

În contextul războiului de agresiune al Rusiei, a fost reiterată continuarea sprijinului faţă de Ucraina şi necesitatea acordării de asistenţă substanţială Republicii Moldova, pentru a putea consolida rezilienţa acesteia în faţa ameninţărilor actuale.

În întrevederea cu ambasadorul Republicii Estonia, Aune Kotli, președintele Iohannis a reliefat nivelul excelent al relaţiilor româno-estone şi valoarea adăugată a dialogului bilateral la nivel înalt, mai ales în contextul geopolitic actual, evoluţia pozitivă a schimburilor comerciale şi cooperarea foarte bună în domenii precum apărarea şi securitatea cibernetică.

În actualul context de securitate, marcat de agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, cei doi interlocutori au reliefat similitudinea poziţiilor în domeniul securităţii şi coordonarea foarte bună în materie de afaceri europene şi apărare dintre România şi Republica Estonia, fiind apreciată contribuţia României la misiunea de poliţie aeriană din spaţiul baltic, care a avut loc în acest an.

De asemenea, a fost subliniată importanţa strategică a procesului de extindere a UE, în contextul actual, atât pentru statele din Estul Europei, cât şi din regiunea Balcanilor de Vest. A fost abordată şi cooperarea foarte bună dintre România şi Estonia în cadrul formatelor regionale, cu accent pe Iniţiativa celor Trei Mări şi formatul Bucureşti 9.

Cu ocazia discuţiei cu ambasadorul Republicii Finlanda, Leena Anneli Liukkonen, preşedintele Klaus Iohannis a remarcat stadiul foarte bun al relaţiei bilaterale şi al dialogului româno-finlandez, precum şi tendinţa ascendentă a relaţiilor economice. De asemenea, a fost discutată cooperarea în domeniul investiţiilor, al tehnologiilor de mediu, al sănătăţii, al educaţiei şi al culturii.

Cei doi interlocutori au reliefat similitudinea poziţiilor în domeniul securităţii şi au exprimat interesul pentru consolidarea cooperării bilaterale şi a coordonării în plan european, transatlantic, precum şi în formatele multilaterale din care cele două ţări fac parte. Șeful statului şi-a exprimat satisfacţia pentru aderarea Finlandei la NATO şi a subliniat interesul pentru o cooperare cât mai strânsă în vederea consolidării posturii de descurajare şi apărare pe Flancul Estic. Ambasadorul Finlandei a mulţumit pentru susţinerea acordată de România aderării ţării sale la NATO, subliniind interesul de a ridica, din postura de aliaţi, la un nivel superior cooperarea în domeniul securităţii şi al apărării, pentru a face faţă provocărilor generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Cu prilejul discuţiilor, a avut loc şi un schimb de opinii asupra situaţiei de securitate în contextul războiului din Ucraina şi al implicaţiilor acestuia asupra statelor vulnerabile şi a asigurării securităţii alimentare globale.

Continue Reading

ROMÂNIA

Klaus Iohannis s-a întâlnit cu reprezentanții Commit Global, o inițiativă internațională demarată de Code for Romania: Este o oportunitate de a profila România ca actor important

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis i-a primit marți, 26 septembrie 2023, la Palatul Cotroceni, pe reprezentanții Commit Global, o inițiativă internațională demarată de Asociația Code for Romania, context în care șefului statului i-a felicitat pe membrii delegației pentru activitatea derulată și pentru recunoașterea internațională pe care au primit-o pentru proiectele implementate și a subliniat importanța unui proiect de o asemenea anvergură al societății civile românești.

Din delegația prezentă la întâlnirea cu președintele Iohannis au făcut parte Bogdan Ivănel, fondator și președinte, Olivia Vereha, co-fondator și director de produs, și Ana Maria Dima, director de parteneriate, arată Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În cadrul întrevederii, președintele Klaus Iohannis i-a felicitat pe membrii delegației pentru activitatea derulată și pentru recunoașterea internațională pe care au primit-o pentru proiectele implementate.

