Energia și apărarea sunt domenii cu “mult potențial” de creștere și intensificare a relațiilor dintre Germania și România, susține ambasadorul german la București, Peer Gebauer, diplomatul subliniind că energia va fi “un pilon major al relațiilor noastre bilaterale”.

Diplomatul german a acordat un interviu pentru CaleaEuropeană.ro cu ocazia împlinirii a 34 de ani de la Reunificarea Germaniei și a 35 de ani de la căderea Zidului Berlinului în care a vorbit despre sprijinul pentru Ucraina, viitorul competitivității europene prin prisma raportului întocmit de Mario Draghi, finalizarea aderării României la spațiul Schengen, dar și oportunitățile relației strategice dintre București și Berlin.

“În ceea ce privește baza noastră industrială din Europa, ne dăm seama că nu avem nicio garanție pentru viitor că vom continua să fim lideri în diverse domenii“, a spus ambasadorul Germaniei, referindu-se la nevoie de securitate economică și la faptul că raportul privind îmbunătățirea competitivității europene este punct bun de plecare.

În continuare, el a identificat apărarea și energia ca piloni importanți ai cooperării bilaterale.

“Relațiile bilaterale dintre Germania și România sunt (…) mai importante ca niciodată. Eu văd mult potențial în domeniul energiei și al apărării”, a afirmat Gebauer, explicând atuurile pe care România le aduce în această privință.

“România are atât de multe surse de energie diferite, convenționale și regenerabile și, în același timp, este situată la intersecția culoarelor energetice, a conductelor și a conexiunilor dintre continentul asiatic și restul Europei. Sunt convins că România va juca un rol crucial ca furnizor de energie și hub energetic pentru Europa. Și având în vedere nevoile energetice pe care le avem în Germania, în industrie, este o oportunitate evidentă pe care o putem exploata pentru a extinde această cooperare energetică. Sunt sigur că va fi un pilon major al relațiilor noastre bilaterale“, a continuat Peer Gebauer.

Germania va rămâne un pilon de stabilitate în Europa, în pofida avansului extremei-drepte pe scena politică a celei mai puternice economii din Uniunea Europeană, într-o perioadă în care Uniunea Europeană caută soluții pentru a-și relansa competitivitatea, iar sprijinul Berlinului pentru Ucraina nu va urma o schimbare de curs, ci va rămâne constant pentru că singura soluție pentru pace nu este cea dictată de Rusia, ci aceea care aduce securitate Ucrainei și Europei. Asigurările vin din partea ambasadorului Republicii Federale Germania în România, Peer Gebauer, și au fost exprimate într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro cu ocazia împlinirii a 34 de ani de la Reunificarea Germaniei și a 35 de ani de la căderea Zidului Berlinului. În interviu, diplomatul german a explicat și rațiunile de securitate din spatele deciziei Germaniei de a introduce controale temporare la frontiere, care reprezintă o “formă mult mai puțin invazivă de control” decât cea de la frontiera externă a spațiului Schengen. Ambasadorul a subliniat totodată că Berlinul “a muncit din greu” pentru aderarea României la Schengen deoarece este în interesul Europei ca acest lucru să se întâmple. Peer Gebauer a analizat și sfera relațiilor bilaterale evocând “mult potențial” de cooperare “în domeniul energiei și apărării”. În privința sezonului electoral din România, ambasadorul german s-a referit la moștenirea unei Românii de încredere în UE și NATO a președintelui Klaus Iohannis, aflat la final de mandat, și a subliniat că este în interesul Germaniei, al Europei și al României ca viitoarea conducere de la București să susțină un “curs pro-european și pro-transatlantic”.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, prezent la reuniunea anuală a Organizației Națiunilor Unite (ONU) de la New York, a avut o întrevedere cu premierul Italiei, Giorgia Meloni, prilej cu care cei doi oficiali au discutat despre programul nuclear românesc, pentru care România și Italia au un parteneriat solid de zeci de ani.

„În marja summitului, am avut o întâlnire spontană cu Giorgia Meloni, Prim-Ministrul Italiei, căreia i-am mulțumit pentru sprijin. Am discutat despre programul nuclear românesc, pentru care România și Italia au un parteneriat solid de zeci de ani. Marea companie ANSALDO a sprijinit construcția reactoarelor 1 și 2 la Cernavodă și, foarte probabil, se va implica și la reactoarele 3 și 4. Mai mult, guvernul italian asigură o finanțare de 2 miliarde de euro pentru acest proiect strategic”, a transmis ministrul Sebastian Burduja într-o postare pe pagina de Facebook. 

