Președintele PNL Nicolae Ciucă a salutat luni anunțul făcut de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a candida pentru un nou mandat, din partea PPE, precizând că votul pentru susținerea candidaturii sale va fi dat la București, în cadrul Congresului PPE, găzduit de PNL pe 6-7 martie.

“În toți acești ani, actuala președintă a demonstrat că poate gestiona crize complicate și că poate găsi soluțiile cele mai bune pentru toate statele membre UE. De la adoptarea Mecanismului de Redresare și Reziliență – prin care țara noastră beneficiază de o șansă istorică la modernizare – la reducerea dependenței energetice a UE față de Federația Rusă și până la pașii concreți făcuți pentru aderarea Republicii Moldova și Ucrainei. Momentul este cu atât mai semnificativ cu cât votul pentru susținerea candidaturii sale va fi dat la București, în cadrul Congresului PPE, găzduit de PNL pe 6-7 martie. Un eveniment care va aduce în țara noastră delegați din peste 40 de țări, inclusiv șefi de stat și guverne și care va reprezenta o importantă oportunitate pentru România de a consolida legăturile cu cei mai importanți lideri europeni”, a scris Ciucă, pe Facebook.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a confirmat luni, la Berlin, intenția de a candida pentru un nou mandat de cinci ani în fruntea executivului european, anunțul fiind făcut după o reuniune a partidului său, Uniunea Creștin-Democrată din Germania (CDU), care a susținut în unanimitate candidatura sa.

“Lumea este total diferită în comparație cu cea de acum cinci ani”, a declarat ea în cadrul unei conferințe de presă cu liderul partidului, Friedrich Merz, în timp ce a recapitulat principalele sale realizări legislative.

Vestea pune capăt unor săptămâni de speculații neîncetate la Bruxelles cu privire la viitorul ei politic, care a fost legat și de NATO, și încălzește cursa pentru președinția Comisiei, cea mai puternică instituție din Uniunea Europeană.

“Am propus-o în unanimitate pe Ursula von der Leyen drept ‘Spitzenkandidatin’”(candidată cap de listă), înaintea Congresului Partidului Popular European care va avea loc pe 6 şi 7 martie la Bucureşti, a declarat preşedintele CDU, Friedrich Merz, la o conferinţă de presă după o întâlnire a conducerii partidului, citat de Reuters.

“Iau astăzi o decizie conştientă şi cugetată: doresc să mă prezint pentru un nou mandat” de preşedintă a Comisiei Europene în urma alegerilor europarlamentare din luna iunie, a confirmat și Ursula von der Leyen la conferinţa de presă.

Nominalizarea lui Von der Leyen este așteptată a fi confirmată prin aclamație la începutul lunii martie, în timpul congresului de la București al familiei sale politice, Partidul Popular European. PPE stabilise data de 21 februarie ca termen limită pentru depunerea candidaturilor interne.

Prin anunțul candidaturii sale, Ursula von der Leyen devine favorită la un nou mandat, deoarece PPE este în mare parte cotat pentru a obține cea mai mare parte a locurilor la viitoarele alegeri pentru Parlamentul European.

Anunțul lui von der Leyen a fost salutat de unii dintre colegii săi din PPE, cum ar fi prim-ministrul finlandez Petteri Orpo și prim-ministrul leton Evika Siliņa.

“O Europă puternică are nevoie de o conducere puternică din partea PPE și a Ursulei von der Leyen. Salut anunțul că Ursula von der Leyen dorește să candideze pentru realegerea în funcția de președinte al Comisiei Europene”, a reacționat și Manfred Weber, președintele PPE, cel care în 2019 a fost candidatul cap de listă al popularilor europeni pentru funcția de președinte al Comisiei Europene (Spitzenkandidat), dar liderii europeni au preferat-o pe Ursula von der Leyen.

Președintele Comisiei este numit la discreția liderilor UE, după ce se ține cont de rezultatele alegerilor europene, ceea ce înseamnă că partidul care ajunge pe primul loc se bucură de privilegiul nescris de a controla executivul. Socialiștii și liberalii își împart, de obicei, restul funcțiilor de conducere.

În conformitate cu un proces denumit “Spitzekandidaten”, convenit de partidele politice din UE, dar nu și de șefii de stat și de guvern, candidatul principal al grupării politice care obține cel mai mare număr de voturi la alegerile pentru Parlamentul European ar trebui să fie alegerea implicită pentru următorul șef al executivului UE.

Von der Leyen, care a fost numită de liderii UE și confirmată de Parlamentul European cu o majoritate de doar nouă voturi peste limita minimă (383 dintr-un minim de 374) fără să fi candidat la alegerile din 2019 la nivelul UE, s-a confruntat cu critici potrivit cărora îi lipsește “legitimitatea democratică”.

Potrivit proiecțiilor de vot înregistrate până la 17 februarie 2024, PPE ar urma să obțină 172 de mandate, iar S&D 140 de mandate. Parlamentul European va avea 720 de locuri în legislatura 2024-2029 pe fondul schimbărilor demografice din UE, ceea ce înseamnă că o majoritate absolută, necesară pentru a numi un președinte al Comisiei Europene, presupune o coaliție formată din 361 de eurodeputați. Având în vedere sondajele existente, și în mandatul 2024-2029 va fi necesară o majoritate din cel puțin trei forțe politice. PPE și S&D sunt urmate, în intențiile de vot, de grupul suveranist și de extremă dreapta ID (87 de mandate), grupul liberal pro-european Renew Europe (84 de mandate), grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (77 de mandate) și grupul Verzilor (44 de mandate).

Tabăra politică care câștigă alegerile europene se află, de obicei, într-o poziție de negociere puternică în momentul în care intră în tratativele pentru pozițiile de conducere a instituțiilor puternice ale UE.

Alegerile pentru Parlamentul European au respectat o singură dată principiul “candidați cap de listă” (Spitzenkandidat), în momentul inaugural al procedurii, după alegerile europene din 2014, când candidatul PPE, Jean-Claude Juncker, a ajuns președinte al Comisiei Europene. În 2019, Consiliul European a ignorat propunerile candidaților cap de listă, precum Manfred Weber (PPE) sau Frans Timmermans (S&D), și a optat pentru numirea Ursulei von der Leyen (PPE) în fruntea Comisiei Europene.

Tratatul în vigoare al Uniunii Europene, cel de la Lisabona, precizează la aliniatul 7 al articolului 17 că, ținând seama de alegerile pentru Parlamentul European şi după ce a procedat la consultările necesare, Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, propune Parlamentului European un candidat la funcţia de preşedinte al Comisiei.

Acest candidat este ales de Parlamentul European cu majoritatea membrilor care îl compun. În cazul în care acest candidat nu întruneşte majoritatea, Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, propune, în termen de o lună, un nou candidat, care este ales de Parlamentul European în conformitate cu aceeaşi procedură.