Reprezentanții asociației au prezentat conceptul privind extinderea organizației la nivel internațional, exportarea de soluții digitale construite și testate în România, care să poată fi utilizate la nivel global de comunitățile care au nevoie de sprijin și resurse pentru gestionarea crizelor. De asemenea, membrii delegației au menționat că, în contextul provocărilor actuale, tehnologia poate să vină în sprijinul oamenilor și al guvernelor din întreaga lume.

Cu acest prilej, șeful statului a susținut oportunitatea pe care o are țara noastră pentru a se profila ca un actor important pe scena internațională și a subliniat importanța unui proiect de o asemenea anvergură al societății civile românești.

Tematica discuţiilor s-a axat pe domeniul protecției civile și al mecanismelor pentru oferirea asistenței umanitare, președintele Klaus Iohannis punctând că în cadrul Uniunii Europene s-au făcut progrese importante în aceste domenii.

Totodată, Klaus Iohannis a salutat extinderea Asociației Code for Romania / Commit Global la nivel internațional și a evidențiat necesitatea ca reprezentanții asociației să aibă în vedere identificarea unor soluții care să ducă la gestionarea eficientă a resursei umane.

La rândul lor, reprezentanții inițiativei Commit Global i-au prezentat președintelui Klaus Iohannis demersurile realizate până în prezent pentru construirea unei infrastructuri civice digitale care să identifice soluții la provocările cu care se confruntă societatea. De asemenea, aceștia au transmis că ecosistemele de soluții digitale realizate în timpul pandemiei de COVID-19 și pentru sprijinirea refugiaților din România în contextul războiului din Ucraina au reprezentat un adevărat sprijin pentru toți actorii implicați.

În contextul discuțiilor despre implementarea unei infrastructuri digitale care să fie complementară eforturilor guvernelor pentru gestionarea situațiilor care implică componenta civică și componenta umanitară, șeful statului  și-a exprimat convingerea că impactul proiectelor la nivel internațional va fi unul valoros.

De asemenea, președintele Klaus Iohannis a reiterat importanța unei infrastructuri digitale care să fie adaptată provocărilor contemporane și a subliniat necesitatea unor eforturi conjugate din partea tuturor actorilor, autoritățile publice, societatea civilă și sectorul privat.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Premierul R. Moldova, vizită la Berlin. Dorin Recean va participa la Forumul de Afaceri Germania – România alături de premierul Marcel Ciolacu

Published

on

© Guvernul României

Premierul Republicii Moldova Dorin Recean se va afla miercuri într-o vizită oficială în Germania, informează TVR Moldova, care precizează că, la Berlin, șeful guvernului de la Chișinău va participa la forumul germano-român alături de omologul său de la București, Marcel Ciolacu.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, premierul urmează să aibă întrevederi cu mai mulți oficiali germani, cu un grup de deputați și oameni de afaceri, dar și cu președintele Comisiei pentru politică externă al Bundestagului german.

Dorin  Recean va fi însoțit de  ministrul al Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, și de ministrul Energiei, Victor Parlicov.

În cadrul vizitei vor fi discutate oportunitățile investiționale, măsuri de consolidare a securității energetice, promovarea produselor moldovenești în UE, dar și aderarea R. Moldova la UE.

Anunțul organizării acestui forum de afaceri a fost făcut de premierul Marcel Ciolacu în luna iulie, cu prilejul unei vizite la Berlin.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ROMÂNIA6 mins ago

Klaus Iohannis i-a primit pe noii ambasadori ai Belgiei, Estoniei, Finlandei, Lituaniei, Olandei și Sloveniei, cu care a discutat despre coordonarea în cadrul NATO și UE

ROMÂNIA14 hours ago

Klaus Iohannis s-a întâlnit cu reprezentanții Commit Global, o inițiativă internațională demarată de Code for Romania: Este o oportunitate de a profila România ca actor important