De asemenea, Ministrul Energiei a reiterat la New York faptul că „energia de mâine trebuie să fie sigură, ieftină și cât mai verde — în această ordine de prioritate.”

„România este respectată. Suntem lideri prin programul nuclear civil, inclusiv investiții în inovare (SMR-uri, reactorul ALFRED de generație IV, instalația de detritiere – a treia din lume), prin exploatarea gazului românesc din Marea Neagră și peste 3.500MW în grupuri noi pe gaz (producție în bandă), prin investițiile de miliarde de euro în peste 10.000MW în parcuri solare și eoliene noi. Și multe altele”, a mai adăugat acesta.

Reamintim că în urmă cu șapte luni, România și Italia au semnat o ”declarația comună care pune bazele unui plan de acțiune care va întări la un alt nivel relațiile dintre cele două state”.

Ministrul energiei Sebastian Burduja a anunțat joi că România şi-a îndeplinit ţinta europeană de stocare a gazelor pentru iarnă cu mai mult de două luni înainte de termen, având deja înmagazinate 2,878 miliarde mc de gaze naturale, pentru un grad de umplere de 90,79%.

”România are deja înmagazinate 2,878 miliarde mc de gaze naturale, pentru un grad de umplere de 90,79%, ceea ce înseamnă că şi-a îndeplinit obiectivul de stocare a gazelor naturale pentru iarna viitoare cu mai mult de 70 de zile înainte de termen. Potrivit legislaţiei europene şi angajamentelor asumate la nivel de ţară, obiectivul de constituire de stocuri de gaze naturale de 90% din capacitatea de înmagazinare, pentru iarna 2024 – 2025, are termen limită data de 1 noiembrie 2024”, anunţă Ministerul Energiei într-un comunicat oficial.

Citiți și UE atinge obiectivul de stocare a gazelor naturale la 90% cu 10 săptămâni înainte de termen

”Ne menţinem angajamentul din iarna trecută şi pentru iarna ce urmează: românii nu vor tremura nici de frig, nici de frica facturilor. România este, ca de fiecare dată, un partener solid pentru Uniunea Europeană. Prin respectarea acestor ţinte asumate, ţara noastră va juca în continuare rolul de pilon de stabilitate pentru întreg sectorul regional”, arată ministrul Burduja, ”Suntem pregătiţi de iarnă în ceea ce priveşte gazele naturale: putem produce aproximativ 25 milioane mc de gaze şi scoate din depozite alte circa 28 milioane mc de gaze în fiecare zi. Datorită investiţiilor Transgaz, dacă va fi o iarnă grea, există şi posibilitatea de a importa dinspre sudul României, din Turcia sau Grecia, gaze naturale sau GNL”, subliniază Sebastian Burduja.

El arată că o altă veste bună este şi că, de la 1 octombrie, va începe activitatea şi la terminalul GNL de la Alexandroupolis.

”Această unitatea plutitoare de stocare şi regazificare este esenţială pentru Coridorului Vertical – o iniţiativă românească – prin care se vor putea livra gaze din afara Federaţiei Ruse pentru restul Europei. Astfel, reuşim să ne asigurăm securitatea energetică – cel puţin în ceea ce priveşte gazele naturale – prin diversificarea atât a surselor, cât şi a rutelor de aprovizionare cu gaze din import, la nevoie. Şi, la fel de important: sunt gata, dacă va fi nevoie, să-i ajutăm şi pe fraţii noştri de peste Prut. Mulţumesc tuturor celor care au contribuit la atingerea obiectivelor noastre, de la producătorii de gaz românesc la Romgaz şi Engie, care asigură capacitatea de înmagazinare de gaze a României, la utilizatorii de capacitate,” a declarat Ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

Potrivit Ministerului Energiei, Depogaz, companie deţinută 100% de către Romgaz, operează 5 depozite de înmagazinare, cu o capacitate activă totală de circa 2870 mil. m3/ciclu: Situaţia actuală a capacităţilor operate de Depogaz este: – Bilciureşti – capacitate activă: 1310 mil. m3/ciclu; – Urziceni – capacitate activă: 360 mil. m3/ciclu; – Bălăceanca – capacitate activă: 50 mil. m3/ciclu; – Sărmăşel – capacitate activă: 900 mil. m3/ciclu; – Gherceşti – capacitate activă: 250 mil. m3/ciclu.


”De asemenea, Depomureş, controlat de Engie, deţine un singur depozit, cu capacitate de 300 milioane metri cubi / ciclu”, mai spune Ministerul Energiei.