REPUBLICA MOLDOVA14 hours ago

Premierul R. Moldova, vizită la Berlin. Dorin Recean va participa la Forumul de Afaceri Germania – România alături de premierul Marcel Ciolacu

U.E.15 hours ago

Comisia Europeană propune o sumă suplimentară de 15 miliarde de euro pentru țările care primesc un număr mare de refugiați, inclusiv ucraineni

U.E.15 hours ago

Prin Declarația de la Cáceres, miniștrii culturii din UE se angajează să depună eforturi pentru recunoașterea culturii ca nou obiectiv de dezvoltare durabilă

U.E.16 hours ago

Emmanuel Macron introduce un nou plan de stimulente pentru combaterea schimbărilor climatice: Politica ecologică a Franței nu ar trebui să fie punitivă

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Comisia Europeană pune la dispoziție 7 miliarde de euro pentru proiecte de transport, inclusiv cele care facilitează exporturile și importurile Ucrainei și R. Moldova. În premieră, Kievul și Chișinăul pot cere direct finanțare din partea UE

NATO16 hours ago

Ministrul Odobescu: Reacția rapidă a NATO, la solicitarea României, la incidentele cu drone demonstrează capacitatea de a apăra fiecare centimetru al teritoriului aliat

ROMÂNIA16 hours ago

România se află în pragul unei revoluții energetice pentru care are nevoie de viziune, definită în Planul Naţional Integrat pentru energie şi schimbări climatice, subliniază Sebastian Burduja

ROMÂNIA16 hours ago

Ambasadoarea SUA Kathleen Kavalec: România va intra în programul Visa Waiver cel mai devreme la începutul anului 2025

U.E.19 hours ago

Pactul verde european s-a născut din necesitatea de a proteja oamenii și planeta, dar a fost conceput și ca o oportunitate de a ne construi viitoarea prosperitate, evidențiază Ursula von der Leyen

ROMÂNIA19 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu, dialog cu delegația parlamentară condusă de șeful Parlamentului din Georgia: Energia și conectivitatea sunt la ora actuală factorii motrici ai cooperării bilaterale

ROMÂNIA2 days ago

Marcel Ciolacu: România nu-și mai permite facilități și privilegii de 75 mld. de lei, plus o evaziune fiscală de 150 mld. de lei pe an. Nu-mi voi asuma să pun în pericol obiective strategice ale României

ROMÂNIA2 days ago

Agenda europeană a dominat discuțiile între Nicolae Ciucă și președintele Parlamentului georgian, fiind subliniată susținerea României pentru candidatura Georgiei la UE

ROMÂNIA3 days ago

Adrian Câciu: Experții români verifică în Polonia stadiul de livrare a elicopterelor Black Hawk pentru intervenții în situații de urgență, care au fost finanțate cu fonduri europene

ROMÂNIA5 days ago

“Nu trebuie să încercăm să părem mai deștepți decât cei care mor pentru patria lor” – răspunsul lui Klaus Iohannis pentru cei care solicită Ucrainei să accepte încheierea războiului

ONU5 days ago

Klaus Iohannis: În mod ironic, războiul Rusiei împotriva Ucrainei a adus rezultate incredibile, cu Ucraina și R. Moldova candidate la UE, reducerea dependenței energetice de Moscova și extinderea NATO

Victor Negrescu6 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu a prezentat în PE raportul prin care se definește obligativitatea cooperării loiale la nivel european și se solicită justificarea legală a tuturor veto-urilor, inclusiv cel aplicat de Austria privind aderarea României la spațiul Schengen

ROMÂNIA6 days ago

Marcel Boloș: România riscă să piardă 75 miliarde de euro din bani europeni. CE a cerut în mod expres României să ia măsurile necesare pentru ajustarea deficitului bugetar

CONSILIUL DE SECURITATE6 days ago

Klaus Iohannis consideră că reforma ONU nu mai poate fi amânată: Un Consiliu de Securitate extins ar putea include voci suplimentare importante precum grupul est-european

Trending